19 mai 2022, ora 18:19

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, ar putea fi cercetat penal după ce Procuratura Generală a reluat urmărirea penală în cazul dosarului denumit „Kuliok”. Socialistul susține că este o nouă încercare a guvernării de a distrage atenția societății de la scumpirile din ultima perioadă.

Ba mai mult, în cadrul unei emisiuni Igor Dodon a atenționat guvernarea să nu-l provoace altfel va organiza „un război politic”.

„Acum va începe serialul: Dodon la Procuratură. Pentru ei ar fi super ca Dodon să fugă din țară, dar eu nu am de gând să fug nicăieri. Mai mult, vreți să organizați anumite manifestații, să mă arestați, poftim! Eu am să ies peste câteva săptămâni și vom vedea. Nu mă provocați”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Главный вопрос” de la NTV.

„Nu mi-e frică de nimic și nu am de gând să plec din țară, așa cum am mai spus voi înfrunta totul. Dar dacă vreți un război politic, îl voi organiza pentru voi”, a mai adăugat Dodon.

TV8.md reamintește că marți, 17 mai, fostul deputat Iurie Reniță a anunțat că a fost deschisă calea legală pentru reînceperea urmăririi penale a fostului șef de stat, Igor Dodon. 

Contactată de echipa TV8.md, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii, Mariana Cherpec a confirmat că, printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău emisă marți, 17 mai, a fost casată integral încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), precum și anulată ordonanța de respingere a plângerii, emisă de un procuror-șef din cadrul Procuraturii Anticorupție.

TV8.md reamintește că în 24 iunie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a dispus neînceperea urmăririi penale în cadrul procesului penal pornit pe denunțurile lui Andrei Năstase și Iurie Reniță prin care cereau investigarea circumstanțelor rezultate din înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM o pungă, în care se prezuma că ar fi fost bani. Motivul acestei decizii este că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

Motivul acestei decizii este că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

Imaginile cum fostul șef de stat, Igor Dodon, primește o pungă neagră cu calendar, de la fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, care era însoțit de Serghei Iaralov au apărut în spațiul public în anul 2019. În acea pungă se presupune că erau bani, însă în cadrul unei emisiuni de la TV8, Igor Dodon, a declarat că nu știa ce se afla în „kuliokul” pe care fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc a vrut să il dea, iar potrivit lui, totul ar fi fost pus la cale de Plahotniuc și că imaginile au fost filmate tot de fostul lider al democraților.

Igor Dodon a mai declarat că este ferm convins că aceste filmulețe nu vor putea fi utilizate pentru a fi tras la răspundere președintele sau instituția prezidențială. Dodon inisistă că imaginile au fost truncate, fiind mai multe „chestii scoase din context sau lipite acolo”.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.