Râul Bîc, desemnat de Centrul Național de Mediu drept cel mai degradat râu din Republica Moldova, se află în prezent sub cod galben de secare. Specialiștii avertizează că debitul actual reprezintă mai puțin de jumătate din media lunară multianuală. În lipsa unor intervenții urgente și pe fondul intensificării schimbărilor climatice, riscul ca râul să ajungă sub cod roșu de secare este iminent. În cel mai grav scenariu, Bîcul ar putea seca complet, pierzându-și definitiv volumul de apă.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, nivelul apei din râul Bîc este într-o scădere continuă, iar prognozele nu sunt deloc îmbucurătoare. Specialiștii afirmă că debitul ar urma să se reducă și mai mult, în următoarea perioadă.
„Acum câțiva ani, pe această porțiune a râului apele erau mari, fapt confirmat de algele uscate rămase pe beton după secare. Din iarnă și până acum, râul Bîc a secat și mai tare, nivelul fiind coborât de aici, până la cel pe care îl avem în prezent”.
Printre principalele cauze care ar contribui la secarea râului din Chișinău, se numără: temperaturile ridicate din această perioadă, lipsa precipitațiilor, poluarea și lacurile de acumulare care rețin prea multă apă din râu, spun specialiștii.
„Situația este destul de gravă în general pentru că degradează obiectele acvatice ale Republicii Moldova. Afectează populația, agenții economici”, a subliniat inginerul principal al Direcției prognoze hidrologice din cadrul SHS, Maria Alii.
În categoria de risc nu se află doar râul Bîc, afirmă cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat:
„Sunt și râurile principale ale țării vizate de scurgeri ale apei. Râul Nistru se află sub cod galben, iar râul Prut se află sub cod galben și portocaliu iar ce ține de râurile interne sau râurile mici, acestea sunt sub cod galben, roșu și portocaliu”.
Pentru a menține apa din râuri la un nivel optim și pentru a reduce riscul secării, experții recomandă implementarea unui șir de măsuri. Printre cele mai accesibile se numără utilizarea rațională a resurselor de apă și interzicerea construirii digurilor ilegale pe malurile râurilor. Există însă și opțiuni mai eficiente, dar care necesită investiții mari. Una dintre acestea ar fi renaturarea râului, adică revenirea la canalul inițial de curgere, pe terenul de sol.
„La noi, în prezent, albia este îndreptată. Foarte frecvent, mai ales în perimetrul municipiului Chișinău, este betonată. Dacă am revenit la albia inițială, acele meandre sau formă această șerpuitoare a râului, viteza se diminuează a râului și, respectiv, crește viteza de infiltrare a apei în pânză freatică și invers, din pânză freatică în râu, ceea ce permite să se mențină o cantitate mai mare de umiditate în lunca inundabilă. În perioada secetoasă, asta este sursa principală de alimentare a râului pentru a nu se ajunge la scăderi atât de mari ale debitului”, ne-a explicat expertul FAO și cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan.
În ultimii 6 ani, viteza de curgere a râului Bîc s-a redus de 4 ori, ajungând la 0,3 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală constituie 1,2 metri cubi pe secundă.
