Viorica Zaiat a murit pe stradă, la vârsta de 45 de ani, într-o colibă de lemn din grădina spitalului Careggi din Florența. După moartea în mizerie a femeii, presa italiană a plecat în căutarea trecutului său, scrie Mediafax.
Era o fată frumoasă, avea o diplomă de facultate și vorbea 6 limbi străine. Totuși, Viorica a murit pe stradă, la vârsta de 45 de ani, într-o colibă de lemn din grădina spitalului Careggi din Florența, scrie presa italiană.
Uitată de toată lumea, la înmormântarea de la Trespiano au fost prezente 5 persoane. Nici măcar un preot. Un alt om fără adăpost a murit fără să apară la știri. O moarte alcoolică, ciroză hepatică. Povestea ei apare pe larg în presa italiană.
Jurnaliștii au întâlnit-o prima dată pe Viorica pe 20 octombrie 2011. ,,Vin din Moldova și am pierdut totul – declara pentru Corriere Fiorentino. Mi-am pierdut soțul, casa, locul de muncă”, le-a spus femeia.
A fost ajutată de autorități, iar Viorica a revenit la o viață decentă. A început să lucreze ca interpretă pentru un judecător. Nu câștiga mare lucru, ci doar cât să cumpere mâncare. Dar a continuat să bea. În coliba ei erau mereu sticle de vin.
Vinul alb, ieftin, dar care distruge stomacul. Banii pe care i-a câștigat i-a cheltuit pe toți pe alcool. Ar fi putut să-și refacă viața, să închirieze o casă, să redescopere iubirea, dar în adâncul sufletului său avea întuneric. Mulți i-au spus să meargă să facă tratament. Dar a refuzat, ascunzându-și chinul.
Apoi, punctul de cotitură: a găsit de lucru ca și casieră. Aceeși persoană, dar cu o înfățișare diferită, mult mai îngrijită. Unghii lungi, păr vopsit, strălucitor. Reușise să învingă soarta. Cu ajutorul unui articol de ziar, a izbutit să-și găsească de lucru. În sfârșit, viața nouă, era fericită.
Accidentul care i-a adus fantomele
Locuia într-un azil de bătrâni și cumpărase o mașină nouă. A avut însă accident cu mașina, scăpând cu viață printr-un miracol. A fost în spital, apoi a încetat să lucreze. Nimeni nu știa nimic despre Viorica. Apoi, într-o zi, a dat telefon: „M-am întors să locuiesc în baracă”
Un accident a fost suficient pentru a-i aduce înapoi fantomele. Alvaro, un medic voluntar în vârstă, s-a îndrăgostit de ea, ajutând-o cu tratamentul. Apoi, a ajutat-o și preotul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, unde mânca în fiecare zi prânzul și cina gratis.
Erau doar ei în viața ei de stradă. Suflete rare. Au insistat, la rândul lor: ,,Trebuie să te vindeci, trebuie să te întorci la clinică”. Viorica a refuzat. Într-o zi, a sunat telefonul, iar doctorul, de cealaltă parte a receptorului a făcut tristul anunț: ,,Viorica a murit”.
Cel mai ieftin sicriu cumpărat de cei puțini care au cunoscut-o. La morgă au venit Marius și Adrian, doi oameni fără adăpost cu care a împărțit nopțile alcoolice.
După înmormântare, în cabana Vioricăi au fost găsite fotografii de la nuntă. Fostul ei soț, un italian, locuiește la Rimini. Viorica a locuit cu el aproapte 10 ani.
Tatăl Vioricăi a murit când ea era mică, iar mama ei a murit răpusă de alcool.