Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1033: Pensionari incendiatori, amenințări de la Putin și Abhazia în întuneric. Zelenski: „Vom învinge”

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Scandal în justiție: Cum a împărțit Radu Țurcanu indemnizațiile COVID. Cine a scris denunțul

23 mai 2022, ora 13:40

Scandal în sistemul judecătoresc. Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns pe mâna procurorilor pentru că a lăsat mai mulți angajați fără indemnizațiile pentru COVID. În locul unor grefieri și asistenți cu salarii modeste, managerul Judecătoriei Chișinău a decis să își acorde sie indemnizație și vicepreședintelui instanței de la Buiucani, Dorin Dulghieru. Deși acțiunea s-a întâmplat încă în 2020, procurorii s-au apucat de caz abia săptămâna trecută, după ce au primit o plângere penală din partea unei judecătoare. 

Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns să fie cercetat penal pentru că ar fi împărțit după bunul său plac indemnizațiile destinate angajaților din instanțe care s-au îmbolnăvit de Coronavirus. 

Pe 10 mai, la solicitarea procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii, și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului pentru abuz de putere. 

Procuratura a anunțat ulterior că Țurcanu este suspectat că, în anul 2020, pe când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista CSM, banii alocați pentru indemnizații COVID.

Cutia Neagră a reușit să afle cum a fost modificată lista, printre beneficiarii de indemnizații ajungând chiar Radu Țurcanu, dar și fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. 

Șapte indemnizații au fost redistribuite

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă și a transmis-o Ministerului Finanțelor. Lista număra 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. 

La scurt timp, pe 30 septembrie 2020, Guvernul a și alocat bani pentru acordarea indemnizațiilor angajaților din domeniul public care au suferit de CODIV-19.

Potrivit anexei aprobate de Guvern, CSM-ul a primit peste un milion de lei, exact suma necesară pentru cele 65 de persoane incluse în lista sa. 

Ulterior, din această sumă, a transferat doar 112 mii de lei Judecătoriei Chișinău pentru achitarea indemnizațiilor pentru 7 persoane, toate angajate la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

Favorizarea angajaților de la Buiucani s-a produs după ce Dorin Dulghieru, pe atunci vicepreședinte al instanței, a trimis direct lista sa la CSM, fără a coordona acest lucru cu administrația Judecătoriei Chișinău, spune Țurcanu. Iar la alocarea banilor, CSM nu a luat în calcul listele transmise centralizat și de alte instanțe din capitală.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău:Împreună cu Resurse Umane am ridicat dosarul fiecărui potențial candidat în această listă și cu mare stupoare am constatat că unele persoane din această listă s-au aflat în concedii anuale de odihnă. Dar iată în perioada cât au fost în concediu, în perioada iunie sau iulie, s-au îmbolnăvit de COVID, stând acasă. Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, doar persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Din acea listă, prima care a depus-o dl Dulghieru la CSM, unele persoane până în prezent nu au prezentat testul COVID la cadre și am și informația oficială în acest sens. Când am văzut că doar de la Judecătoria Buiucani sunt aceste 7 persoane, exista riscul să mă trezesc cu diferite plângeri din partea altor angajați ai judecătoriei din celelalte sedii. Ce-am făcut atunci? Am convocat adunarea tuturor vicepreședinților și factorilor de decizie și am discutat situația care a apărut. Și iată am pus în discuție posibilitatea modificării. Să redistribui aceste sume de bani, 7 persoane, dar atenție, am luat din toate sediile persoane care au fost grav bolnave, care au fost infectate și care au fost intubate o parte, care într-adevăr au suferit și au fost acoperite și cu certificate de COVID”.

Contrar declarațiilor lui Țurcanu, că distribuția indemnizațiilor s-a făcut echitabil, în listă nu a ajuns niciun angajat din sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în locul unor angajați de la Buiucani în listă au ajuns chiar magistratul Dorin Dulghieru, vicepreședintele instanței și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău. 

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: Prin ordinul meu am acordat pentru 5 persoane. Fiind și eu pe foaie de boală, pentru că am asigurat interimatul funcției pentru toate sediile la acea dată, pentru că o parte din colegi s-au îmbolnăvit, inclusiv vicepreședinții. Și la Buiucani dl Dulghieru a fost bolnav și am fost nevoit eu să asigur interimatul funcției, să semnez, să mă duc de două-trei ori pe zi pentru a asigura. M-am infectat și eu, pentru că sunt și eu om și m-am infectat și eu.  Și atunci dl Stratan, asigurând interimatul funcției de vicepreședinte pe Judecătoria Chișinău, a considerat și mi-a alocat și mie de rând cu toți ceilalți care au fost bolnavi. Dar dânsul a alocat nu numai pentru mine, dar a alocat și pentru alt judecător care de asemenea a fost bolnav”. 

Motivul invocat de Dulghieru 

Potrivit surselor Cutiei Negre, atât Radu Țurcanu, cât și Dorin Dulghieru, s-au infectat de COVID mai târziu de emiterea hotărârii de Guvern din 30 septembrie 2020, prin care au fost alocați bani CSM-ului pentru aceste indemnizații. 

Dorin Dulghieru afirmă că a primit mai repede indemnizația de 16 mii de lei, pentru că a fost transferat atunci la Curtea de Apel Chișinău. 

DORIN DULGHIERU, judecător Curtea de Apel Chișinău: Pot să vă spun cu siguranță că el nu a avut mare plăcere să mă includă în lista ceea, dar a fost obligat să o facă, pentru că, dacă țineți minte, a fost perioada în care m-am transferat de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel și, respectiv, odată ce am întrerupt relațiile de muncă cu Judecătoria Chișinău, el trebuia să-mi achite toate plățile salariale, inclusiv concedialele și ce mai aveam eu acolo de primit. Și într-un mod sau altul eu am primit inclusiv și indemnizația asta împreună cu alte plăți salariale pe care urma să mi le achite. - Dar e adevărat că ați fost bolnav de COVID ulterior datei de 30 septembrie? Dacă să vă spun cinstit eu nici nu știu când a fost hotărârea de Guvern. Nu, nu pot să vă spun. Trebuie să mă uit. Chiar nu am considerat că e o dată pe care trebuie să o țin minte”. 

Pe de altă parte, fostul manager al Judecătoriei Chișinău recunoaște că a fost în concediu de boală mai târziu, dar este de părere că nu a încălcat nimic când a redistribuit indemnizațiile.

RADU ȚURCANU: Decizia Guvernului la care faceți referire, atenție, nu indică termenul, pentru ce perioadă se alocă și pentru care categorii de persoane. Ea nu are termeni și m-am ghidat strict de această hotărâre. CSM-ul nu a emis nicio hotărâre, niciun act de dispoziție ori un act administrativ cu caracter individual sau normativ care să-mi impună mie o anumită conduită și eu să iau act și să execut întru totul, doar această listă. – Da, dar lista era nominală, pe persoane. - Da, această listă era nominală. Dar cum a fost întocmită această listă asta e paradoxal. Nici CSM-ul nu are o hotărâre în acest sens prin care să întocmească lista nominală”. 

Veniturile declarate în 2020

În anul 2020, când a ridicat indemnizația COVID, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu a avut venituri de peste 400 de mii de lei din salarii. Asta ar însemna peste 33 de mii de lei pe lună. Judecătorul mai avea peste 226 de mii de lei în conturi bancare. Țurcanu declara două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și o mașină de model Toyota Rav 4, cumpărată în 2019 cu 330 de mii de lei.

Fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani Dorin Dulghieru a declarat în 2020 venituri de aproape 300 de mii de lei din salarii, câte 24 de mii de lei pe lună. 

Acesta deține un apartament de 168 de metri pătrați, evaluat la un milion de lei, un garaj și 9 terenuri agricole cu o suprafață de peste 5 hectare, majoritatea obținute prin donație în 2019.  Judecătorul conducea o mașină de model Volkswagen Passat de 21 500 euro și mai avea în posesie o Skoda Kodiaq.

Denunțul unei judecătoare la Procuratura Anticorupție

Unii angajați ai Judecătoriei Buiucani, excluși în 2020 din lista beneficiarilor de indemnizații prin ordinul lui Radu Țurcanu, nu și-au primit banii nici până astăzi. Problema a ajuns în vizorul procurorilor în martie 2022, după ce o judecătoare a depus un denunț la Procuratura Anticorupție.

VASILISA MUNTEAN, judecătoare Judecătoria Buiucani: „- În momentul în care eu am primit indemnizația COVID am constatat că grefiera cu care eu activez, deși a fost bolnavă înaintea mea, nu a primit indemnizația corespunzătoare și i-am recomandat să facă interpelările de rigoare. Respectiv, dumneaei a aflat despre faptul că a fost inclusă în listă, urma să primească banii de la administrația instanței de judecată, dar din păcate lucrul respectiv nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi. Eu cunoscând că grefiera a fost beneficiară a indemnizației COVID de jure și de fapt nu a primit indemnizația, am sesizat organele, doar cu scopul de a verifica unde au fost redirecționați banii care se destinau grefierilor. - Dar ați încercat mai întâi cumva pe interior să aflați, să soluționați sau din start ați mers cu denunțul ăsta? – Eu nu m-am ocupat cu alte chestiuni de interpelare pentru că nu vizau nemijlocit persoana mea. Este vorba despre grefieri”. 

Cutia Neagră a aflat că în acea listă buclucașă, modificată în 2020, a figurat și numele judecătorului Gheorghe Balan, care a fost exclus. Acesta ne-a confirmat că nu a mai primit indemnizația, dar nici nu s-a interesat unde s-au pierdut banii. 

GHEORGHE BALAN, judecător Judecătoria Buiucani:Eu nici nu știu dacă am fost în listă. Mi-a spus o colegă că noi am fi fost primii care am fost bolnavi. - Dar dvs ați primit o astfel de indemnizație sau nu ați primit deloc? - Nu am primit. Mi-au solicitat atunci actele, dar eu nu am primit indemnizația. - Nici mai târziu nu ați primit-o? – Nu am primit nici în a doua tranșă, nici în a treia.  Să vă spun sincer, după ce am bolit eu, medicul care a avut grijă de sănătatea mea 20 de ani, în ziua când am ieșit eu la serviciu, după 7 tratamente, ea a decedat. Chiar să vă spun sincer nu-mi era nici de asta. Nici nu aș vrea niciodată să primesc indemnizația asta.  Adică să fac eu gălăgie când am văzut că medici s-au dus cu picioarele la spital și nu s-au mai întors acasă? Eu am prezentat tot ce mi s-a solicitat. Mai mult chiar nimic nu cunosc”. 

1,6 milioane de lei de la Guvern pentru CSM

De la începutul pandemiei de Coronavirus, Guvernul a aprobat mai multe hotărâri prin care a alocat bani autorităților centrale și locale pentru achitarea indemnizațiilor COVID pentru bugetarii care s-au infectat la locul de muncă. Dar a fost acoperită doar o mică parte din listele prezentate de CSM. Prin două hotărâri de Guvern, CSM a primit doar 1,6 milioane de lei. 

NATALIA CERNEAVSCHI, șefă Serviciul Resurse Umane CSM: Solicitări au venit de la toate instanțele și au venit repetat.  Dar pot să vă spun pentru câte persoane noi am solicitat, am cerut să fie alocate undeva în jur la 360 de persoane. Vă dați seama că nu a fost numai o listă, fiindcă totul s-a început în 2020. Normal că pe parcursul a 2 ani au fost liste și iar liste. Toate listele date au fost expediate cu demers la Ministerul Finanțelor și ministerul le-a examinat”. 

Potențialii beneficiari de indemnizații continuă să fie în așteptare, dar își doresc o mai mare claritate privind ordinea de repartizare a banilor. De exemplu, judecătoarea Livia Mitrofan, care a contractat virusul COVID încă în toamna anului 2020, nici măcar nu cunoaște dacă a ajuns în lista CSM.

LIVIA MITROFAN, judecătoare Judecătoria Chișinău, sediul Centru: De pe 30 noiembrie până în a doua parte a lunii decembrie 2020 am fost bolnavă de COVID. Imediat ce am venit la serviciu am depus această cerere. Din câte mi s-a comunicat mie, toate listele cu persoanele care s-au îmbolnăvit se transmit regulat la sediul central al Judecătoriei. Ce se întâmplă acolo cu listele? Cel puțin eu nu am fost informată de atunci în care listă sunt eu, este temei de a-mi acorda această indemnizație, mă încadrez în perioada necesară sau nu?... Am înțeles că sunt două hotărâri ale Guvernului din 2020-2021 prin care se alocă bani CSM-ului pentru indemnizații de COVID, dar cine sunt aceste persoane, care este perioada pentru care s-a acordat, criteriile. Nouă nu ni s-a comunicat....Încerc să înțeleg unde se află persoana mea, cui s-au dat indemnizații, cui nu s-au dat și care sunt criteriile. La moment, nu am răspunsuri la aceste întrebări”. 

De la anunțul Procuraturii privind existența unui dosar penal ce vizează modul de repartizare a indemnizațiilor COVID la Judecătoria Chișinău, nimeni dintre cei vizați nu au fost chemați de procurori să facă declarații. Radu Țurcanu, Dorin Dulghieru, dar și magistrata Vasilisa Muntean, care a depus denunțul, ne-au declarat că nu au fost citați deocamdată de procurori. 

Premii grase și sporuri la salarii pentru performanțe, plătite la Judecătoria Chișinău

Nu doar banii pentru indemnizațiile COVID au fost împărțiți la discreția președintelui Judecătoriei Chișinău. Cât s-a aflat la conducerea instanței, Radu Țurcanu a acordat și premii grase, sporuri lunare de mii de lei la salarii pentru performanțe, dar și suplimente foarte mari pentru unii angajați care exercitau atribuțiile unor funcții temporar vacante. 

Printre principalii beneficiari, cunoscuta șefă a Secretariatului Judecătoriei Chișinău. Țurcanu afirmă că a acționat legal, iar economiile Judecătoriei i-au permis să achite premii mari.

Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, au fost semnate 7 acte administrative prin care s-au oferit angajaților premii de sărbători, dar nu pentru toți angajații.

Pe 15 decembrie 2020, Țurcanu a decis acordarea unor premii cu ocazia Crăciunului pe stil nou. Iar peste o săptămână, 16 angajați cu funcții de conducere din cadrul Judecătoriei Chișinău au mai primit câte 4000 de lei și cu prilejul Anului Nou. Pe 11 ianuarie 2021, s-au dat premii și cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. 

Sumele au variat între 2000 și 7000 de lei, în dependență de funcțiile angajaților. De exemplu, șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău, despre care presa a scris anterior că ar ridica lunar un salariu mai mare decât al unui judecător, Ludmila Nichitin-Gavriliţă, a primit un premiu de 8000 de lei pentru Crăciunul pe stil Nou și alte 4500 de lei cu ocazia Revelionului. Câte 11 500 lei au primit șefii Direcțiilor financiare și resurse umane.

De Ziua Internațională a Femeilor, la 8 martie, angajatele Judecătoriei Chișinău au primit cadou câte 2000 de lei.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: Ținând cont de legislația muncii, de economiile instanței, am asigurat acordarea de premii în virtutea legii tuturor angajaților și personalului de deservire, și funcționarilor publici, și grefierilor, și asistenților, așa cum prevede legislația muncii. Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin.  Din cauza că salariile sunt foarte mici în coraport cu alte autorități sau alte instituții, în limita bugetului, discutând și analizând cu contabilitatea, am acordat aceste premii în limitele legale. – În cazul șefilor de Direcții sumele sunt destul de grase, să le zic așa, 10-12 mii. – Nu e adevărat. Vreau să vă spun că șefii de secretariat și adjuncții șefilor de secretariat din toate 5 sedii, reieșind din competența lor, fișele de post, bineînțeles că am asigurat proporțional funcțiilor, limitelor bugetare. Apropo, vreau să vă spun că Inspecția Financiară în 2021, la sfârșit de mandat, a verificat activitatea mea pe toată perioada, inclusiv cu sume de COVID. Controale care s-au finalizat cu corectitudinea activității instanței”.

Raportul de audit al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a scos în vileag și faptul că Radu Țurcanu  a acordat premii și pentru rezultatele activității instanței în anul 2019. 

Iar 73 de funcționari au beneficiat chiar de două astfel de premii, pentru că realizau prin cumul activități ce reveneau unor funcții vacante din instanțe, motiva Țurcanu. 

Printre acești funcționari s-a numărat și șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău care a primit cei mai mulți bani,  8000 de lei  -  un premiu de 3700 lei și altul de 4300 lei.

Amintim că, în iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău, în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. 

Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

În prezent, Radu Țurcanu este cercetat penal pentru abuz de putere, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la până la 117 mii de lei le sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 la 10 ani.

Guvernul nu a planificat bani în 2022 pentru indemnizații COVID

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Finanțelor a informat că pentru anul curent nu au fost alocate mijloace financiare  pentru achitarea indemnizațiilor COVID  bugetarilor care s-au infectat la locul de muncă. 

În prezent, se află în proces de elaborare un proiect de hotărâre a Guvernului „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, în baza solicitărilor prezentate din partea autorităților. Suma preconizată constituie 13,5 milioane lei. 

Totodată, Ministerul Finanțelor a a precizat că din partea CSM nu mai sunt solicitări pentru achitarea indemnizațiilor COVID. De la începutul pandemiei, CSM a transmis în adresa ministerului 4 demersuri cu solicitarea achitării indemnizațiilor pentru 309 persoane. Dintre acestea, doar 130 au fost eligibile.

Achitarea indemnizațiilor se efectuează de către autoritatea în care activează persoana. Ministerul Finanțelor nu stabilește ordinea achitării indemnizațiilor. Hotărârile de Guvern prin care sunt alocați bani în acest sens, stabilesc expres că autoritatea publică nominalizată în anexa Hotărârii poartă responsabilitate pentru datele prezentate”, a precizat Ministerul Finanțelor.

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia
/FOTO/ Surpriză pentru vameșii de la Costești. Ce au descoperit în mașina unui moldovean, care se întorcea din Slovacia

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Se așteaptă întreruperi la energia electrică, iar tariful la lumină ar urma crească dacă rusii vor înceta livrările gaz în regiunea transnistreană. Sunt declarațiile facute de șefa statului într-o conferință de presă. /Zi de proteste la Parlement. Profesorii, angajați de la Serviciul Hidrometeo dar și de la Calea Ferată au ieșit împreună în stradă pentru a cere salarii decente, după care s-au retras ca să lase loc fermierilor. /Cei care vor cumpăra voturi la următoarele alegeri riscă pedepse mai dure. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat azi în prima lectură la ședința Parlamentului.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scandal și îmbrânceli, azi, în fața Guvernului. Fermierii care protestau în timp ce cabinetul de miniștri era în ședință, au încercat să intre cu forța în clădirea executivului. /Șefului direcției mobilitate urbană, Vitalie Mihalache, reținut luni într-un dosar de corupție, a fost adus astăzi în instanță unde procurorii au cerut mandat de arest în izolator pe numele lui. /Fugarul Ilan Șor și Marina Tauber rămân pe lista persoanelor vizate de măsuri restrictive pe teritoriul UE. Tribunalul Uniunii Europene a respins recursul celor doi, care au cerut anularea sancțiunilor și despăgubiri financiare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoferul care a provocat tragicul accident de la Edineț, din acest weekend, în urma caruia trei oameni au murit a fost plasat în arest preventiv. Tânărul de 19 ani își va petrece următoarele 30 de zile după gratii. /Încercările lui Vlad Filat de a scăpa de statutul de condamnat penal s-au soldat cu eșec. Curtea Supremă de Justiție a declarat irevocabilă hotărârea prin care Vlad Filat a fost condamnat la închisoare pentru corupție. /Se așteaptă alegeri anticipate în Germania, după ce cancelarul Olaf Scholtz a fost demis din funcție prin vot de neîncredere.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Doi funcționari de la direcția Mobilitate Urbană și 5 reprezentanți ai unor agenți economici au fost reținuți azi de CNA. Aceștia sunt acuzați de corupție pasivă și activă. /Republica Moldova intră de astăzi, oficial, în stare de urgență în energetică. Ce presupune această măsură. /În 2025, la Chișinău va fi deschisă prima ambasadă a Israelului. Anunțul a fost făcut de ministerul de externe.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Pedagogii au protestat astăzi în față Parlamentului. Aceștia au cerut salarii mai mari cu cel puțin 15 la sută și nu 9 procente, cât le oferă statul. /Moldovagaz anunță ca a suplinit în totalitate cantitatea necesară de gaz pentru această iarnă și dă asigurări că nu vom mai avea parte de scumpiri în acest sezon rece. /Înainte de asta, în cadrul unei ședințe care a durat până la ora 3 dimineața, parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență în energetică.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Procurorul general și șeful SIS au fost audiați astăzi în Parlament pe subiectul coruperii alegătorilor. Aceștia au prezentat ultimele date și au răspuns la întrebările deputaților. /Tot la ședința de astăzi, premierul Dorin Recean va cere instituirea stării de urgență în energetică, iar moțiunea de cenzură inaintată de BCS împotriva guvernului ar urma să fie supusă votului. /Miniştrii de interne din Uniunea Europeană au luat decizia aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei de la 1 ianuarie 2025.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
???? Guvernul va cere mâine, parlamentului instituirea stării de urgență în energetică. Cabinetul de miniștri a votat astăzi necesitatea instituirii acestei măsuri. ???? Stare de urgență în domeniul economiei pentru 30 de zile și în regiunea transnitreană, aprobată de așa- zisul „parlament” de la Tiraspol. Între timp, Chișinăul anunță că ia în calcul plata compensațiilor pentru locuitorii din regiune, care riscă să rămână fără gazul rușilor de la 1 ianuarie. ???? Președintele oficiului teritorial a lui Șor din Dondușeni urmează să compară in fața magistraților, fiind învinuit de acceptarea finanțării ilegale. Este al treilea om din cercul fugarului care este trimis pe banca acuzaților de la începutul acestei săptămâni.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Ministerul Muncii anunță ca 90 de procente din cetățenii care au cerut compensații pentru luna noiembrie au fost declarați eligibili. Ajutoarele ar urma să fie disponibile începând cu ziua de mâine. /După ce ieri, sindicatele din învățământ au cerut o majorare de cel putin 15 la suta la salarii și au anunțat proteste, ministerul educației a declarat că a pornit discuții cu cei de la finanțe pentru a veni cu măsuri adiționale, fără a menționa însă despre ce este vorba. /Războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse, anunță Kremlinul care ii cere Ucrainei să renunțe la ambiția sa de a adera la NATO și să se retragă regiunile pe care Rusia le-a revendicat. Cum a răspuns Kievul.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nemulțumiți de faptul ca de anul viitor, salariile le vor fi majorate cu doar 9 la sută, pedagogii vor ieși vineri la protest. Sindicatele din educație cer pentru început o majorare de cel puțin 15 la sută. /Pe data de 16 decembrie va fi clar dacă rușii vor continua să livreze gaz în regiunea transnistreana. Luni este ultima zi în care Gazprom poate solicita tranzit prin intermediul altui gazoduct decât cel al Ucrainei. /Ion Ceban acuza administrația pieței centrale de colectare ilegală de taxe și cere demisia directorului actual. Ce spun comercianții, aflați în jurnal.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Decizie fără precedent în România. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, urmând ca procesul electoral să fie reluat de la zero. /Ping pong de acuzații între cei demiși după majorarea tarifelor la gaz. În timp ce fostul ministru al Energiei il învinuiește pe șeful de la Energocom de situația creată, cel din urmă afirmă ca Parlicov trebuie să-și asume acest eșec. /Regiunea transnistreană a anunțat stare de urgență economică, în condițiile în care nu se știe dacă de la 1 ianuarie, Rusia va mai livra gaz malului stâng. Cum se răsfrânge această situație asupra malului drept, aflati în continuare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Premierul l-a demis din funcție pe ministrul Energiei, Victor Parlicov și a cerut ca șeful Energocom, dar si Oleg Tofilat să fie eliberați din functii. Recean urmeaza să ceară în Parlament instituirea strării de urgență în energetică. /Socialiștii și comuniștii cer demisia guvernului Recean. 26 de deputați au înaintat, în Parlament, documentul, acuzând executivul ca nu a reușit să evite criza energetică din țară. /ANI îl acuză pe deputatul neafiliat, Vasile Bolea de faptul că nu a declarat venituri în valoare de peste 200 de mii de lei în declarația de avere din 2018-2019, pe cand era deputat socialist.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Mai multe categorii de bugetari, între care și profesorii se vor alege cu o majorare de salarii de doar 9%, în 2025. Aceasta aeste prevăzută în proiectul legii bugetului, aprobat de Guvern la câteva zile după majorarea cu 30 la sută a tarifului la gaz. /Ministra sanătății a cerut demisia medicului de pe ambulanță implicat în scandalul de la Ialoveni. Cei de la CNAMUP afirmă că investigația e încă în desfăsurare, iar o decizie pe acest caz încă nu a fost luată. /Un incendiu a mistuit astăzi un apartament cu două camere din sectorul Ciocana al capitalei. Pentru a evita o tragedie, pompierii i-au evacuat pe toți vecinii.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Autoritățile au gestionat prost situația din domeniul energetic, iar între instituțiile responsabile s-a înregistrat lipsă de comunicare. Sunt concluziile făcute de experții energetici în urma audierilor de azi din parlament pe subiectul majorarii prețurilor la gazele naturale. /Încă o dronă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. De data aceasta, dispozitivul a fost gasit la Orhei. Ucraina va primi un nou ajutor militar de la SUA în valoare de 725 milioane de dolari. Se întâmpla cu două luni înainte de investirea lui Donald Trump, a cărui poziție față de războiul din țara vecină, încă nu este clară.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scumpirile la gaz vor afecta nu doar consumatorii casnici, dar și întreprinderile mari. Companiile farmaceutice ar putea să renunțe la fabricarea unor medicamente, iar hotelurile ar putea deveni mai scumpe cu 10 la sută. /Săptămâna trecute, peste 180 de copii cu vârsta de până la 5 ani au fost internați în spitalele din Chișinău cu infecții respiratorii. Numărul cazurilor a crescut, în ultima perioadă, anunță direcția generală asistență medicală din cadrul Primăriei. /Legislativul din Romania va fi format din 7 partide. Au fost anunțate rezultatele preliminare, care arată că PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri vor face parte din Senat și Camera Deputaților.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
ANRE a scumpit gazul cu 3 lei și 62 de bani, majorare care vine la pachet și cu scumpirea căldurii centralizate din Chișinău și Bălți. Decizia a fost luată pe fundalul unui protest organizat de socialiști și simpatizanții lor. /În acest context, socialiștii și comuniștii pregătesc o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Recean si vor alegeri anticipate. Ei consideră că guvernarea nu este capabila să gestioneze situația actuală din domeniul energetic. /Maia Sandu se arată îngrijorată de instaurarea unei guvernări pro-ruse în România dupa alegerile prezidențiale și parlamentare. Cu ce îndemn a venit președinta.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor prezidențiale și cel de-al ldoilea mandat al Maiei Sandu. În timp ce magistrații examinau demersul, afară, socialiștii și simpatizanții lor au organizat un protest scurt prin care au cerut renumararea voturilor. /Curtea de Apel Bălți va rămâne fără judecători. 12 magistrați de acolo, între care și președintele interimar demisionează. Se anunță plecări și la Cahul, dar și la Comrat. /Localnicii din Bîrnova, Ocnița s-au trezit azi dimineață cu bubuituri și explozii, iar un punct de trecere al frontierei moldovenești si-a sistat temporar activitatea. Rușii au atacat cu rachete hidrocentrala de la Novodnestrovsc, de lângă granița cu Republica Moldova.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Rușii ar putea lăsa fără gaz regiunea transnistreană de la 1 ianuarie. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și la scumpiri simțitoare pentru cetățenii de pe malul drept, afirmă premierul Dorin Recean. /ANRE va decide vineri dacă majorează tarifele la gaz, iar săptămâna viitoare, legislativul va organiza dezbateri publice pe acest subiect. Experții cred că majorările au fost impuse de Gazprom pentru a nu lăsa stânga Nistrului fără gaz. /Bunurile obținute fraudulos vor putea fi confiscate chiar dacă vor fi înregistrate pe persoane terțe. Guvernul a votat azi mai multe modificări la mecanismul de confiscare a bunurilor.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
În prag de iarnă, am putea plăti mai mult pentru gaz. „Moldovagaz” a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a prețului. Cu cât am putea plăti mai mult! /Procuratura anticorupție anunță că Interpol a acceptat cererea de revizuire a refuzului din 2020 de a-l anunța pe Vladimir Plahotniuc în căutare internațională. O decizie în acest sens ar urma să fie luată în câteva luni. /Risc de explozie la Vadul lui Vodă, unde pompierii au scos dintr-o casă cuprinsă de flăcări mai multe butelii cu gaz. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoc și surpriză la alegerile din România. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, care a fost și în topul preferințelor alegătorilor din Republica Moldova. /La 5 ani de când a fugit din țară, ANI a constatat nereguli in averea lui Ilan Șor. Acesta nu ar fi declarat peste 10 milioane de lei pe vremea când era primar și deputat. /Un marș de solidaritate față de femeile din țara noastră, supuse violenței a fost organizat astăzi în capitală. De la an la an, statisticele devin tot mai îngrijorătoare, afirmă ONG-urile.

„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.