Tradițional, în luna mai începe sezonul căpșunelor moldovenești. Fructele dulci și aromate se coc, în aceste zile, în serele gospodarilor, iar mirosul lor se simte de departe. Prețul este destul de mare, dar fermierii dau asigurări ca producția lor merită toți banii, deoarece fructele au rodit, fără a fi prelucrate cu substanțe chimice.
Tudor Grigoriță din satul Costești, raionul Ialoveni este om de cultură. Bărbatul a lucrat câțiva ani la Teatrul Licurici din capitală, apoi la Casa de Cultură din localitate. De doi ani, însă, de când a ieșit la pensie, a decis să devină agricultor. Deși nu cunoaștea prea multe despre cum se îngrijesc căpșunile, spune că a învățat totul din mers:
„Am cumpărat și bondari pentru polenizare. Nu cunoșteam încă toate amănuntele că ele se polenizează și de la vânt. Și numai am dechis poalele și au plecat toți bondarii și umblam și suflam eu singur ca să se facă polenizarea. Dar mi-am dat seama că polenizarea se face de la vânt, dacă sunt deschise poalele. Și am avut roadă foarte frumoasă. Cei mai satisfăcuți sunt copiii”.
Anul trecut, bărbatul spune că a vândut aproape toate fructele mămicilor de la o grădiniță din Ialoveni, iar în acest an, comenzile deja au început să vină, încât nu știe, dacă va reuși să facă față solicitărilor.
„Nu am atâta producție ca să satisfac pe toți care doresc. Dacă s-ar coace toată odată, da ea se coace pe rând, dar solicitările vin abundent”.
Fermierul spune că pentru a obține o roadă frumoasă de căpșuni, este nevoie de multă muncă și nopți nedormite. Din păcate, afacerea nu este rentabilă la o suprafață mică, de patru ari, cum are el.
„Foarte multă muncă. Nu trebuie să le scăpăm mai jos de 7 grade, atunci când e floarea, altfel noi nu avem rezultate bune. Și aici trebuie să ții focul tot timpul, ceea ce noi greu ne descurcăm că și lemnele sunt scumpe. Dar cel mai greu e când și noaptea trebuie să faci focul și trebuie să întrerupi somnul”.
De câteva zile și vânzătorii de la Piața Centrală au scos pe tarabe primele căpșune moldovenești din acest sezon. Ei spun, însă, că nu prea au cumpărători:
„Da, sunt de a noastre moldovenești.
- De unde?
- De la Soroca, Trifăuți.
- Crescute în seră?
- Da, desigur.
- Și aveți careva acte care dovedesc?
-Da, avem tot, acte de provenineță, certificat de calitate, tot”.
„Mai rău anul acesta. Lumea nu prea are bani, nu știu de ce da se simte că nu prea merge. Slăbuț, n-aș spune că e cerere mare la căpșuna noastră”.
Cei care au cumpărat, totuși, căpșune autohtone spun că sunt mai gustoase decât cele de import.
„- Am văzut că ați cumpărat căpșune, sunt de ale noastre?
- Da, de-a noastre.
- Le preferați pe acestea în locul celor din Grecia?
- Nu știu, acestea sunt mai dulci, pur și simplu”.
„ - Și la preț cum vi s-au părut?
- Scump, 80 de lei”.
La Piața Centrală prețul unui kilogram de căpșune moldovenești pornește de la 70 de lei.
