Igor Dodon a fost prins de mai multe ori cu minciuna, atunci când venea vorba de casa grandioasă din sectorul Buiucani al capitalei în care locuiește împreună cu familia. În 2011, când Ziarul de Gardă scria pentru prima oară că imobilul a fost construit pentru familia Dodon, politicianul nega că are vreo legătură cu această casă și cataloga informațiile drept „zvonuri și bârfe”. În 2013, după ce a înregistrat casa la Cadastru pe numele său, afirma că a cumpărat-o de la o rudă, stabilită cu traiul în Italia. La distanța de 9 ani de atunci, Cutia Neagră a reușit să afle mai multe detalii despre schema prin care fostul președinte Igor Dodon a cumpărat imobilul de milioane, tăinuind proveniența banilor. Vă dezvăluim în premieră cine a fost primul proprietar din acte al casei de pe strada Xenopol și cât a costat în realitate imobilul, cu mult peste valoarea indicată de Igor Dodon în declarațiile de avere.

Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Pe hârtie, însă, inițial, investitor al viitorului imobil era indicat Lilian Filipov, finul de cununie al familiei Dodon și unul dintre feciorii actualului președinte al raionului Dubăsari, Grigore Filipov. 

Cutia Neagră a intrat în posesia contractului de investiții semnat în februarie 2007 de Filipov cu „Reconscivil”, compania care a construit casa. Potrivit documentului, investitorul urma să plătească 2,1 milioane de lei pentru construcția imobilului de 414 metri pătrați. Banii urmau să fie achitați în rate, până în noiembrie 2008,  cu prima plată de 160 de mii de lei, la data semnării contractului. Iar restul banilor, în tranșe de câte 280 de mii de lei, la fiecare trei luni. Potrivit surselor noastre, toți banii au fost plătiți cash. 

Cutia Neagră a încercat să afle dacă dispunea Filipov în acea perioadă de timp de bani atât de mari pentru casă. În momentul în care investea milioane de lei în viitorul imobil, Lilian Filipov avea 28 de ani. Îl ajuta pe tatăl său care avea o mică afacere cu ustensile de pescuit în Grigoriopol, iar un alt loc de muncă nu avea, ne-au confirmat apropiați ai acestuia. Cu 3 ani mai devreme, tânărul reușise să-și cumpere și un apartament de 67 de metri pătrați, pe strada Calea Orheiului, în același bloc în care locuia în acel moment și familia Dodon.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Lilian Filipov a negat că a fost investitor în casa de pe strada Xenopol și a închis rapid telefonul. 

LILIAN FILIPOV, finul familiei Dodon:

„- Prima dată aud de la dvs. Ceva ați greșit. 

• - Noi avem contractul de investiții semnat de dvs.
• - Îmi pare rău, dar prima dată aud. O zi bună”.
•  
• După ce am revenit de mai multe ori cu apeluri telefonice, Filipov ne-a asigurat că va răspunde în scris la întrebări. Dar nu am mai primit răspunsurile.
•  

Casa și terenul au costat peste 4 mln lei

Documentele consultate de Cutia Neagră arată că aceeași companie de construcție a realizat și lucrările de finisare în interiorul casei de pe strada Xenopol, cu un cost de 160 de euro pentru  un metru pătrat. Respectiv, reparația și amenajarea imobilului de 414 metri pătrați a costat peste 66 de mii de euro, echivalentul unui milion de lei în acea perioadă. Terenul pe care a fost ridicată casa a costat și el peste un milion de lei.

Deși pe documente terenul și casa au un cost total de 4,3 milioane de lei, în ultimele declarații de avere, Igor Dodon indică o valoare de 2,6 milioane de lei pentru imobile. 

Oficial, Dodon a ajuns proprietar al casei în iulie 2013. În acel moment, era deputat neafiliat, după ce cu un an mai devreme a părăsit fracțiunea comuniștilor pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte de stat. Peste câțiva ani, liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că Dodon ar fi primit 3 milioane de euro de la Plahotniuc pentru a părăsi formațiunea și a-l vota pe Timofti președinte.

Potrivit datelor cadastrale, Dodon a intrat în proprietatea casei de la Buiucani în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat însă direct cu Reconscivil și nu cu finul său care investise în imobil peste 3 milioane de lei. Cum a fost posibil acest lucru, am încercat să aflăm de la directorul companiei de construcții. 

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „Persoana ceea (n.r. investitorul) era plecată după hotare și dumnealui direct cu noi a semnat contractul. A fost prelungirea cu aproape un an și la urmă, când a fost achitarea, dumnealui a fost la bancă, a luat atunci creditul și banca nouă ne-a transferat banii pentru această casă. Înainte nu era legea cum este în ziua de astăzi. Acum din prima zi este stăpân, dar înainte nu era așa ceva. Acum să reziliezi un contract cu un oarecare investitor trebuie ori împreună la notar, ori prin judecată. Dar înainte era simplu. Singur antreprenorul încheia și singur antreprenorul, dacă nu se achita benevol investitorul, făcea la notar”.

Potrivit surselor noastre, directorul companiei „Reconscivil” Valeriu Sufrai a legat o strânsă relație de prietenie cu Igor Dodon pe când acesta conducea Bursa de Mărfuri a Moldovei. 

„Reconscivil” a construit blocurile de pe strada Onisifor Ghibu, aflate în vecinătatea casei lui Dodon. Acolo și-au cumpărat câte un penthouse  Alexandru Dodon, fratele fostului șef de stat, Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon, dar și fostul deputat socialist Oleg Teterea, actual director la „Chișinău Gaz”. 

Tot în unul dintre aceste blocuri își are sediul fundația de binefacere „Din suflet” a Galinei Dodon, într-un apartament rămas în proprietatea firmei „Reconscivil”.

În premieră, despre cum a fost inițiată construcția casei

Directorul Reconscivil a decis să ne povestească, în premieră, cum a ajuns firma sa să construiască casa de pe strada Xenopol și să o vândă ulterior lui Dodon, care voia să fie vecin cu rudele sale ce aveau penthous-uri în blocurile de alături .

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „În genere nu trebuia acolo să fie construită casă particulară. Acolo trebuia să fie un bloc. Vecina ceea, care astăzi încă tot trăiește, noi nu am putut să găsim limbă comună. Noi cu dânsa am negociat și ea a cerut două apartamente cu două odăi pentru lot. A trecut timpul și ea spune nu, 3 apartamente. Când ne-am dus să facem tranzacția, ea spune că are tutela pentru încă un copil - patru apartamente. I-am spus că al patrulea la Doina. Am pus punctul și am primit hotărârea să construim casă. Am pornit pentru nimeni, pentru vânzare liberă. Nu era pornită casa pentru Dodon. Nici pentru acela care a spus că investește. El a încheiat contract și a plecat după hotare. Și noi am fost nevoiți să vindem cuiva, la altul. Și a nimerit Igor Nicolaevici că eu pe dumnealui îl cunoșteam. - Cum ați ajuns să vindeți la persoana care a investit ulterior? Cum ați găsit-o, dacă vă amintiți? - Foarte simplu. Toți prietenii lui au trecut aici, au luat la noi și într-un moment a vrut și el să ia aici. Nu a avut el atunci bani așa ca să plătească tot apartamentul. El pe urmă a luat creditul. Încă o dată vă spun, eu am lucrat pînă la sfârșit cu chestia aceasta. Nu era banul de undeva luat, nu știu de unde. Banul era o parte investit de domnul și restul, ce nu a ajuns, el a luat creditul. Puneți punctul. Mai mult banii nu căutați. Aceștia au fost banii”.

Sursele Cutiei Negre ne-au comunicat că, în anul 2009, după demisia Guvernului Greceanîi, în care deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon și-a dus lucrurile personale din biroul de serviciu în casa de pe strada Xenopol, care i-a ajuns în proprietate abia peste 4 ani. 

În prima declarație de avere în care indica imobilul, Dodon a prezentat cifre eronate despre suprafața și valoarea acestuia. Casa era estimată la 2,1 milioane de lei, cu tot cu teren. Iar suprafața imobilului era indicată de 162 de metri pătrați, de două ori mai mică decât suprafața reală.  

Salarii la stat care nu permiteau achiziția și întreținerea unei case de 414 metri pătrați

De-a lungul anilor, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că și-a tăinuit casa de lux  din sectorul Buiucani, iar veniturile modeste ale familiei sale nu-i permiteau o astfel de achiziție.  De la începutul carierei sale, Dodon a lucrat doar în funcții publice și a trăit cu familia din salariile câștigate la stat. 

O analiză minuțioasă a declarațiilor de avere, disponibile începând cu anul 2008, arată că familia Dodon avea lunar venituri oficiale de până la 12 mii de lei, până când și-a cumpărat casa. Din acești bani, politicianul - singurul care lucra în acel moment în familia lor, a reușit să-și întrețină soția și cei doi copii, dar și să facă donații generoase Partidului Comuniștilor, care l-a promovat în carieră. 

În 2010, a donat PCRM-ului 150 de mii de lei, aproape toți banii pe care i-a câștigat. Veniturile declarate în acel an fiind de 152 de mii de lei. Iar în următorul an, a donat formațiunii chiar mai mult decât a câștigat muncind la stat - 226 mii lei, veniturile fiind de 135 de mii de lei.

În anul 2013, când a ajuns oficial proprietar al casei din sectorul Buiucani, Dodon a vândut apartamentul de 56 de metri pătrați, pe care-l avea pe strada Calea Orheiului, cu 735 de mii de lei. Și a luat un credit  de aproape  un milion și jumătate de lei, pe care urma să-l restituie în 15 ani. Împrumutul a fost acordat de Victoriabank, în condiții preferențiale, cu o dobândă mai mică decât cea de piață.

IGOR DODON (10 noiembrie 2016): „În acea perioadă cota standard a fost de 11%. Noi am obținut cu o dobândă de 8 la sută pentru că am luat un credit într-un volum destul de mare și cu un gaj destul de bun cu riscuri minore. De aceea restul sunt falsuri și însinuări”.

Un calcul făcut anterior de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă arăta că familia Dodon urma să întoarcă băncii, timp de 15 ani, cu un milion de lei mai mult decât a împrumutat, adică 2,5 milioane de lei. Iar plata lunară pentru credit ar fi de cel puțin 15 mii de lei, mai mult de jumătate din veniturile familiei Dodon în acea perioadă.

Într-o dezbatere electorală din 2016, Maia Sandu l-a întrebat pe Dodon despre asta, dar socialistul a evitat să răspundă concret la întrebare.

MAIA SANDU (10 noiembrie 2016): „ Întrebare de la un grup de studenți la economie. Aveți cheltuieli lunare de cel puțin 50 de mii de lei împreună cu familia. Facturi pentru casa de 422 m.p. , credit bancar pe care plătiți 15 mii de lei lunar, școala copiilor - 3 mii de lei lunar, activități de sport, mâncare, transport, călătorii. În același timp, aveți venit de vreo 20 de mii de lei lunar. Explicați-le acestor tineri de unde se ia diferența”.

IGOR DODON: „Ce ține de restul cheltuielilor, dacă încălcăm legislația, există organe competente care pot să verifice și să vedem care vor fi sancțiunile, dacă vom fi vinovați.

Dodon s-a încurcat în declarații

Tot în 2016, într-o altă emisiune televizată, Dodon a declarat că este ajutat de părinți să facă față cheltuielilor 

19 septembrie 2016: 

-Din ce trăiți? 

- Este soția. Sunt eu. Avem părinți care ne ajută”.

Peste câțiva ani, deja din fotoliul de președinte, Igor Dodon a făcut declarații contradictorii. Nu mai spunea că-l ajută părinții. Dimpotrivă,  el investise  bani în reparația casei părintești din Sadova, chiar în anul 2013, când și-a cumpărat oficial și casa de la Buiucani.  

 IGOR DODON, ex-președinte: „V-am arătat casa părintească. Soba asta am construit-o în 2013 sau 2014. După ce a decedat tata, mama m-a rugat să facem reparație în casă și cu fratele atunci am făcut”.

Veniturile familiei Dodon au început să crească din 2017, ajungând la 40-50 de mii de lei pe lună. Dar grosul banilor nu era din salariul de șef de stat. Mai mulți bani aducea în casă soția președintelui, Galina Dodon, angajată la compania „Exclusiv Media” ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. 

În 2020, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control al averii și intereselor pe numele lui Igor Dodon. Dar la doi ani distanță, inspectorii de integritate încă nu au emis un act de constatare.

I-am transmis mai multe întrebări lui Igor Dodon prin intermediul purtătorului său de cuvînt, dar președintele de onoare al PSRM a evitat să ne răspundă concret la întrebări.

„Subiectul abordat a constituit obiect al multiplelor interpelări, investigații, insinuări și manipulări. Toate datele privind venitul și averile pe care le-am deținut sau le dețin sînt publice și accesibile tuturor celor interesați. La fel de accesibile sînt și declarațiile mele cu referire la acest subiect. În speranța că tehnicile și metodele de identificare și analiză a datelor pe care le utilizați se fondează pe principiul corectitudinii datelor și relatării doar a informațiilor veridice, însoțite de probe solide, îmi rezerv dreptul de a nu remite repetat informația formulată și relatată de nenumărate ori, ne-a răspuns în scris Igor Dodon. 

Finul lui Dodon, cu avere de milioane din salarii modeste

Dar să revenim la finul lui Igor Dodon, cel care a plătit în cash pentru construcția casei. În ziua în care Igor Dodon a fost investit în funcția de președinte al republicii, pe 23 decembrie 2016, Lilian Filipov a fost angajat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, pentru a-i asigura paza lui Dodon. Nu uităm că despre proprietarul inițial al casei, Dodon declara că plecase cu traiul în Italia și i-a vândut imobilul. Iarăși informații false. 

În cei 4 ani cât a lucrat la SPPS, asigurându-i paza de corp lui Igor Dodon, Lilian Filipov a devenit milionar. Declarațiile de avere ale acestuia, consultate de Cutia Neagră, arată că atunci când a venit în funcție, Lilian Filipov declara un venit de 41 de mii de lei în calitate de jurist într-o companie privată. Deținea un apartament primit prin donație când a împlinit 18 ani și unul de 129 de metri pătrați, proaspăt cumpărat cu aproape un milion de lei. De asemenea, familia dispunea de patru automobile, printre care o Skoda Superb nou-nouță, evaluată la 657 de mii de lei. În același an, familia Filipov a accesat și un credit de 400 de mii de lei, tot de la Victoriabank, de unde s-a împrumutat și Igor Dodon.

Mașină de 61 mii euro și apartament de 500 mii lei, cumpărate în 2 ani

În 2021, când s-a concediat de la SPPS, finul lui Dodon deținea deja trei apartamente, dintre care unul procurat în 2020, alte trei bunuri imobile și pe lângă două dintre mașinile anterioare încă una de marca Volvo, procurată în leasing în 2019 cu 1,2 milioane de lei. 

În această perioadă, Filipov a câștigat bani doar la SPPS, cu un salariu de 7 mii de lei în primii doi ani, care a crescut până la 18 mii în 2020. Din declarația de avere depusă de Filipov la ANI în august 2021 a dispărut împrumutul de 61 de mii de euro, luat pentru procurarea mașinii Volvo. În mod miraculos, Filipov a reușit să acopere leasingul de peste un milion de lei timp de 2 ani.

Firme nedeclarate la ANI

Când și-a început activitatea la SPPS, finul lui Igor Dodon a tăinuit faptul că este implicat și în afaceri. Lilian Filipov este cofondator în două companii, dar a indicat asta în declarațiile de avere abia în anul 2020, după ce a fost vizat într-o anchetă jurnalistică. Filipov deține o cotă de 50% în SRL-ul „TOM-MIN GRUP”, fondat în 2010, cu adresa juridică în apartamentul de pe strada Calea Orheiului, care i-a aparținut lui Lilian Filipov. 

Firma are ca activitate principală comerțul cu băuturi, iar printre activitățile secundare vânzarea și închirierea mijloacelor de transport și construcții. Cu toate acestea, TOM-MIN GRUP a încercat să facă anterior afaceri cu statul în cu totul alte domenii. În 2014 a câștigat două tendere mici pentru vânzarea detergenților, iar în 2013 a vândut scaune pentru complexul sportiv al Universității de Medicină.  

În rapoartele financiare depuse la Biroul de Statistică, până în anul 2017, firma indica active de 400 de mii de lei, dar nu înregistra profituri. În ultimii ani, compania nu a mai depus rapoarte financiare. În prezent, TOM-MIN GRUP are datorii la bugetul de stat de peste 36 de mii de lei.

Într-un alt SRL  REAL ESTIM, fondat în 2011, Lilian Filipov este asociat cu deputatul socialist Petru Burduja. Firma este administrată de fiul deputatului Valeriu Burduja și prestează servicii de evaluare a diferitor bunuri: imobile, mașini și chiar active mobiliare ale companiilor.

În 2020, firma a înregistrat un profit de peste 100 de mii de lei. Nici deputatul Petru Burduja, nici fostul bodyguard al lui Dodon, Lilian Filipov nu au indicat niciodată careva dividende încasate din activitatea firmei „REAL ESTIM”.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.