Scandal în sistemul judecătoresc. Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns pe mâna procurorilor pentru că a lăsat mai mulți angajați fără indemnizațiile pentru COVID. În locul unor grefieri și asistenți cu salarii modeste, managerul Judecătoriei Chișinău a decis să își acorde sie indemnizație și vicepreședintelui instanței de la Buiucani, Dorin Dulghieru. Deși acțiunea s-a întâmplat încă în 2020, procurorii s-au apucat de caz abia săptămâna trecută, după ce au primit o plângere penală din partea unei judecătoare. 

Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns să fie cercetat penal pentru că ar fi împărțit după bunul său plac indemnizațiile destinate angajaților din instanțe care s-au îmbolnăvit de Coronavirus. 

Pe 10 mai, la solicitarea procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii, și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului pentru abuz de putere. 

Procuratura a anunțat ulterior că Țurcanu este suspectat că, în anul 2020, pe când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista CSM, banii alocați pentru indemnizații COVID.

Cutia Neagră a reușit să afle cum a fost modificată lista, printre beneficiarii de indemnizații ajungând chiar Radu Țurcanu, dar și fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. 

Șapte indemnizații au fost redistribuite

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă și a transmis-o Ministerului Finanțelor. Lista număra 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. 

La scurt timp, pe 30 septembrie 2020, Guvernul a și alocat bani pentru acordarea indemnizațiilor angajaților din domeniul public care au suferit de CODIV-19.

Potrivit anexei aprobate de Guvern, CSM-ul a primit peste un milion de lei, exact suma necesară pentru cele 65 de persoane incluse în lista sa. 

Ulterior, din această sumă, a transferat doar 112 mii de lei Judecătoriei Chișinău pentru achitarea indemnizațiilor pentru 7 persoane, toate angajate la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

Favorizarea angajaților de la Buiucani s-a produs după ce Dorin Dulghieru, pe atunci vicepreședinte al instanței, a trimis direct lista sa la CSM, fără a coordona acest lucru cu administrația Judecătoriei Chișinău, spune Țurcanu. Iar la alocarea banilor, CSM nu a luat în calcul listele transmise centralizat și de alte instanțe din capitală.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Împreună cu Resurse Umane am ridicat dosarul fiecărui potențial candidat în această listă și cu mare stupoare am constatat că unele persoane din această listă s-au aflat în concedii anuale de odihnă. Dar iată în perioada cât au fost în concediu, în perioada iunie sau iulie, s-au îmbolnăvit de COVID, stând acasă. Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, doar persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Din acea listă, prima care a depus-o dl Dulghieru la CSM, unele persoane până în prezent nu au prezentat testul COVID la cadre și am și informația oficială în acest sens. Când am văzut că doar de la Judecătoria Buiucani sunt aceste 7 persoane, exista riscul să mă trezesc cu diferite plângeri din partea altor angajați ai judecătoriei din celelalte sedii. Ce-am făcut atunci? Am convocat adunarea tuturor vicepreședinților și factorilor de decizie și am discutat situația care a apărut. Și iată am pus în discuție posibilitatea modificării. Să redistribui aceste sume de bani, 7 persoane, dar atenție, am luat din toate sediile persoane care au fost grav bolnave, care au fost infectate și care au fost intubate o parte, care într-adevăr au suferit și au fost acoperite și cu certificate de COVID”.

Contrar declarațiilor lui Țurcanu, că distribuția indemnizațiilor s-a făcut echitabil, în listă nu a ajuns niciun angajat din sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în locul unor angajați de la Buiucani în listă au ajuns chiar magistratul Dorin Dulghieru, vicepreședintele instanței și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău. 

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Prin ordinul meu am acordat pentru 5 persoane. Fiind și eu pe foaie de boală, pentru că am asigurat interimatul funcției pentru toate sediile la acea dată, pentru că o parte din colegi s-au îmbolnăvit, inclusiv vicepreședinții. Și la Buiucani dl Dulghieru a fost bolnav și am fost nevoit eu să asigur interimatul funcției, să semnez, să mă duc de două-trei ori pe zi pentru a asigura. M-am infectat și eu, pentru că sunt și eu om și m-am infectat și eu.  Și atunci dl Stratan, asigurând interimatul funcției de vicepreședinte pe Judecătoria Chișinău, a considerat și mi-a alocat și mie de rând cu toți ceilalți care au fost bolnavi. Dar dânsul a alocat nu numai pentru mine, dar a alocat și pentru alt judecător care de asemenea a fost bolnav”. 

Motivul invocat de Dulghieru 

Potrivit surselor Cutiei Negre, atât Radu Țurcanu, cât și Dorin Dulghieru, s-au infectat de COVID mai târziu de emiterea hotărârii de Guvern din 30 septembrie 2020, prin care au fost alocați bani CSM-ului pentru aceste indemnizații. 

Dorin Dulghieru afirmă că a primit mai repede indemnizația de 16 mii de lei, pentru că a fost transferat atunci la Curtea de Apel Chișinău. 

DORIN DULGHIERU, judecător Curtea de Apel Chișinău: „Pot să vă spun cu siguranță că el nu a avut mare plăcere să mă includă în lista ceea, dar a fost obligat să o facă, pentru că, dacă țineți minte, a fost perioada în care m-am transferat de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel și, respectiv, odată ce am întrerupt relațiile de muncă cu Judecătoria Chișinău, el trebuia să-mi achite toate plățile salariale, inclusiv concedialele și ce mai aveam eu acolo de primit. Și într-un mod sau altul eu am primit inclusiv și indemnizația asta împreună cu alte plăți salariale pe care urma să mi le achite. - Dar e adevărat că ați fost bolnav de COVID ulterior datei de 30 septembrie? Dacă să vă spun cinstit eu nici nu știu când a fost hotărârea de Guvern. Nu, nu pot să vă spun. Trebuie să mă uit. Chiar nu am considerat că e o dată pe care trebuie să o țin minte”. 

Pe de altă parte, fostul manager al Judecătoriei Chișinău recunoaște că a fost în concediu de boală mai târziu, dar este de părere că nu a încălcat nimic când a redistribuit indemnizațiile.

RADU ȚURCANU: „Decizia Guvernului la care faceți referire, atenție, nu indică termenul, pentru ce perioadă se alocă și pentru care categorii de persoane. Ea nu are termeni și m-am ghidat strict de această hotărâre. CSM-ul nu a emis nicio hotărâre, niciun act de dispoziție ori un act administrativ cu caracter individual sau normativ care să-mi impună mie o anumită conduită și eu să iau act și să execut întru totul, doar această listă. – Da, dar lista era nominală, pe persoane. - Da, această listă era nominală. Dar cum a fost întocmită această listă asta e paradoxal. Nici CSM-ul nu are o hotărâre în acest sens prin care să întocmească lista nominală”. 

Veniturile declarate în 2020

În anul 2020, când a ridicat indemnizația COVID, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu a avut venituri de peste 400 de mii de lei din salarii. Asta ar însemna peste 33 de mii de lei pe lună. Judecătorul mai avea peste 226 de mii de lei în conturi bancare. Țurcanu declara două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și o mașină de model Toyota Rav 4, cumpărată în 2019 cu 330 de mii de lei.

Fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani Dorin Dulghieru a declarat în 2020 venituri de aproape 300 de mii de lei din salarii, câte 24 de mii de lei pe lună. 

Acesta deține un apartament de 168 de metri pătrați, evaluat la un milion de lei, un garaj și 9 terenuri agricole cu o suprafață de peste 5 hectare, majoritatea obținute prin donație în 2019.  Judecătorul conducea o mașină de model Volkswagen Passat de 21 500 euro și mai avea în posesie o Skoda Kodiaq.

Denunțul unei judecătoare la Procuratura Anticorupție

Unii angajați ai Judecătoriei Buiucani, excluși în 2020 din lista beneficiarilor de indemnizații prin ordinul lui Radu Țurcanu, nu și-au primit banii nici până astăzi. Problema a ajuns în vizorul procurorilor în martie 2022, după ce o judecătoare a depus un denunț la Procuratura Anticorupție.

VASILISA MUNTEAN, judecătoare Judecătoria Buiucani: „- În momentul în care eu am primit indemnizația COVID am constatat că grefiera cu care eu activez, deși a fost bolnavă înaintea mea, nu a primit indemnizația corespunzătoare și i-am recomandat să facă interpelările de rigoare. Respectiv, dumneaei a aflat despre faptul că a fost inclusă în listă, urma să primească banii de la administrația instanței de judecată, dar din păcate lucrul respectiv nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi. Eu cunoscând că grefiera a fost beneficiară a indemnizației COVID de jure și de fapt nu a primit indemnizația, am sesizat organele, doar cu scopul de a verifica unde au fost redirecționați banii care se destinau grefierilor. - Dar ați încercat mai întâi cumva pe interior să aflați, să soluționați sau din start ați mers cu denunțul ăsta? – Eu nu m-am ocupat cu alte chestiuni de interpelare pentru că nu vizau nemijlocit persoana mea. Este vorba despre grefieri”. 

Cutia Neagră a aflat că în acea listă buclucașă, modificată în 2020, a figurat și numele judecătorului Gheorghe Balan, care a fost exclus. Acesta ne-a confirmat că nu a mai primit indemnizația, dar nici nu s-a interesat unde s-au pierdut banii. 

GHEORGHE BALAN, judecător Judecătoria Buiucani: „Eu nici nu știu dacă am fost în listă. Mi-a spus o colegă că noi am fi fost primii care am fost bolnavi. - Dar dvs ați primit o astfel de indemnizație sau nu ați primit deloc? - Nu am primit. Mi-au solicitat atunci actele, dar eu nu am primit indemnizația. - Nici mai târziu nu ați primit-o? – Nu am primit nici în a doua tranșă, nici în a treia.  Să vă spun sincer, după ce am bolit eu, medicul care a avut grijă de sănătatea mea 20 de ani, în ziua când am ieșit eu la serviciu, după 7 tratamente, ea a decedat. Chiar să vă spun sincer nu-mi era nici de asta. Nici nu aș vrea niciodată să primesc indemnizația asta.  Adică să fac eu gălăgie când am văzut că medici s-au dus cu picioarele la spital și nu s-au mai întors acasă? Eu am prezentat tot ce mi s-a solicitat. Mai mult chiar nimic nu cunosc”. 

1,6 milioane de lei de la Guvern pentru CSM

De la începutul pandemiei de Coronavirus, Guvernul a aprobat mai multe hotărâri prin care a alocat bani autorităților centrale și locale pentru achitarea indemnizațiilor COVID pentru bugetarii care s-au infectat la locul de muncă. Dar a fost acoperită doar o mică parte din listele prezentate de CSM. Prin două hotărâri de Guvern, CSM a primit doar 1,6 milioane de lei. 

NATALIA CERNEAVSCHI, șefă Serviciul Resurse Umane CSM: „Solicitări au venit de la toate instanțele și au venit repetat.  Dar pot să vă spun pentru câte persoane noi am solicitat, am cerut să fie alocate undeva în jur la 360 de persoane. Vă dați seama că nu a fost numai o listă, fiindcă totul s-a început în 2020. Normal că pe parcursul a 2 ani au fost liste și iar liste. Toate listele date au fost expediate cu demers la Ministerul Finanțelor și ministerul le-a examinat”. 

Potențialii beneficiari de indemnizații continuă să fie în așteptare, dar își doresc o mai mare claritate privind ordinea de repartizare a banilor. De exemplu, judecătoarea Livia Mitrofan, care a contractat virusul COVID încă în toamna anului 2020, nici măcar nu cunoaște dacă a ajuns în lista CSM.

LIVIA MITROFAN, judecătoare Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „De pe 30 noiembrie până în a doua parte a lunii decembrie 2020 am fost bolnavă de COVID. Imediat ce am venit la serviciu am depus această cerere. Din câte mi s-a comunicat mie, toate listele cu persoanele care s-au îmbolnăvit se transmit regulat la sediul central al Judecătoriei. Ce se întâmplă acolo cu listele? Cel puțin eu nu am fost informată de atunci în care listă sunt eu, este temei de a-mi acorda această indemnizație, mă încadrez în perioada necesară sau nu?... Am înțeles că sunt două hotărâri ale Guvernului din 2020-2021 prin care se alocă bani CSM-ului pentru indemnizații de COVID, dar cine sunt aceste persoane, care este perioada pentru care s-a acordat, criteriile. Nouă nu ni s-a comunicat....Încerc să înțeleg unde se află persoana mea, cui s-au dat indemnizații, cui nu s-au dat și care sunt criteriile. La moment, nu am răspunsuri la aceste întrebări”. 

De la anunțul Procuraturii privind existența unui dosar penal ce vizează modul de repartizare a indemnizațiilor COVID la Judecătoria Chișinău, nimeni dintre cei vizați nu au fost chemați de procurori să facă declarații. Radu Țurcanu, Dorin Dulghieru, dar și magistrata Vasilisa Muntean, care a depus denunțul, ne-au declarat că nu au fost citați deocamdată de procurori. 

Premii grase și sporuri la salarii pentru performanțe, plătite la Judecătoria Chișinău

Nu doar banii pentru indemnizațiile COVID au fost împărțiți la discreția președintelui Judecătoriei Chișinău. Cât s-a aflat la conducerea instanței, Radu Țurcanu a acordat și premii grase, sporuri lunare de mii de lei la salarii pentru performanțe, dar și suplimente foarte mari pentru unii angajați care exercitau atribuțiile unor funcții temporar vacante. 

Printre principalii beneficiari, cunoscuta șefă a Secretariatului Judecătoriei Chișinău. Țurcanu afirmă că a acționat legal, iar economiile Judecătoriei i-au permis să achite premii mari.

Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, au fost semnate 7 acte administrative prin care s-au oferit angajaților premii de sărbători, dar nu pentru toți angajații.

Pe 15 decembrie 2020, Țurcanu a decis acordarea unor premii cu ocazia Crăciunului pe stil nou. Iar peste o săptămână, 16 angajați cu funcții de conducere din cadrul Judecătoriei Chișinău au mai primit câte 4000 de lei și cu prilejul Anului Nou. Pe 11 ianuarie 2021, s-au dat premii și cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. 

Sumele au variat între 2000 și 7000 de lei, în dependență de funcțiile angajaților. De exemplu, șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău, despre care presa a scris anterior că ar ridica lunar un salariu mai mare decât al unui judecător, Ludmila Nichitin-Gavriliţă, a primit un premiu de 8000 de lei pentru Crăciunul pe stil Nou și alte 4500 de lei cu ocazia Revelionului. Câte 11 500 lei au primit șefii Direcțiilor financiare și resurse umane.

De Ziua Internațională a Femeilor, la 8 martie, angajatele Judecătoriei Chișinău au primit cadou câte 2000 de lei.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Ținând cont de legislația muncii, de economiile instanței, am asigurat acordarea de premii în virtutea legii tuturor angajaților și personalului de deservire, și funcționarilor publici, și grefierilor, și asistenților, așa cum prevede legislația muncii. Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin.  Din cauza că salariile sunt foarte mici în coraport cu alte autorități sau alte instituții, în limita bugetului, discutând și analizând cu contabilitatea, am acordat aceste premii în limitele legale. – În cazul șefilor de Direcții sumele sunt destul de grase, să le zic așa, 10-12 mii. – Nu e adevărat. Vreau să vă spun că șefii de secretariat și adjuncții șefilor de secretariat din toate 5 sedii, reieșind din competența lor, fișele de post, bineînțeles că am asigurat proporțional funcțiilor, limitelor bugetare. Apropo, vreau să vă spun că Inspecția Financiară în 2021, la sfârșit de mandat, a verificat activitatea mea pe toată perioada, inclusiv cu sume de COVID. Controale care s-au finalizat cu corectitudinea activității instanței”.

Raportul de audit al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a scos în vileag și faptul că Radu Țurcanu  a acordat premii și pentru rezultatele activității instanței în anul 2019. 

Iar 73 de funcționari au beneficiat chiar de două astfel de premii, pentru că realizau prin cumul activități ce reveneau unor funcții vacante din instanțe, motiva Țurcanu. 

Printre acești funcționari s-a numărat și șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău care a primit cei mai mulți bani,  8000 de lei  -  un premiu de 3700 lei și altul de 4300 lei.

Amintim că, în iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău, în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. 

Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

În prezent, Radu Țurcanu este cercetat penal pentru abuz de putere, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la până la 117 mii de lei le sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 la 10 ani.

Guvernul nu a planificat bani în 2022 pentru indemnizații COVID

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Finanțelor a informat că pentru anul curent nu au fost alocate mijloace financiare  pentru achitarea indemnizațiilor COVID  bugetarilor care s-au infectat la locul de muncă. 

În prezent, se află în proces de elaborare un proiect de hotărâre a Guvernului „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, în baza solicitărilor prezentate din partea autorităților. Suma preconizată constituie 13,5 milioane lei. 

Totodată, Ministerul Finanțelor a a precizat că din partea CSM nu mai sunt solicitări pentru achitarea indemnizațiilor COVID. De la începutul pandemiei, CSM a transmis în adresa ministerului 4 demersuri cu solicitarea achitării indemnizațiilor pentru 309 persoane. Dintre acestea, doar 130 au fost eligibile.

„Achitarea indemnizațiilor se efectuează de către autoritatea în care activează persoana. Ministerul Finanțelor nu stabilește ordinea achitării indemnizațiilor. Hotărârile de Guvern prin care sunt alocați bani în acest sens, stabilesc expres că autoritatea publică nominalizată în anexa Hotărârii poartă responsabilitate pentru datele prezentate”, a precizat Ministerul Finanțelor.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.