01 iunie 2022, ora 10:37

După ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul procurorilor și a menținut hotărârea primei instanțe, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, bănuit de corupere activă, acceptarea finanțării partidului politic, trădare de patrie și de îmbogățire ilicită, a declarat că nu își recunoaște vina și susține că acest dosar „reprezintă o răfuială politică din partea actualului regim de guvernare”.

„Mă declar nevinovat, nu recunosc învinuirile procurorilor și calific acest dosar ca fiind fabricat la comandă politică. Repet, acest dosar reprezintă o răfuială politică din partea actualului regim de guvernare și în special din partea principalului meu oponent politic din ultimele 2 scrutine prezidențiale Maia Sandu, care a capturat toate instituțiile în stat, inclusiv justiția. În presă există mai multe secvențe unde Maia Sandu cerea, încă prin 2017 și mai târziu, ca Igor Dodon să fie judecat și închis. Deci dosarul împotriva mea este planul ei de ani de zile, din răzbunare, dar și din interese geopolitice”, scrie fostul șef de stat pe pagina sa de Facebook.

Dodon susține că nu are încredere în procurorii care conduc urmărirea penală pe care îi acuză că „urmăresc inclusiv denigrarea imaginii sale”.

„Toate acestea cu scopul de a denigra imaginea mea și pentru ca guvernarea să-și poată motiva în mod artificial persecuția politică împotriva mea. Vreau să le transmit cu această ocazie un mesaj celor de sus. Dacă aveți ura asta patologică, orientați-o doar asupra mea, nu vă bateți joc și de rudele mele prin penitenciare și prin alte presiuni psihologice”, mai srie socialistul pe pagina sa de Facebook.

„Să știți că în pofida tuturor fărădelegilor și a răfuielilor politice bazate pe frustrările și ura din partea puterii politice, eu declar că nu voi ceda, voi ține piept la toate presiunile și provocările și voi demonstra nevinovăția mea și a celor apropiați în instanțele de judecată naționale și/sau internaționale. Indiferent de cât timp va fi necesar pentru aceasta”, scrie Dodon.

TV8.md reamintește că marți, 31 martie, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, rămâne în arest la domiciliu. Curtea de Apel Chișinău a respins recursul procurorilor și a menținut hotărârea primei instanțe.

Astfel, Igor Dodon rămâne în arest pentru încă 22 de zile. Procurorii au precizat că au prezentat în instanță probe noi, dar acestea nu au fost suficient de convingătoare, astfel încât decizia să fie schimbată. 

Totodată, aceștia au spus că se vor conforma deciziei instanței, dar dacă Igor Dodon va încerca să omită interdicțiile pe care le are sau să le încalce, atunci ei vor cere din nou ca să fie schimbată măsura preventivă și ca acesta să fie transferat din arest la domiciliu în arest în penitenciar.

De cealaltă parte, președinta Maia Sandu susține că dacă Igor Dodon crede că este cinstit, atunci nu are de ce să își facă griji de cum va derula dosarul acestuia. Șefa statului speră ca „Procuratura nu face jocuri politice nici la indicația cuiva și nici din propria inițiativă”, iar procurorii vor acționa în conformitate cu legea.

Președinta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că a aflat despre reținerea lui Igor Dodon din presă, iar mai multe detalii despre dosar nu cunoaște, însă tot ce își dorește este „o justiție independentă și profesionistă care să respecte în primul rând legea”. Totodată, Maia Sandu, a negat acuzațiile înaintate de Igor Dodon, precum că grupul de procurori ar fi condus de Ambasada SUA.

Pe 26 mai, Igor Dodon a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar complicele care ar fi și cumnatul fostului șef de stat, cel care a vrut sa înghită recipisa a primit 30 de zile de arest preventiv la Penitenciarul nr. 13.

În vara anului trecut, Procuratura Anticorupție a anunțat că a dispus neînceperea urmăririi penale în cadrul procesului penal pornit în baza denunțului lui Iurie Reniță prin care cerea investigarea circumstanțelor rezultate din înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM o pungă, în care se prezuma că ar fi fost bani. Procuratura a decis atunci că faptele persoanelor vizate în înregistrări nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni.

Dodon a fost recent subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Ancheta a scos la iveală schema prin care fostul președinte Igor Dodon și-a cumpărat casa de milioane de la Buiucani, tăinuind proveniența banilor. Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Detalii, în INVESTIGAȚIE.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:t.me/tv8md

26 februarie 2026, ora 17:10

Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi din totalul necesar de 61. Candidaturile au fost susținute de 53 de deputați PAS, iar discutarea proiectului a generat reacții, nemulțumiri și nedumeriri în Parlament, atât din partea opoziției, cât și a membrilor fracțiunii PAS.

Cei doi candidați au fost propuși de partenerii externi, alături de alte patru persoane. Inițial, online a avut loc proba interviu în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități. În urma evaluării, Lavigne a obținut 6 puncte, iar von Hebel – 5 puncte. Comisia a menționat că Lavigne „deține experiență profesională remarcabilă și competențe necesare” pentru funcție, iar von Hebel s-a remarcat prin „capacități distincte în parcursul profesional”.

Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.

Deputatul PAS, Dinu Plîngău, a criticat viteza cu care se desfășoară procesul de numire a celor doi candidați, întrucât ședința Comisiei, în cadrul căreia au fost aleși, a avut loc ieri, iar astăzi are loc deja procedura de vot.

„90% din deputații care votează nu că nici nu au văzut candidații la față, dar nici nu au avut posibilitatea să cunoască de ce acești doi, din multitudinea de candidați, merită să fie desemnați azi într-un proces extrem de important”, a subliniat Plîngău.

Legislatorul a avertizat că reforma justiției, chiar dacă este foarte importantă, „graba uneori strică treaba”. Plîngău consideră că ar fi fost oportun să se ofere răspunsuri la întrebările jurnaliștilor în legătură cu candidatura lui von Hebel înainte de procedura de votare, întrucât, în situația actuală, atât deputații, cât și cei doi candidați au fost puși într-o situație incomodă.

Totodată, deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a reamintit că, în perioada în care von Hebel a condus Comisia de Pre-Vetting, au existat controverse și dispute publice legate de anumite proceduri.

„Numele lui Herman von Hebel este asociat cu scandaluri și decizii ale Comisiei pre-vetting anulate de CSJ, pe fundalul suspiciunilor de politizare a justiției. Acum PAS insistă din nou asupra candidaturii sale în Comisia de vetting a procurorilor. Partidul Nostru se opune acestei numiri. Cerem profesionalism, corectitudine și respect”, a declarat Cuiumju.   

De asemenea, mai mulți deputați au cerut explicații cu privire la motivul pentru care ambele candidaturi au fost incluse într-un singur proiect de lege. În replică, Veronica Roșca, președinta Comisiei, a declarat că legea a fost respectată în acest caz și a menționat că selecția s-a bazat pe experiența și CV-ul candidaților.

Întrebată de deputata Olga Ursu ce salariu a primit Herman von Hebel pentru activitatea sa în Comisia de evaluare externă a judecătorilor, Roșca a declarat că nu cunoaște această informație.

O altă întrebare a fost adresată de deputatul PAS, Marcel Spatari. Acesta a încercat să afle ce riscuri ar exista pentru parcursul european al Republicii Moldova dacă proiectul nu va obține numărul necesar de voturi.

„Riscurile fiecare le estimează”, i-a răspuns colega de partid.

Înainte de procedura de votare a luat cuvânt și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că nu îl cunoaște pe Herman von Hebel, dar că învinuirile care i se aduc nu s-au confirmat. Spicherul a mai declarat că procesul de Vetting, chiar dacă nu a fost unul plăcut, a fost unul necesar și a adresat un avertisment către deputați: „să nu încercați pe viitor să negociați ceva când e vorba să votați ceva”.

Pentru candidaturile celor doi deputați au votat 53 de deputați PAS, cu excepția lui Dinu Plîngău și a Stelei Macari, care s-au abținut.

Tot astăzi, Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre prin care se constată încetarea calității de membră a Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor a Johannei Saskia de Vries.

Johanna Saskia de Vries și-a depus demisia din funcția de membră a Comisiei începând cu 1 mai 2026.

TV8.md amintește că bănuieli privind integritatea președintelui Comisiei Pre-Vetting au apărut după ce anticoruptie.md a scris, referindu-se la presa olandeză, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel la Curtea Internațională Penală de la Haga a fost marcată de ilegalități și a cauzat prejudicii Curții în valoare de cel puțin 760.000 euro. Von Hebel a luat decizii care au dus la prejudicierea mai multor subalterni ai săi în cadrul unui proiect de reformare a Grefei Curții Internaționale Penale, numit ReVision. Unii magistrați chiar i-au cerut demisia. În martie 2018, Herman von Hebel s-a retras din concursul pentru un nou mandat, din cauza ilegalităților admise în cadrul reformei. „Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui juristului, la criticele aduse pentru reforma ce o demarase.   

De asemenea, potrivit sursei citate, s-au constatat divergențe în biografia lui Herman von Hebel. De exemplu, în CV-ul prezentat Parlamentului este indicat că Herman von Hebel a fost șef de proiect, adjunct și expert pe termen lung în cadrul Proiectului EURALIUS V din Albania, în perioada octombrie 2019 – noiembrie 2020, dar din informațiile Curții de Apel din Den Bosch a Olandei reiese că acesta a devenit judecător în luna mai 2020, adică cu 7 luni mai devreme decât data până la care se presupune că a continuat să activeze în proiectul EURALIUS V din Albania, în baza unui angajament pe termen lung. 

În septembrie 2022, von Hebel a declarat la forumul „Reforma Justiției și Combaterea Corupției”, că este o onoare și o mare responsabilitate pentru toți membrii Comisiei să participe în procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, având bune intenții ca acesta să se desfășoare calitativ, astfel încât sistemul justiției în Republica Moldova să fie curățat și resetat.

Anterior, ex-președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a declarat că nu au existat informații compromițătoare privind reputația sau integritatea lui von Hebel până la numirea sa în funcție. Cu toate acestea, anumite probleme referitoare la activitatea sa într-o comisie de pre-vetting din Albania au devenit cunoscute abia după ce acesta a fost deja învestit în funcție.