06 iulie 2022, ora 14:42

Ședințele de judecată în dosarul parcărilor cu plată, în care este vizat fostul primar al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, au fost reluate. După ce ședința din 5 iulie, la care avocații urmau să prezinte probe de apărare, a fost amânată din cauza unei alerte cu bombă, astăzi, Chirtoacă și avocații săi au fost din nou față în față cu procurorii, în fața magistraților Judecătoriei Buiucani. 

De altfel, dosarul se află pe ultima sută de metri, după cinci ani de ședințe de judecată și zeci de amânări. Fostul primar critică în termeni duri parcursul procesului de judecată. 

„Dosarul e la aceeași etapă la care se afla și acum cinci ani, dosarul pornit la comandă politică, care este murat în instanța de judecată pentru că procuratura nu vrea să retragă învinuirea, iar la nivel politic nimeni nu vrea să își asume răspunderea. Conform procedurii, umblam la ședințe, pierdem vremea...Se comit abuzuri:  asta va exploda și va ieși la suprafață”, a spus Dorin Chirtoacă.

Ex-primarul Capitalei continuă să afirme că dosarul este fabricat politic. 

„Nimeni nu vrea să își asume răspunderea pentru încetarea unui dosar politic. Într-o buna zi o să se întoarcă bumerang împotriva lor”, a mai menționat Chirtoacă.

La sfârșitul lunii septembrie, este programată o ședință de judecată cu dezbateri judiciare, la care fostul primar Dorin Chirtoacă va avea ultimul cuvânt. Ulterior, magistrații ar putea pronunța sentința. 

Dorin Chirtoacă este acuzat de fapte de corupție și trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din Capitală. În același dosar a mai fost vizat fostul șef al Direcției Transport, Igor Gamrețki, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar și fostul viceprimar Nistor Grozavu și omul de afaceri Alexandru Pincevski.

18 noiembrie 2024, ora 08:17

„Tabere pentru migranții deportați, în Moldova” este una dintre sperietorile care a circulat intens în spațiul public în preajma alegerilor, dar care s-a dovedit a fi un fals. Deși informația a fost combătută de autoritățile din Moldova, aceasta a fost distribuită drept un risc al integrării europene. 

Zvonurile privind „invazia” migranților au luat amploare după ce vestitul ziar britanic The Times, a publicat o știre cu titlul: „UE planifică tabere de deportare pentru migranții din afara blocului comunitar”.

Conform publicației, un diplomat european a declarat că liderii europeni urmează să discute „soluții inovatoare” pentru a rezolva problema migrației în Uniunea Europeană. Mai exact, deportarea migranților care se află ilegal pe teritoriul UE. Diplomatul, care și-a păstrat anonimatul, a subliniat că la summit-ul din 17-18 octombrie, se va discuta crearea de tabere de returnare a migranților în afara granițelor UE, acestea urmând a fi construite pe teritoriul țărilor candidate, mai exact: Serbia, Albania și Republica Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a publicat atunci o postare prin care dezmințea faptul că Chișinăul duce discuții privind construirea de tabere pentru migranții care vor fi deportați. Totuși, știrea a fost rapid preluată de mai multe canale de telegram și partide de opoziție, iar tema migrației și că Bruxelles dictează autorităților de la Chișinău cum să procedeze în această situație.

„În cuvintele Londrei și Bruxelles-ului este greu să ai dubii. Dacă hrănesc PAS-ul cu bani, atunci privesc Moldova ca subalternul lor, dar vasalilor dreptul la vot nimeni nu le dă. Negocieri cu ei nimeni nu face. Lor le dau doar ordine. Din acest motiv nu e nimic uimitor că nici Vodă, nici Recean nu cunosc nimic despre lagărele de deportare. Lor pur și simplu încă nu le-au spus”,  este una dintre declarațiile apărute pe rețelele de socializare.

Patru zile mai târziu, The Times a venit cu informații suplimentare asupra subiectului referitor la taberele pentru migranții care vor fi deportați. Noua știre nu a fost însă preluată de canalele de telegram. Or, conform publicației, liderii europeni vor să modifice legislația europeană pentru a reduce numărul migranților care se află ilegal în UE. Problema a devenit tot mai discutată după ce mai multe partide naționaliste de dreapta au câștigat alegerile în mai multe state din Europa.

În ce context a apărut întrebarea de ce liderii europeni s-au gândit că ar fi posibil să construiască aceste lagăre pentru migranți pe teritoriul statelor din Balcani? Răspunsul apare în publicație: Pentru că Albania a acceptat să găzduiască un centru italian de procesare a cererilor de azil. În pofida acestui fapt, Albania a declarat că nu va accepta construirea de tabere pentru returnarea migranților. Centrul italian de procesare a cererilor de azil face parte din acordurile sale „exclusive” cu Italia. The Times notează că și aparatul prezidențial al Republicii Moldova a protestat referitor la acest subiect și a declarat că nu va accepta migranți.

Unul din diplomații europeni a rezumat foarte scurt scenariul în care să fie construite lagăre în țările candidate: „Toată lumea dorește să exploreze această posibilitate, dar găsirea unei țări care să o accepte este o cu totul altă perspectivă. Nu este ușor. Dacă vecinii noștri nu doresc să coopereze, planul nu va prinde contur”.