Fug din calea războiului, luând cu ei doar ceea ce pot duce în mână și sunt nevoiți să o ia de la capăt. Deși cei mai mulți refugiați ucraineni trec prin cea mai grea perioadă din viața lor, unii reușesc să se angajeze la muncă și să ducă o viață cât de cât normală.
Este și povestea Tatianei, o bibliotecară din Nicolaev, care s-a dus să se angajeze la o cafenea, pentru a-și întreține familia. Norocul ei a fost, însă, că vizavi de cafeneaua respectivă se află Biblioteca Națională, iar fiica ei a îndemnat-o să încerce și acolo. Asemeni ei, de la începutul războiului, alți aproape 180 de refugiați ucraineni s-au angajat la muncă în țara noastră.
Printre cărți și fișe de bibliotecă, așa am găsit-o, astăzi, pe Tatiana, o refugiată din Ucraina, care de aproape o lună lucrează la Biblioteca Națională din capitală. Femeia ne-a spus că a fugit de coșmarul din Nikolaev împreună cu fiica sa, o prietenă și copilul acesteea și a decis să se adăpostească la Chișinău.
Încă din primele zile, femeia și-a căutat un loc de muncă și era gata să se angajeze oriunde, dar soarta a făcut să fie angajată chiar în același domeniu în care lucra și în Ucraina:
- ”Eu căutam orice lucru, chiar și femeie de serviciu sau ajutor de bucătar. Mi s-a spus că, într-o cafenea, se caută angajați, iar cafeneaua s-a dovedit a fi vizavi de Biblioteca Națională”.
-” Cât timp eu așteptam administratorul cafenelei, fiica mea a trecut drumul și a văzut că acolo este biblioteca. A venit și mi-a spus că ar trebui să mă duc și acolo, iar după interviu asta am și făcut”.
La scurt timp după o discuție cu directoarea Bibliotecii Naționale, Tatiana a fost angajată. Pentru că a lucrat 22 de ani la o bibliotecă din Nikolaev, munca pe care o face acum nu i se pare deloc grea, spune ea.
- ”Munca bibliotecarilor este asemănătoare în întreaga lume, pentru că lucrăm după aceleași standarde și, de aceea, chiar nu-mi este greu”.
Faptul că Tatiana a fost angajată este ca o binecuvântare nu doar pentru ea, dar și pentru Biblioteca Națională, spune directorul adjunct al bibliotecii. Și asta din otiv că nu e ușor să găsești o bibliotecară cu experiență, care cunoaște bine ce are de făcut.
-„Foarte greu să găsești un specialist anume cu studii în Biblioteconomie, care să fi învățat să fie bibliotecar”.
-„Dacă la master se mai fac grupe din persoane care deja sunt angajate în câmpul de lucru și au studii adiacente, din tineri cu profesie bibliotecar nu sunt”.
Liudmila, o altă refugiată venită din Odesa s-a angajat ca pediatru la Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii din capitală. Deși trece printr-o perioadă complicată, femeia spune că este fericită că-și poate face în continuare munca.
-”Centrul meu acum nu lucrează și eu nu am posibilitatea să ajut copiii. Și pentru că așa s-a întâmplat ca viața și soarta să mă aducă încoace, eu trebuie să folosesc din plin această oportunitate. Copiii sunt copii peste tot, iar eu trebuie să-i ajut cu tot ce pot. Asta este datoria mea”.
Cei vare nu au reușit, deocamdată, să-și găsească un loc de muncă în țara noastră, fac voluntariat. Este și cazul Lizei - trainer la o tabără internațională pentru copii din Ucraina. În această perioadă, ea oferă cursuri pentru copii, la un centru din capitală. Aceasta îi învață pe micuți tehnici de filmare cu telefonul mobil, editare video, efecte speciale, audio, dar și cum se elaborează și se realizează un spot publicitar.
Cursurile sunt organizate pe categorii de vârstă și se desfășoară în limba rusă și engleză:
- ”Organizăm cursuri pentru copii de la 6 la 18 ani, pe diverse teme. Pentru copiii de la 6 la 9 ani noi facem curs de animație, folosind cadre și efecte speciale”.
Deși n-au mult timp de când au început, copiii sunt încântați de lucrurile pe care au reușit deja să le învețe:
- ”Lucrăm într-un program, unde fotografiem, schimbăm și tot așa de mai multe ori, până e gata animația”.
În perioada stării de urgență, refugiații din Ucraina se pot angaja în țara noastră fără permis de muncă, doar în baza actelor pe care le dețin. Aceștia încheie un contract de muncă individual cu angajatorul, iar apoi acesta transmite mai multe date către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Până acum, zeci de refugiați au fost angajați în diverse domenii, începând de la medicină și până la programare sau inginerie.
-„Cei mai mulți refugiați sunt angajați în municipiul Chișinău, dar în total sunt în 17 regiuni ale țării. Profesiile solicitate sunt diverse, atât cu studii superioare, cât și fără studii la profesii muncitorești”, a declarat șefa Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Chișinău, Ala Șupac.
De la începutul războiului, 180 de oameni au fost angajați în țara noastră, 133 dintre aceștia sunt femei. Aproximativ 60 de angajatori sunt încă dispuși să ofere refugiaților aproape 1000 de locuri de muncă în diverse domenii.