05 aprilie 2022, ora 13:55

Doi procurori, inclusiv unul cu funcție de conducere și un medic-șef de la Nisporeni au fost trimiși pe banca acuzaților pentru complicitate și imixtiune în procedura de urmărire penală.

Este vorba despre un procuror din cadrul Procuraturii raionului Drochia și altul cu funcție de conducere în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni, precum și un șef de secție din cadrul Spitalului Raional Nisporeni.

Amintim că, la data de 11 decembrie 2021,  procuror din cadrul Procuraturii raionului Drochia, Ghenadie Andronache, fost implicat într-un accident rutier în timp ce se deplasa pe o stradă din raionul Nisporeni.

Pentru că aveau bănuiala că șoferul este beat, agenții de patrulare au solicitat colectarea probelor biologice de sânge. Respectiv, pentru a scăpa de răspundere penală, acesta l-a contactat pe procurorul adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, care la rândul său folosindu-se de situația de serviciu și autoritatea sa, l-a determinat pe unul dintre șefii de secție, care era de gardă la acea dată din cadrul IMSP Spitalul raional Nisporeni, să preleve probe biologice de la o persoană, pe care să le înlocuiască cu probele biologice de sânge luate inițial de la procurorul implicat în accidentul rutier, prin desigilarea ambalajului în care acestea au fost împachetate.

Acțiunile procurorilor vizați, au fost investigate și de către Inspecția procurorilor în cadrul unor anchete disciplinare, prin prisma comiterii unei abateri disciplinare.

După finalizarea verificării sesizărilor cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, Inspecția procurorilor  a transmis materialele la Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, unde la moment se află în proces de examinare.

La demersul Procurorului General interimar, Consiliul Superior al Procurorilor a emis acordul cu privire la suspendarea din funcția a procurorului de la Drochia, Ghenadie Andronache.

Respectiv în privința procurorului de la Nisporeni, Consiliul Superior al Procurorilor, încă nu s-a expus, demersul dat fiind amânat pentru ședința următoare.

23 noiembrie 2024, ora 21:03

De regulă, traficul de ființe umane are mai multe fețe. La începuturi, victimele sunt exploatate sexual, devenind sclave, fără consimțământul lor. Sunt ademenite cu salarii bune și joburi sigure, dar, când ajung în țări străine, se pomenesc în stradă ori în apartamente unde trebuie să-și vândă corpurile. Alte persoane au trăit pe pielea lor o altă formă dură a traficului: cea prin care erau impuse să muncească ilegal, în condiții grele și fără să fie plătite. O altă categorie de victime sunt cerșetorii, inclusiv copiii fiind trimiși să stea cu mâna întinsă. Documentând aceste istorii, am reușit să discutăm cu unele victime, dar au refuzat să-și spună cazul, chiar și sub protecția anonimatului. Respectiv, am decis să reconstituim unele cazuri, pe care le-am identificat citind o mulțime de decizii de judecată. 

Istoria Anei - un nume inventat pentru a o proteja de o posibilă identificare - este despre exploatare prin muncă. În 2019, tânăra mamă, cu posibilități financiare reduse, a decis să meargă la muncă într-un oraș din Italia. Urma să lucreze la curățenie, cu alt grup de moldovence, într-o stațiune de odihnă, de pe malul mării. Persoana care le-a organizat plecarea - Valentina - le-a dat asigurări că vor primi un salariu lunar de 850 de euro și că vor fi angajatele firmei soțului ei, cunoscut sub numele de Tim. Traiul era asigurat de companie, iar mâncarea urma să fie din banii fetelor. 

„Toate documentele mereu erau la Valentina. Erau 18 fete în trei apartamente. Documentele pentru lucru le făceau pe părți, când am întrebat de ale mele, Valentina a spus să nu-mi fac griji și să nu dau multe întrebări. Înainte de a începe lucru, de la ele fără preîntâmpinare, o fată a fugit la un alt lucru. Mi-a propus și mie, dar am rămas pentru că îmi trebuiau bani. Am ieșit la lucru pe 1 iunie, 2019. Voi ține minte acea zi, pentru că nu am mâncat nimic toată ziua, am stat flămândă de la 7 dimineața până la 7 seara. Nici apă nu mi s-a dat. Am băut de pe unde făceam curat, eram fugărite foarte tare și mereu erau obiecții. 

Ulterior, deja lui Tim i s-a făcut milă și a început la amiază să ne hrănească. Lucrul era foarte greu, făceam curat și în băi comune. În tot acest timp, bani nu aveam, nici măcar pentru mâncare și asta mereu crea intrigi între noi. Timp de 2 săptămâni cât am lucrat, am fost foarte umilită și înjosită. Ni se dădeau penalizări, dacă aveau obiecții la modul în care lucram, și respectiv nu ni se achita pentru munca făcută. Când am înțeles că lucrez gratis, iar asta a durat 17 zile, două fete m-au ajutat să găsesc o rutieră spre casă. Așa am revenit în Moldova. Tim era un bărbat foarte agresiv, avea chiar și armă mereu în mașină și cuțit, din spusele fetelor. Era de origine albaneză. Nu am cerut bani de la Valentina, pentru că îmi era frică, eram bucuroasă să merg acasă cât mai repede, la copii”.

La revenire, fetele au apelat la organele de drept, care au pornit o urmărire penală. În anul 2021, dosarul intentat pentru trafic de ființe umane pe numele Valentinei a ajuns în instanță, iar după doi ani de examinare, judecătorul a decis să o condamne pe inculpată la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip închis pentru femei. La fel, a fost impusă de instanță să achite prejudicii morale și materiale pentru 8 victime identificate, inclusiv Anei. În cazul ei a fost vorba de 36 de mii de lei. Pe de altă parte, inculpata nu și-a recunoscut vina, iar avocatul ei a contestat decizia la Curtea de Apel Bălți. Instanța însă a păstrat în vigoare sentința. 

Următoarea istorie este a unei tinere care a fost exploatată sexual, în Federația Rusă. Aceasta a primit o propunere de lucru în Moscova, la o fabrică de confecționare a paharelor de unică folosință. Urma să plece în locul surorii sale, care era însărcinată în acel moment. A discutat și cu o prietenă de-a ei despre această ofertă, care la fel a vrut să meargă. S-au întâlnit cu femeia care le-a propus acest serviciu. Aceasta le-a dat asigurări că vor fi angajatele unei fabrici de confecționare a paharelor din masă plastică. Tot ea s-a oferit să le ajute cu perfectarea actelor de identitate, banii urmând să fie întorși din primul salariu. Au ajuns în capitala Rusiei toate trei, cu trenul. Acolo au fost întâmpinate de fratele organizatoarei și de un bărbat rus, care le-au dus într-un apartament. 

„Când am ajuns în apartament, am dat pașaportul pentru ca să ni se facă permise de ședere. După, am plecat la piață și Elena ne-a procurat ceva haine, apoi am fost și la frizerie. Timp de o săptămână, ne tot făcea plimbări prin Moscova, după care Elena ne-a comunicat că am venit la Moscova pentru a presta servicii sexuale contra plată. Ne-am indignat și am cerut actele înapoi ca să ne întoarcem acasă, dar ne-a zis că o să ni le dea doar după ce îi vom întoarce datoria pentru că ne-a adus în Federația Rusă. Am acceptat să lucrăm pentru un timp scurt. 

În prima seară, împreună cu Elena, am plecat pe șoseaua „Iaroslavscaia”, unde pe marginea drumului se aflau mai multe fete care lucrau ca prostituate. Ea și prietena mea stăteau în mașină, când veneau clienții, ieșeau din mașină. Banii îi lua Elena, care tot presta servicii sexuale. În așa mod am lucrat aproximativ 3 săptămâni. Am fost și bătută când am refuzat să mă duc acasă la un client. Bani nu am văzut deloc. Amicul Elenei i-a zis să mă lase să mă întorc acasă pentru că nu mă mai suporta. Aceasta a fost de acord, dar cu condiția că nu zicem la nimeni de ce ni s-a întâmplat în Federația Rusă. Mi-a cumpărat bilet și am plecat acasă”. 

Elena, femeia care a organizat plecarea tinerelor, s-a pomenit cu dosar penal pe numele ei. Procurorii au acuzat-o că, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, exprimată prin lipsa mijloacelor bănești strict necesare pentru trai, a recrutat două persoane, în scop de exploatare sexuală comercială. În cele din urmă, inculpata a fost condamnată la 5 ani și 5 luni de închisoare. În cadrul audierilor, ea și-a recunoscut vina, dar a menționat că tinerele cunoșteau că urmau să presteze servicii sexuale contra plată. 

Traficul de ființe umane mai are o formă: exploatarea prin muncă, mai exact prin cerșetorie. Este și cazul unui copil, care a fost pus să cerșească împreună cu mama lui, la o mănăstire din centrul țării. Cei doi, potrivit procurorilor, se aflau într-o poziție de vulnerabilitate, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale. De acest statut au profitat două femei - mamă și fiică, de altfel minoră. Sub pretextul că le vor oferi un loc de trai și mâncare, le-au exploatat prin muncă, punându-i la cerșit în zilele de sărbătoare și de duminică. Le cereau să meargă și cu ziua, iar banii erau luați de cele două.

„La mănăstire, Raia a pus-o pe mama să cerșească, iar când am crescut, m-a pus și pe mine. Mama, dacă nu făcea ceva, era bătută cu fierul. Când făceam bani eram bun, dar când nu, eram boschetar. Dacă mă jucam și nu mergeam la mănăstire, eram ocărât. Când doream să privesc televizorul, îmi spunea că trebuie să fac bani ca să plătească lumina. Cu banii pe care îi câștigam nu puteam să cumpăr ce vreau. Dar eu oricum îmi luam bomboane și cârnaț și le mâncam pe teren. Nu țin minte când am început să cerșesc. 

Raia a învățat-o pe mama mea ce să spună când cerșește: „dați-mi o bucățică de pâine” și ea așa și spunea. Noi am avut casă, dar a fost scos șiferul și lemnele duse la foc. Aduceam câte 200 de lei pe zi, dar banii mi-i luau și primeam câte o lingură de borș. Raia spunea să nu mănânc, dar bărbatul ei îi zicea să-mi mai dea. El era bun, el nu e vinovat. La cerșit mergeam ba pentru pâine, ba pentru altceva, pentru mâncare. Și eu am fost bătut, dar nu cine știe ce, pe mama o băteau mai tare cu fierul ori cu picioarele. I-au pus și cuțitul la gât. Dacă nu mă duceam să cerșesc, îmi ziceau să ies din ogradă și că nu o să mănânc nimic. Aveam haine, dar le țineau la găini”.

Mama și fiul ei minor au fost exploatați timp de 8 ani, până când femeia a reușit să fugă și să se ascundă la o gunoiște. Acolo, a făcut cunoștință cu o persoană care a ajutat-o să se adreseze la poliție și la primărie. Pe de altă parte, inculpata nu și-a recunoscut vina. Dimpotrivă, a declarat că a ajutat-o pe victimă și pe fiul ei, care avea 2 ani pe atunci, să aibă un loc de trai și mâncare. A negat că i-a pus să cerșească sau să lucreze cu forța. Mai mult, tot ea avea grijă de copilul minor, căruia îi făcea rost de haine, îl hrănea cu mâncare bună și se asigura că merge la școală. Dosarul s-a aflat în examinare la Judecătoria Bălți timp de 8 ani, iar vara aceasta, instanța a decis că cele două inculpate nu sunt vinovate. Cu toate aceasta, procurorii au contestat decizia la Curtea de Apel Bălți, însă nu există vreo finalitate până la acest moment. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan