De ziua Libertății Presei, marcată an de an pe 3 mai, mai mulți reprezentați ai mass-media s-au adunat în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău. Prin această acțiune, au adus un omagiu în memoria celor 7 jurnaliști care au decedat în cele două luni de război în Ucraina. Cu fotografiile lor în mâini, dar și cu pancarte, aceștia au ținut un moment de reculegere în fața misiunii diplomatice.
Printre cei care și-au pierdut viața în războiul dus de Rusia în Ucraina se numără fotoreporterul și documentaristul ucrainean Maks Levin. La începutul lunii aprilie, el a fost găsit ucis în apropiere de Kiev, după ce a fost dat dispărut mult de două săptămâni.
Potrivit Europa Liberă, Levin era neînarmat și avea o jachetă de presă când a fost ucis, fiind împușcat mortal. Au murit în luptele din Ucraina și jurnaliști străini. La mijlocul lunii martie, un cameraman de la Fox News și colega sa ucraineancă, au fost ambii uciși de militarii ruși, în timp ce filmau un reportaj dintr-un sat de lângă Kiev.
În memoria lor, mai mulți jurnaliști de la noi au manifestat în fața ambasadei ruse cu sediul la Chișinău, cu solicitarea de a opri crimele de război și pentru a nu îngrădi activitatea exponenților massmedia.
„Astăzi suntem alături de colegii noștri de la Centrul pentru Jurnalism Independent, care au venit cu un mesaj clar pentru populația Republiciii Moldova, dar și populația întregii lumi, prin care solicităm oprirea războiului și că uciderea jurnaliștilor nu va opri ascunderea crimelor de război”, a declarat studenta la Școala de Jurnalism din Moldova, Diana Liubovschi.
„Am venit cu un mesaj pe care l-am extras din Constituția Federației Ruse. Am citit acest document suprem al acestui stat ca să aflu dacă chiar e adevărat și legal să omori oameni. Și am scos articolele în față care spun că nu trebuie omorâți oameni și nu trebuie îngrădită activitatea jurnaliștilor. Am venit să le amintim că au o Constituție pe care ei înșiși trebuie să o respecte în primul rând”, a menționat jurnalista și directoarea publicației Ziarul de Gardă, Alina Radu.
Flashmob-ul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în contextul marcării Zilei Mondiale a Libertății Presei.
„Astăzi am venit în fața Ambasadei Federației Rusiei la Chișinău, pentru a sublinia încă o dată faptul că uciderea jurnaliștilor nu va ascunde ororile și crimele acestui război. Vorbim despre jurnaliști astăzi pentru că este Ziua Mondială a Libertății Presei, este o ocazie de a reaminti despre rolul celor care muncesc onest, a celor care relatează din epicentrul evenimentelor și ne ajută să ne formăm o opinie informată despre ce se întâmplă în Ucraina”, a specificat directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Anastasia Nani.
„Centrul pentru Jurnalism Independent alături de alți colegi din presă au decis să se solidarizeze cu jurnaliștii din Ucraina și nu doar, precum și cei străini, care continuă să reflecte evenimentele din zona de conflict armat riscându-și viața”.
Acum patru zile, și jurnalista de la Radio Europa Liberă, Vera Hirich, și-a pierdut viața, după ce blocul din Kiev în care locuia a fost bombardat de o rachetă. Ceva mai devreme, ea îi solicitase un interviu președintei Maia Sandu.
În cele 69 de zile de război, alături de militari, pe câmpul de luptă au căzut circa 20 de jurnaliști, notează Maia Sandu. 7 dintre ei și-au pierdut viața în timpul exercitarii misiunii profesionale, ceilalți - ca civili. În mesajul pe care l-a expediat reprezentanților mass-media, șefa statului a invocat un principiu-cheie al muncii de jurnalist - responsabilitatea pentru cuvântul scris sau rostit.
Un clasament al libertății mass-media, realizat de Reporteri fără Frontiere și publicat astăzi, arată că Republica Moldova a avansat în acest an cu 49 de poziții și se clasează pe locul 40 din 180 de țări. Acest fapt reprezintă cu 16 poziții în fața României. Este un salt foarte mare pentru Republica Moldova, după ce în anul 2020 s-a aflat pe locul 91, iar anul trecut s-a situat pe 89.
Despre peisajul mediatic din Republica Moldova, organizația susține că mass-media din Republica Moldova este, în continuare, împărțită în tabere pro-ruse și prooccidentale, iar oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile editoriale.
