Vladislav Gribincea, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a venit cu o reacție Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în bătaie în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în Piața Marii Adunări Naționale de mai mulți oameni ai legii.
Acesta susține că pentru el această decizie este despre două lucruri pe care nu le înțelege de ce nu s-au făcut până acum.
„Pentru mine hotărârea CEDO de astăzi în cauza privind decesul lui Valeriu Boboc este despre 2 lucruri: neinvestigarea penală adecvată a conducatorilor operațiunii din aprilie 2009 și despre obligația de a introduce în sfârșit posibilitatea de a identifica polițiștii care intervin în forță (în țările civilizate aceasta se face prin aplicarea numerelor pe uniforma si castile acestora). Nu înțeleg de ce acest lucru nu s-a făcut până acum”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
TV8.md reamintește că prin hotărârea CEDO, Republica Moldova a fost obligată să achite familiei Boboc 50 de mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7 mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Dosarul privind moartea lui Valeriu Boboc a ajuns la CEDO în urmă cu cinci ani. Tânărul a murit după ce a fost bătut cu bestialitate în PMAN de mai mulți oameni ai legii.
Opinia publică este încă în așteptarea unei justiții echitabile în dosarul „7 aprilie 2009”. Până în prezent, singurii condamnați pentru violențele din acea zi au fost ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc și fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir Botnari.
Papuc a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Botnari la doi ani cu suspendare, pentru neglijență în serviciu și încălcarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege, însă au fost achitați la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, celor doi le-au fost retrase gradele de general.
Fostul polițist Ion Perju, cel care ar fi fost primul care l-a lobvit pe Valeriu Boboc, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, însăar fi părăsit sala de şedinţe înainte de pronunţarea sentinţei.
În octombrie 2009, Parlamentul a decis să creeze o Comisie de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor din 7 aprilie 2009, iar în iulie 2019 Comisia de anchetă a aprobat un raport, prin care a venit cu mai multe solicitări către procuratură, MAI și Parlament, inclusiv să fie creat un raport public privind cauzele penale pornite în urma verificării acţiunilor de fraudare a rezultatelor alegerilor parlamentare și să se investigheze suplimentar cazul arborării drapelului României pe sediul Preşedinţiei.
Evenimentele din 7 aprilie au provocat o adevărată criză politică în țară. Președintele PCRM, Vladimir Voronin a înaintat un demers către Curtea Constituțională prin care a solicitat ca voturile obținute în urma scrutinului să fie renumărate integral.
Rezultatele renumărării nu s-au soldat însă cu nicio schimbare, comuniștii având în continuare asigurate 60 din cele 101 de locuri din Legislativ.
În data de 12 mai, Voronin a fost ales președinte al R. Moldova cu votul celor 60 de deputați ai PCRM.
Au urmat alegeri parlamentare anticipate, în 29 iulie 2009, scrutin care a adus la putere Alianța pentru Integrare Europeană formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța Moldova Noastră.
