05 iulie 2022, ora 22:10

Directorul Moldovagaz susține că unicul argument ce ține de majorarea tarifului pentru gazele naturale, este creșterea prețului de a achiziție ale acestora, iar cea mai mare ponderea care influențează în prezent, calculele, sunt cotațiile bursiere. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8. 

„Până în noiembrie 2021, Moldovagaz avea o formulă de calcul a prețului de achiziție, care era prin calcularea prețului trimestrial. Sunt două componente și elemente care au stat la baza calculului prețului: Gazul și păcura. Când ANRE a aprobat tarifele avea o previziune a evoluției acestui coș petrolier și era mai previzibil de prognozat. Însă, tendința de trecere la piețele bursiere e la nivel de UE și noi suntem componentă a tratatului Comunității Energetice. În noiembrie, am schimbat formula cu Gazprom și am semnat un contract, prin care am menționat că în perioada de iarnă - 70% din calculul prețului se bazează pe coșul petrolier și 30% erau cotațiile la bursa TTF. În vară, formula se schimba în sens invers. În această situație, prețurile se aprobă lunar, respectiv, pentru a aproba tariful și pentru noi și pentru regulator e dificil când e o dinamică și o volatilitate pe piață, e greu de prognozat care e prețul mediu anual. Asta a stat la baza calculelor. Cea mai mare pondere care influențează la moment sunt cotațiile bursiere... În 2021 s-a majorat consumul la nivel european, după relansarea economică crește consumul, respectiv, asta a influențat creșterea prețului. Chiar în așa situație, nu am permis să fie majorat tariful, noi am acumulat anumite rezerve”, a precizat Ceban. 

Directorul Moldovagaz a mai menționat că în noiembrie, la prima majorare, prețul era de 450-470 de dolari pentru 1000 de metri cubi. Acum, în perioada de vară, când crește consumul la nivel european, deoarece sunt necesare activități pentru injectarea gazelor naturale în depozitele subterane în EU, crește consumul și cererea, iar acest lucru influențează prețul. 

„Așteptările noastre erau ca în aprilie- octombrie prețurile la TTF, la prețurile bursiere nu vor avea o dinamică ascendentă cum o au acum. Este foarte imprevizibil. Noi am făcut diferite scenarii, dar scenariul de atunci, e foarte imprevizibil, acolo Nord Stream 2 nu a luat certificarea, respectiv volumele din gaze prin conductă nu au apărut suplimentar în Europa. Gazele lichefiate care urmau a fi direcționate din SUA sau Quatar către UE, volumele acestor gaze nu au putut să acopere așa deficit într-o perioada scurtă de timp. Și, respectiv, războiul a influențat, vorbim de o țară de tranzit cum e Ucraina și acum, daca Nord Stream 1 este în exploatare tehnologică, deci se va opri pe o anumită perioadă și rămâne doar Ucraina, țară de tranzit care e în război, și respectiv avem un furnizor de bază, care acoperă până la 30-40% din consum la nivel UE, cum e Gazprom, acest lucru a influențat. Toate acestea nu pot fi prezise”, a mai adăugat Ceban.

Directorul Moldovagaz a explicat și anume, care a fost motivul că s-a solicitat majorarea cu 45%.

„În ianuarie, când am propus majorarea tarifului, prețul de achiziție a gazelor care e introdus în tarif, a fost 626 de dolari, în aprilie am avut 1.200 de dolari, în mai prețul a fost în jur de 920 de dolari, acum, avem 980 pentru iulie. Respectiv, diferența dintre 980 în iulie și cel 626 în ianuarie, dar acum ANRE a pus 696 de dolari, avem diferență de 280-300 de dolari și asta e diferența reieșind din prețul real de achiziție. Aceasta e o diferență pe care trebuie să o luăm de undeva. Nimeni nu ne acreditează și nu ne amână plățile. Având în vedere că trebuie să asigurăm continuu furnizarea gazelor naturale, pentru care trebuie să obținem anumite încasări ca să ne achităm cu furnizorul. Argumentul este creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale”, a precizat Ceban. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

27 mai 2023, ora 22:00

Salariul guvernatorului Băncii Naționale a rămas neschimbat și la fel de mare. Astfel, și anul trecut, Octavian Armașu a încasat un venit de peste 1.900.000 de lei, adică peste 163 de mii de lei lunar. Deși ceva mai puțin, dar tot peste un milion de lei au câștigat și viceguvernatorii BNM. 

Astfel, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naționale a primit 1.963.127 de lei, lunar ar fi o leafă de 163.593 de lei sau în jur de 7.790 de lei pe zi, adică aproximativ 100.000 de euro în total. Nu a fost unicul venit al Guvernatorului BNM.

Acesta a încasat peste 26 de mii de lei din dobânzi, dar și peste 394 de mii de lei din arendarea terenurilor. Armașu poate fi numit un moșier modern, întrucât, de-a lungul anilor, a reușit să cumpere porțiuni întregi de pământ agricol. Din declarațiile de avere ar fi peste 170 de terenuri. Armașu deține mai multe imobile și conduce un Volvo XC 60 fabricat și cumpărat în 2017.

Deși ceva mai puțin, ridică salarii anuale ce depășesc suma de un milion de lei și subalternii săi. Bunăoară, prim-viceguvernatorul, Vladimir Munteanu, a luat o leafă de peste un milion 516 mii de lei, cu alte cuvinte, peste 126 de mii de lei lunar. La venitul salarial, adăugător, Munteanu a beneficiat și de prime, în valoare de peste 130 de mii de lei. 

Tot peste un milion și jumătate de lei a primit, anul trecut, și un alt viceguvernator, Tatiana Ivanicichina. Pe lângă salariu, i-au fost achitate și diurne de peste 12 mii de lei. Aceasta a mai primit și indemnizație de la Hîncești Silva de 2000 de lei. 

Viceguvernatorul, Arcadie Albu, care s-a alăturat echipei Bâncii Naționale din 1 martie, anul trecut, venind de la o bancă elvețiana, a câștigat în cele zece luni, peste 1.302.878 de lei. Acesta a indicat si leafă pentru două luni la Banca din Elveția, unde a încasat peste 25 de mii de franci elvețieni, care ar echivala cu peste 500.000 de lei. Reiese că în Elveția, Albu câștiga de două ori mai mult decât la Chișinău. 

Totodată, Arcadie Albu a scris că a primit bani din dividende, din chiria a două apartamente din Elveția, unul care i-ar aparține, dar și alte venituri.

Deși se află la mare distanță de lefurile celor din Consiliul Executiv și unii șefi de direcții sau departamente de la BNM ridică salarii destul de grase, raportate la minimul de 4.000 de lei pe economie. 

De exemplu, directorul adjunct al Departamentului Sisteme și Plăți a încasat, în 2022, un salariu de peste 721.396 de lei, adică peste 60 de mii de lei lunar. Iar un șef de direcții, din cadrul Departamentului Raportări și Statistică a primit un salariu de 524.135 de lei ar fi peste 43 de mii de lei, lunar, iar directorul Departamentului Raportări și Statistică a câștigat 829.427 de lei, ar fi 69 de mii de lei pe lună.