Scandal în sistemul judecătoresc. Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns pe mâna procurorilor pentru că a lăsat mai mulți angajați fără indemnizațiile pentru COVID. În locul unor grefieri și asistenți cu salarii modeste, managerul Judecătoriei Chișinău a decis să își acorde sie indemnizație și vicepreședintelui instanței de la Buiucani, Dorin Dulghieru. Deși acțiunea s-a întâmplat încă în 2020, procurorii s-au apucat de caz abia săptămâna trecută, după ce au primit o plângere penală din partea unei judecătoare. 

Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns să fie cercetat penal pentru că ar fi împărțit după bunul său plac indemnizațiile destinate angajaților din instanțe care s-au îmbolnăvit de Coronavirus. 

Pe 10 mai, la solicitarea procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii, și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului pentru abuz de putere. 

Procuratura a anunțat ulterior că Țurcanu este suspectat că, în anul 2020, pe când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista CSM, banii alocați pentru indemnizații COVID.

Cutia Neagră a reușit să afle cum a fost modificată lista, printre beneficiarii de indemnizații ajungând chiar Radu Țurcanu, dar și fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. 

Șapte indemnizații au fost redistribuite

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă și a transmis-o Ministerului Finanțelor. Lista număra 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. 

La scurt timp, pe 30 septembrie 2020, Guvernul a și alocat bani pentru acordarea indemnizațiilor angajaților din domeniul public care au suferit de CODIV-19.

Potrivit anexei aprobate de Guvern, CSM-ul a primit peste un milion de lei, exact suma necesară pentru cele 65 de persoane incluse în lista sa. 

Ulterior, din această sumă, a transferat doar 112 mii de lei Judecătoriei Chișinău pentru achitarea indemnizațiilor pentru 7 persoane, toate angajate la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

Favorizarea angajaților de la Buiucani s-a produs după ce Dorin Dulghieru, pe atunci vicepreședinte al instanței, a trimis direct lista sa la CSM, fără a coordona acest lucru cu administrația Judecătoriei Chișinău, spune Țurcanu. Iar la alocarea banilor, CSM nu a luat în calcul listele transmise centralizat și de alte instanțe din capitală.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Împreună cu Resurse Umane am ridicat dosarul fiecărui potențial candidat în această listă și cu mare stupoare am constatat că unele persoane din această listă s-au aflat în concedii anuale de odihnă. Dar iată în perioada cât au fost în concediu, în perioada iunie sau iulie, s-au îmbolnăvit de COVID, stând acasă. Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, doar persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Din acea listă, prima care a depus-o dl Dulghieru la CSM, unele persoane până în prezent nu au prezentat testul COVID la cadre și am și informația oficială în acest sens. Când am văzut că doar de la Judecătoria Buiucani sunt aceste 7 persoane, exista riscul să mă trezesc cu diferite plângeri din partea altor angajați ai judecătoriei din celelalte sedii. Ce-am făcut atunci? Am convocat adunarea tuturor vicepreședinților și factorilor de decizie și am discutat situația care a apărut. Și iată am pus în discuție posibilitatea modificării. Să redistribui aceste sume de bani, 7 persoane, dar atenție, am luat din toate sediile persoane care au fost grav bolnave, care au fost infectate și care au fost intubate o parte, care într-adevăr au suferit și au fost acoperite și cu certificate de COVID”.

Contrar declarațiilor lui Țurcanu, că distribuția indemnizațiilor s-a făcut echitabil, în listă nu a ajuns niciun angajat din sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în locul unor angajați de la Buiucani în listă au ajuns chiar magistratul Dorin Dulghieru, vicepreședintele instanței și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău. 

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Prin ordinul meu am acordat pentru 5 persoane. Fiind și eu pe foaie de boală, pentru că am asigurat interimatul funcției pentru toate sediile la acea dată, pentru că o parte din colegi s-au îmbolnăvit, inclusiv vicepreședinții. Și la Buiucani dl Dulghieru a fost bolnav și am fost nevoit eu să asigur interimatul funcției, să semnez, să mă duc de două-trei ori pe zi pentru a asigura. M-am infectat și eu, pentru că sunt și eu om și m-am infectat și eu.  Și atunci dl Stratan, asigurând interimatul funcției de vicepreședinte pe Judecătoria Chișinău, a considerat și mi-a alocat și mie de rând cu toți ceilalți care au fost bolnavi. Dar dânsul a alocat nu numai pentru mine, dar a alocat și pentru alt judecător care de asemenea a fost bolnav”. 

Motivul invocat de Dulghieru 

Potrivit surselor Cutiei Negre, atât Radu Țurcanu, cât și Dorin Dulghieru, s-au infectat de COVID mai târziu de emiterea hotărârii de Guvern din 30 septembrie 2020, prin care au fost alocați bani CSM-ului pentru aceste indemnizații. 

Dorin Dulghieru afirmă că a primit mai repede indemnizația de 16 mii de lei, pentru că a fost transferat atunci la Curtea de Apel Chișinău. 

DORIN DULGHIERU, judecător Curtea de Apel Chișinău: „Pot să vă spun cu siguranță că el nu a avut mare plăcere să mă includă în lista ceea, dar a fost obligat să o facă, pentru că, dacă țineți minte, a fost perioada în care m-am transferat de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel și, respectiv, odată ce am întrerupt relațiile de muncă cu Judecătoria Chișinău, el trebuia să-mi achite toate plățile salariale, inclusiv concedialele și ce mai aveam eu acolo de primit. Și într-un mod sau altul eu am primit inclusiv și indemnizația asta împreună cu alte plăți salariale pe care urma să mi le achite. - Dar e adevărat că ați fost bolnav de COVID ulterior datei de 30 septembrie? Dacă să vă spun cinstit eu nici nu știu când a fost hotărârea de Guvern. Nu, nu pot să vă spun. Trebuie să mă uit. Chiar nu am considerat că e o dată pe care trebuie să o țin minte”. 

Pe de altă parte, fostul manager al Judecătoriei Chișinău recunoaște că a fost în concediu de boală mai târziu, dar este de părere că nu a încălcat nimic când a redistribuit indemnizațiile.

RADU ȚURCANU: „Decizia Guvernului la care faceți referire, atenție, nu indică termenul, pentru ce perioadă se alocă și pentru care categorii de persoane. Ea nu are termeni și m-am ghidat strict de această hotărâre. CSM-ul nu a emis nicio hotărâre, niciun act de dispoziție ori un act administrativ cu caracter individual sau normativ care să-mi impună mie o anumită conduită și eu să iau act și să execut întru totul, doar această listă. – Da, dar lista era nominală, pe persoane. - Da, această listă era nominală. Dar cum a fost întocmită această listă asta e paradoxal. Nici CSM-ul nu are o hotărâre în acest sens prin care să întocmească lista nominală”. 

Veniturile declarate în 2020

În anul 2020, când a ridicat indemnizația COVID, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu a avut venituri de peste 400 de mii de lei din salarii. Asta ar însemna peste 33 de mii de lei pe lună. Judecătorul mai avea peste 226 de mii de lei în conturi bancare. Țurcanu declara două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și o mașină de model Toyota Rav 4, cumpărată în 2019 cu 330 de mii de lei.

Fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani Dorin Dulghieru a declarat în 2020 venituri de aproape 300 de mii de lei din salarii, câte 24 de mii de lei pe lună. 

Acesta deține un apartament de 168 de metri pătrați, evaluat la un milion de lei, un garaj și 9 terenuri agricole cu o suprafață de peste 5 hectare, majoritatea obținute prin donație în 2019.  Judecătorul conducea o mașină de model Volkswagen Passat de 21 500 euro și mai avea în posesie o Skoda Kodiaq.

Denunțul unei judecătoare la Procuratura Anticorupție

Unii angajați ai Judecătoriei Buiucani, excluși în 2020 din lista beneficiarilor de indemnizații prin ordinul lui Radu Țurcanu, nu și-au primit banii nici până astăzi. Problema a ajuns în vizorul procurorilor în martie 2022, după ce o judecătoare a depus un denunț la Procuratura Anticorupție.

VASILISA MUNTEAN, judecătoare Judecătoria Buiucani: „- În momentul în care eu am primit indemnizația COVID am constatat că grefiera cu care eu activez, deși a fost bolnavă înaintea mea, nu a primit indemnizația corespunzătoare și i-am recomandat să facă interpelările de rigoare. Respectiv, dumneaei a aflat despre faptul că a fost inclusă în listă, urma să primească banii de la administrația instanței de judecată, dar din păcate lucrul respectiv nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi. Eu cunoscând că grefiera a fost beneficiară a indemnizației COVID de jure și de fapt nu a primit indemnizația, am sesizat organele, doar cu scopul de a verifica unde au fost redirecționați banii care se destinau grefierilor. - Dar ați încercat mai întâi cumva pe interior să aflați, să soluționați sau din start ați mers cu denunțul ăsta? – Eu nu m-am ocupat cu alte chestiuni de interpelare pentru că nu vizau nemijlocit persoana mea. Este vorba despre grefieri”. 

Cutia Neagră a aflat că în acea listă buclucașă, modificată în 2020, a figurat și numele judecătorului Gheorghe Balan, care a fost exclus. Acesta ne-a confirmat că nu a mai primit indemnizația, dar nici nu s-a interesat unde s-au pierdut banii. 

GHEORGHE BALAN, judecător Judecătoria Buiucani: „Eu nici nu știu dacă am fost în listă. Mi-a spus o colegă că noi am fi fost primii care am fost bolnavi. - Dar dvs ați primit o astfel de indemnizație sau nu ați primit deloc? - Nu am primit. Mi-au solicitat atunci actele, dar eu nu am primit indemnizația. - Nici mai târziu nu ați primit-o? – Nu am primit nici în a doua tranșă, nici în a treia.  Să vă spun sincer, după ce am bolit eu, medicul care a avut grijă de sănătatea mea 20 de ani, în ziua când am ieșit eu la serviciu, după 7 tratamente, ea a decedat. Chiar să vă spun sincer nu-mi era nici de asta. Nici nu aș vrea niciodată să primesc indemnizația asta.  Adică să fac eu gălăgie când am văzut că medici s-au dus cu picioarele la spital și nu s-au mai întors acasă? Eu am prezentat tot ce mi s-a solicitat. Mai mult chiar nimic nu cunosc”. 

1,6 milioane de lei de la Guvern pentru CSM

De la începutul pandemiei de Coronavirus, Guvernul a aprobat mai multe hotărâri prin care a alocat bani autorităților centrale și locale pentru achitarea indemnizațiilor COVID pentru bugetarii care s-au infectat la locul de muncă. Dar a fost acoperită doar o mică parte din listele prezentate de CSM. Prin două hotărâri de Guvern, CSM a primit doar 1,6 milioane de lei. 

NATALIA CERNEAVSCHI, șefă Serviciul Resurse Umane CSM: „Solicitări au venit de la toate instanțele și au venit repetat.  Dar pot să vă spun pentru câte persoane noi am solicitat, am cerut să fie alocate undeva în jur la 360 de persoane. Vă dați seama că nu a fost numai o listă, fiindcă totul s-a început în 2020. Normal că pe parcursul a 2 ani au fost liste și iar liste. Toate listele date au fost expediate cu demers la Ministerul Finanțelor și ministerul le-a examinat”. 

Potențialii beneficiari de indemnizații continuă să fie în așteptare, dar își doresc o mai mare claritate privind ordinea de repartizare a banilor. De exemplu, judecătoarea Livia Mitrofan, care a contractat virusul COVID încă în toamna anului 2020, nici măcar nu cunoaște dacă a ajuns în lista CSM.

LIVIA MITROFAN, judecătoare Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „De pe 30 noiembrie până în a doua parte a lunii decembrie 2020 am fost bolnavă de COVID. Imediat ce am venit la serviciu am depus această cerere. Din câte mi s-a comunicat mie, toate listele cu persoanele care s-au îmbolnăvit se transmit regulat la sediul central al Judecătoriei. Ce se întâmplă acolo cu listele? Cel puțin eu nu am fost informată de atunci în care listă sunt eu, este temei de a-mi acorda această indemnizație, mă încadrez în perioada necesară sau nu?... Am înțeles că sunt două hotărâri ale Guvernului din 2020-2021 prin care se alocă bani CSM-ului pentru indemnizații de COVID, dar cine sunt aceste persoane, care este perioada pentru care s-a acordat, criteriile. Nouă nu ni s-a comunicat....Încerc să înțeleg unde se află persoana mea, cui s-au dat indemnizații, cui nu s-au dat și care sunt criteriile. La moment, nu am răspunsuri la aceste întrebări”. 

De la anunțul Procuraturii privind existența unui dosar penal ce vizează modul de repartizare a indemnizațiilor COVID la Judecătoria Chișinău, nimeni dintre cei vizați nu au fost chemați de procurori să facă declarații. Radu Țurcanu, Dorin Dulghieru, dar și magistrata Vasilisa Muntean, care a depus denunțul, ne-au declarat că nu au fost citați deocamdată de procurori. 

Premii grase și sporuri la salarii pentru performanțe, plătite la Judecătoria Chișinău

Nu doar banii pentru indemnizațiile COVID au fost împărțiți la discreția președintelui Judecătoriei Chișinău. Cât s-a aflat la conducerea instanței, Radu Țurcanu a acordat și premii grase, sporuri lunare de mii de lei la salarii pentru performanțe, dar și suplimente foarte mari pentru unii angajați care exercitau atribuțiile unor funcții temporar vacante. 

Printre principalii beneficiari, cunoscuta șefă a Secretariatului Judecătoriei Chișinău. Țurcanu afirmă că a acționat legal, iar economiile Judecătoriei i-au permis să achite premii mari.

Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, au fost semnate 7 acte administrative prin care s-au oferit angajaților premii de sărbători, dar nu pentru toți angajații.

Pe 15 decembrie 2020, Țurcanu a decis acordarea unor premii cu ocazia Crăciunului pe stil nou. Iar peste o săptămână, 16 angajați cu funcții de conducere din cadrul Judecătoriei Chișinău au mai primit câte 4000 de lei și cu prilejul Anului Nou. Pe 11 ianuarie 2021, s-au dat premii și cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. 

Sumele au variat între 2000 și 7000 de lei, în dependență de funcțiile angajaților. De exemplu, șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău, despre care presa a scris anterior că ar ridica lunar un salariu mai mare decât al unui judecător, Ludmila Nichitin-Gavriliţă, a primit un premiu de 8000 de lei pentru Crăciunul pe stil Nou și alte 4500 de lei cu ocazia Revelionului. Câte 11 500 lei au primit șefii Direcțiilor financiare și resurse umane.

De Ziua Internațională a Femeilor, la 8 martie, angajatele Judecătoriei Chișinău au primit cadou câte 2000 de lei.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Ținând cont de legislația muncii, de economiile instanței, am asigurat acordarea de premii în virtutea legii tuturor angajaților și personalului de deservire, și funcționarilor publici, și grefierilor, și asistenților, așa cum prevede legislația muncii. Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin.  Din cauza că salariile sunt foarte mici în coraport cu alte autorități sau alte instituții, în limita bugetului, discutând și analizând cu contabilitatea, am acordat aceste premii în limitele legale. – În cazul șefilor de Direcții sumele sunt destul de grase, să le zic așa, 10-12 mii. – Nu e adevărat. Vreau să vă spun că șefii de secretariat și adjuncții șefilor de secretariat din toate 5 sedii, reieșind din competența lor, fișele de post, bineînțeles că am asigurat proporțional funcțiilor, limitelor bugetare. Apropo, vreau să vă spun că Inspecția Financiară în 2021, la sfârșit de mandat, a verificat activitatea mea pe toată perioada, inclusiv cu sume de COVID. Controale care s-au finalizat cu corectitudinea activității instanței”.

Raportul de audit al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a scos în vileag și faptul că Radu Țurcanu  a acordat premii și pentru rezultatele activității instanței în anul 2019. 

Iar 73 de funcționari au beneficiat chiar de două astfel de premii, pentru că realizau prin cumul activități ce reveneau unor funcții vacante din instanțe, motiva Țurcanu. 

Printre acești funcționari s-a numărat și șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău care a primit cei mai mulți bani,  8000 de lei  -  un premiu de 3700 lei și altul de 4300 lei.

Amintim că, în iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău, în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. 

Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

În prezent, Radu Țurcanu este cercetat penal pentru abuz de putere, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la până la 117 mii de lei le sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 la 10 ani.

Guvernul nu a planificat bani în 2022 pentru indemnizații COVID

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Finanțelor a informat că pentru anul curent nu au fost alocate mijloace financiare  pentru achitarea indemnizațiilor COVID  bugetarilor care s-au infectat la locul de muncă. 

În prezent, se află în proces de elaborare un proiect de hotărâre a Guvernului „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, în baza solicitărilor prezentate din partea autorităților. Suma preconizată constituie 13,5 milioane lei. 

Totodată, Ministerul Finanțelor a a precizat că din partea CSM nu mai sunt solicitări pentru achitarea indemnizațiilor COVID. De la începutul pandemiei, CSM a transmis în adresa ministerului 4 demersuri cu solicitarea achitării indemnizațiilor pentru 309 persoane. Dintre acestea, doar 130 au fost eligibile.

„Achitarea indemnizațiilor se efectuează de către autoritatea în care activează persoana. Ministerul Finanțelor nu stabilește ordinea achitării indemnizațiilor. Hotărârile de Guvern prin care sunt alocați bani în acest sens, stabilesc expres că autoritatea publică nominalizată în anexa Hotărârii poartă responsabilitate pentru datele prezentate”, a precizat Ministerul Finanțelor.

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.