Mulți îl consideră un geniu al răului, alții îl numesc Raiderul nr.1 al CSI. A pus pe brânci companii din domeniul agricol. Este acuzat de atacuri raider în sectorul energetic, bancar, de asigurări. Este „tatăl spiritual” al Laundromatului rusesc. Are 49 de ani și la activ aproape 20 de dosare penale în examinarea procurorilor. Noua ediție a emisiunii Cutia Neagră PLUS este despre Veaceslav Platon, controversatul businessman fugit din R. Moldova în iulie 2021 și anunțat în căutare de către oamenii legii. Echipa de investigații de la Cutia neagră a analizat timp de câteva luni informații și documente care se referă la cele aproape 20 de dosare penale care îl vizează pe Platon sau persoane din anturajul său. E vorba de acuzații de spălare de bani, corupere, escrocherie, administrare frauduloasă a fondurilor, eschivare de la plata impozitelor și multe altele. Prejudiciul total se ridică la miliarde de lei. În ediția de astăzi vă prezentăm informații despre doar câteva dintre aceste dosare, care au cutremurat societatea moldovenească, au provocat prejudicii considerabile, dar încă se mai află la faza de urmărire penală. În unele cazuri deja de 10 ani!

Pe 15 iunie se fac 2 ani de când controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost eliberat din penitenciar după ce demersul de suspendare a executării pedepsei, depus de procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost admis de judecători. Platon s-a aflat în detenție timp de aproape 4 ani, fiind condamnat pentru participare la „furtul miliardului”. Din momentul eliberării și până în momentul în care a plecat din țară, în privința controversatului businessman nu au mai fost depuse demersuri din partea procurorilor pentru aplicarea unor măsuri preventive. Platon s-a aflat în libertate, cu dreptul de a călători în afara țării și chiar cu posibilitatea de a presta servicii de consultanță pentru Procuratura Generală pe dosare de rezonanță, legate de jaful din sistemul bancar moldovenesc.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „Domnul Platon, cu care, încă odată repet, nu am avut și nu am nicio relație și nu am avut nicio legătură niciodată a ieșit în public cu o declarație că este gata în a acorda asistență statului pentru restituirea banilor. Și da eu l-am invitat și în biroul meu de serviciu. Am avut întrevederi cu dl Platon. Eu pot să vă spun că am fost gata și sunt gata să mă întâlnesc și cu diavolul numai pentru un scop - restituirea banilor în buget.
 

VEACESLAV  PLATON  (15.06. 2020): „ Eu vreau să demonstrez că această țară, nu este o țară a impotenților, că această țară a fost furată și sunt oameni care pot întoarce, pot ajuta să întoarcă banii, pentru că întoarce Procuratura, eu pot să ajut să întoarcă mijloacele date. Eu voi prezenta dovezi, eu voi prezenta scheme, urmăriri, eu voi prezenta mecanismele de rambursare. Eu voi prezenta propunerea ca această urmărire penală să se miște din loc. Mecanisme instituționale care ar trebui să înceapă a funcționa ca furtul miliardului să fie examinat normal. Ca oamenii să zică: da, știți, singurul om care nu doar a vorbit despre furtul miliardului, dar care real s-a apucat și a făcut - acesta va fi cel mai bun trofeu. Ei asta voi face. - Ce timp vă alocați pentru asta? Cât? Jumătate de an? Un an?- Care jumătate de an? Ce e cu dvs? La mine totul e pe zile, pe ore, pe săptămâni.

Toate acestea se întâmplau în timp ce mai multe acțiuni pretins frauduloase întreprinse de Veaceslav Platon și oamenii săi de încredere erau investigate în cadrul a 20 de dosare penale, aflate încă pe masa procurorilor sau pe rolul instanțelor de judecată. Jumătate din aceste dosare au fost pornite după 2016, când Platon se afla deja în arest preventiv, fiind acuzat de participare la furtul miliardului.

Cel mai vechi dosar penal care vizează interesele lui Veaceslav Platon datează încă din anul 2011. Cauza se referă la dobândirea ilicită de către „Energoalians”, asociată numelui lui Platon, a sumei de 31 de milioane de lei de la compania energetică RED NORD. Banii au fost pretinși în calitate de dobânzi de întârziere. Chiar dacă dosarul are mai bine de 11 ani de când a fost inițiat, acesta încă se află la faza incipientă a urmăririi penale.

Șefa interimară a Procuraturii Anticorupție dă asigurări că dosarele ce vizează Moldovagaz au fost reanimate și urmărirea penală va fi dusă la bun sfârșit.

ELENA CAZACOV, șefă interimară Procuratura Anticorupție: „Trebuie să ținem cont că sunt niște fapte care sunt vechi. Sigur că nu putem exclude și perioadele în care au început investigațiile, schimbările atât în țară, cât și în organul Procuraturii, însă la moment vă asigur că toate cauzele penale sunt în lucru, urmărirea penală se desfășoară”.

Fraude la Moldovagaz

În 2012, procurorii mai pornesc o cauză penală pentru sustragerea a peste 100 de milioane de lei de la Moldovagaz în favoarea unei companii afiliate lui Platon, „Ferra Management LLC”. Banii au fost pretinși în baza unei datorii fictive create în 2000. Dosarul a fost inițiat de Centrul Anticorupție în martie 2012. În 2015 a fost clasat și apoi reluat.

Moldovagaz a fost obligată să achite peste 100 de milioane de lei companiei din SUA, de instanțele de judecată din R. Moldova.  Presupusa datorie de 5,2 milioane de dolari ar fi aparținut companiei fiică a Moldovagaz - Completgaz, aflată în proces de insolvabilitate.

Creanțele companiei „Fera Management”, care inițial nici nu a figurat printre creditori  în cadrul procesului de insolvabilitate, au fost validate pe  23 februarie 2012 de magistratul Aureliu Colenco de la Curtea de Apel Economică, numit ulterior de presă „judecătorul lui Platon”. În prezent, acesta este avocatul lui Ilan Șor. Dosarul a ajuns la Colenco în condiții suspecte, după ce a fost recuzat magistratul care avea în procedură procesul de insolvabilitate.

Pe 1 martie 2012, la o săptămână după ce preluase dosarul, Colenco a dispus  încasarea a 5,2 milioane de dolari din contul Moldovagaz în beneficiul „Fera Management”.  În aceeași zi fiind emis și un titlu executoriu.

SINCRON AUDIO : AURELIU COLENCO, ex-judecător: „Eu în primul rând nu țin minte despre ce este vorba. Un proces de insolvabilitate era dosarul? - Da, era întreprinderea „Completgaz” cu un proces de insolvabilitate. - Dvs acum m-ați sunat cu un fel de învinuiri, eu vreau să vă spun că …în proces de insolvabilitate, pentru admiterea cărorva creanțe nu este necesar ani, luni și așa mai departe. Dacă era dosar de insolvabilitate, el poate să deruleze și într-o oră. - Dar vă amintiți de compania asta „Ferra Management” americană? - Eu nu îmi amintesc de așa companie. - Ați avut în procedură mai multe litigii legate de întreprinderi de zahăr care cumva aveau tangențe cu dl Platon. De asta presa anterior v-a numit judecătorul lui Platon. Cum comentați? - Eu vă preîntâmpin că dvs o să vă alegeți cu un dosar civil. - La dvs în procedură nu ajungeau cumva organizat dosarele care îl vizau pe Platon? - Eu nu cunosc aceste chestii. Eu vă spun. Mai bine dvs consultați legea”. 

Atunci „Moldovagaz” s-a plâns de ilegalități în acest dosar și a cerut ajutorul autorităților: „Moldovagaz” a depus cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie asupra Încheierii Curţii de Apel Economică în vederea neadmiterii încasării forţate a sumelor băneşti de pe conturile sale. În acelaşi timp a anunţat şi a solicitat intervenţia de urgenţă a organelor puterii centrale de stat şi organelor de drept ale Republicii Moldova în vederea apărării securităţii energetice a statului”, scria Moldovagaz într-un comunicat de presă”.

Peste 3 ani s-a pus punct litigiului. Moldovagaz a executat decizia Curții de Apel Economice, după ce  procedura a fost strămutată la Comrat, către executorul judecătoresc Nicolai Cîlcic, unul dintre figuranții „Spălătoriei Rusești”. Executorul a prezentat ordinul incaso la Moldova Agroindbank, controlată atunci de Platon, care în aceeași zi l-a executat și a transferat 101,5 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane de dolari din contul Moldovagaz către „Ferra Management”, susțin procurorii.

UPDATE // După publicarea investigației, reprezentanții Moldova Agroindbank au dezmințit informațiile indicate în ordonanța procurorilor. Potrivit instituției bancare, ordinul incaso, prezentat de executorul judecătoresc Nicolae Cîlcic la 11 iunie 2015, nu a fost executat. A fost respins din motiv că nu respecta regulamentul Băncii Naționale. MAIB ne-a prezentat și documente confirmative în acest sens.

Compania americană „Fera Management” a mai fost implicată în scheme gestionate de Platon. Aceasta a deținut un pachet de acțiuni la Moldindconbank pe care în 2009 l-a cedat unei firme cu același nume din Ucraina. 

În acte, fondator al companiei ucrainene este Veaceslav Majeru, un apropiat al lui Platon, fost director al  companiei „Marr Sugar” care a controlat trei fabrici mari de zahăr din Moldova. Încă din 2003, Majeru a făcut parte din Consiliul Moldinconbank.

Mai multe acte ce țin de constituirea firmei „Fera Management” au fost găsite de procurori în timpul percheziţiilor efectuate în vara anului 2012 la oficiul lui  Platon de pe strada 31 August.

Pe parcursul anchetei, procurorii au stabilit că frauda de la Moldovagaz ar fi fost gestionată de Aliona Stașevskaia și Alexandru Balica, oameni de încredere ai lui Platon. De asemenea, în schemă ar fi participat și fostul director al Moldovagaz - Alexandr Gusev, dar și câteva persoane, care de iure apărau interesele Moldovagaz, iar de fapt au făcut jocul lui Platon. Astăzi, dosarul este aproape finalizat, urmând să fie înaintată învinuirea făptuitorilor.

ELENA CAZACOV, șefă interimară Procuratura Anticorupție: „Eu cred că reeșind din insistența procurorilor și dorința de a duce până la capăt aceste cauze penale va fi și o finalitate. Mai mult ca atât, chiar recent a fost reluată o urmărire penală pe un caz pornit în 2010, care era suspendat și care are tangențe cu cauza penală ce vă referiți la „Moldovagaz”. Se fac investigații inclusiv și pe această cauză penală. Deci nu a fost soluție de clasare sau încetare. A fost suspendat că nu era persoana de a fi pusă sub învinuire.

Într-un studiu realizat în 2019 de experţii comunităţii „WatchDog” despre fraudele masive care au avut loc la „Moldovagaz”, s-a regăsit și un alt episod legat de numele controversatului businessman Veaceslav Platon.

SERGIU TOFILAT, expert în energetică Asociația WatchDog: „Noi am cercetat cu colegii prin care scheme a fost majorată artificial datoria la Moldovagaz. Și una din scheme ține de faptul că Moldovagaz a fost obligată printr-o hotărâre de judecată, în 2006, să livreze gaz pe datorie fabricii de sticlă „Cristal Flor”. În 2005 acea fabrică avea datorii la Moldinconbank la credite și Platon a decis să acapareze această fabrică. A intentat procedură de faliment și a numit un administrator. Asta era în 2005. În 2006, apare o hotărâre de judecată care obliga Moldovagaz să livreze gaz pe datorie fabricii de sticlă și acea hotărâre este ilegală, pentru că în Legea cu privire la energetică este scris foarte clar: dacă consumatorul nu și-a achitat factura, furnizorul de gaz îl deconectează. Fix așa se întâmplă cu fiecare din noi. Nu știu de ce, judecata a hotărât că lui Platon i se poate de dat gaz pe datorie. În rezultat, în perioada 2006-2008, Fabrica de Sticlă a consumat gaz de aproape 5 milioane de dolari, cu Moldovagaz nu s-a achitat. Acel gaz era folosit pentru producerea buteliilor de sticlă care erau vândute prin firmele lui Platon. Câteva firme erau înregistrate în Căușeni, pe strada Eminescu, unde e adresa de domiciliu a Mariei Uzun, mama lui Veaceslav Platon. Iată așa o coincidență. Azi dacă ne ducem la "Cristal Flor" în Florești, vedem că acolo sunt ruine și buruine. Moldovagaz nu are nicio șansă să recupereze banii. În anul 2009, ofițerii CNA au făcut un act de inspecție și au constatat toate aceste fraude. Noi cunoaștem de fraudele astea anume din acest act de inspecție. Și întrebarea care pe noi ne preocupă este de ce nici CNA-ul, nici Procuratura până în ziua de azi nu au întreprins măsuri, nu au înaintat învinuiri lui Platon și acest dosar nu se știe care e situația lui.

Card fals pentru judecătoarea CSJ

În 2013, acțiunile lui Platon și oamenilor săi ajung obiect al altor 3 dosare penale. Este vorba despre sustragerea a 12 milioane de lei de la fabrica „Glodeni Zahar”, fabricarea ilegală a unui card fals pe numele unei judecătoare de la CSJ cu scopul de a o denigra și compromite. Iar cel de-al treilea dosar viza schema de atac raider asupra Moldova Agroindbank, care ar fi fost pusă în aplicare de Platon.

De 3 ani, pe masa judecătorilor se prăfuiește un dosar penal în care Veaceslav Platon este învinuit de  „fabricarea și punerea în circulaţie a cardurilor false”. În acest dosar au fost programate 20 de ședințe, dar toate au fost amânate, în majoritatea cazurilor la solicitarea avocaților lui Platon.  În octombrie 2019, pe când se afla în penitenciar, Platon a refuzat să fie escortat la Judecătorie pentru a participa la o ședință pe acest dosar.

Cauza penală a fost pornită de Centrul Anticorupție încă în primăvara anului 2013 pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Oamenii legii anchetau modul în care judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, ar fi ridicat 3,6 milioane de lei de la Moldinconbank, folosind un card deschis la o bancă din Letonia.

Pe parcursul anchetei, procurorii au stabilit că semnătura judecătoarei și actele folosite la obținerea cardului din Letonia pe numele Svetlanei Novac au fost falsificate. Nici la filiala Moldinconbank de unde au fost extrase într-o singură zi, prin mai multe operațiuni, 297 de mii de dolari, magistrata nu a fost niciodată.

„Din perioada anilor 2008 am examinat, atât în calitate de raportor cât şi membru al Completului de judecată al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie cauze civile în care existau tangenţe fie cu cetățeanul Platon Veaceslav, fie companii care îi aparţin. Luînd în consideraţie că până la moment în toate pricinile examinate de mine, Platon nu a avut câştig de cauză, deschiderea cardului bancar pe numele meu în Letonia şi ridicarea numerarului de pe acest card din „Moldindcombank”  sub numele meu, constituie acţiuni de intimidare, pentru emiterea unei decizii favorabile acestuia şi favorizarea lui pentru cauzele care vor parveni spre examinare şi în viitor. Asemenea mijloace financiare nu am primit niciodată şi în filiala centrală a ,,Moldindcombank” nu am fost niciodată” a declarat judecătoarea Svetlana Novac în 2013, când a fost audiată de procurori.

După ce au fost clarificate aceste circumstanțe, magistrata a fost recunoscută de procurori ca parte vătămată în dosarul inițiat de Centrul Anticorupție pentru spălare de bani. După 6 ani de anchetă, abia în iunie 2019, din dosar a fost disjunsă o cauză penală separată în care Veaceslav Platon este învinuit de „fabricarea și punerea în circulaţie a cardurilor false”. Astăzi, dosarul se mai află pe rol în primă instanță, ședințele de judecată fiind amânate pe bandă rulantă.

ELENA CAZACOV: „Ceea ce ține de judecătorul și falsul de carduri, chiar astăzi a fost amânată pe unele motive iarăși invocate de partea apărării, inclusiv și înaintarea deja a două cereri de recuzare față de instanța de judecată.  Practic pe fiecare cauză penală ce ține de învinuirea domnului Platon sunt invocate diferite cereri, inclusiv de recuzare a judecătorilor, care incontestabil duc la tergiversare. De către instanță se încearcă a fi fixate mai multe ședințe, câte 10 ședințe pentru ca să fie lucrative, însă din aceste motive ele se extintind în timp.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a precizat că încă două persoane au statut de învinuit în „dosarul cardului fals al judecătoarea Novac”. Învinuiții sunt anunțați în căutare și până va fi identificat locul aflării acestora,  urmărirea penală a fost suspendată.

Una dintre persoane este Marina Marohina, verișoara lui Veaceslav Platon. Aceasta lucra în Secția operațiuni bancare la Moldinconbank, când a avut loc tentativa de discreditare a judecătoarei. Potrivit procurorilor, anume  Marohina ar fi perfectat cardul bancar fals pe numele Svetlanei Novac și a transferat pe el 300 de mii de euro din contul unei firme afiliate lui Platon. Apoi, tot ea a perfectat facturile bancare ce atestau că Svetlana Novac a extras 290 de mii de dolari la Moldinconbank.

În octombrie 2020, Marohina a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău, fiind anunțată în căutare și escortată la Procuratura Anticorupție. După ce i-a fost înaintată învinuirea, a fost eliberată cu interdicția de a părăsi țara. Peste o lună, aceasta a reușit să fugă la Londra, folosind un pașaport bulgar.

Anterior, într-o emisiune televizată, procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo nu a putut să explice cum a scăpat Marohina.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat (20.07.2021): „Este adevărat că doamna Marohina a fost pusă sub învinuire. Pe parcursul ultimilor ani ea nu a fost aici. Noi am avut nevoie de audierea ei, de aceea noi am avut niște înțelegeri neoficiale, după care ea a venit în țară. A fost audiată. În privința ei a fost adoptată decizia de a nu părăsi țara, dar cu regret ea a părăsit țara. A fost din nou anunțată în căutare . Ca de obicei, oamenii ăștia pleacă prin segmentul transnistrean și așa părăsesc țara”.

Atac raider la Moldova Agroidbank

Abia în noiembrie 2021, după ce fugise din R. Moldova, Veaceslav Platon a fost pus sub învinuire și a primit mandat de arest în contumacie într-un alt dosar penal inițiat încă în aprilie 2013. Este învinuit de escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari pentru o schemă prin care a ajuns să controleze Moldova Agroindbank.

Schema a presupus deposedarea de active a 75 de acționari ai băncii. În același dosar, alte patru persoane au fost judecate încă în anul 2018, iar în sentințe se puncta că Platon a fost organizatorul și beneficiarul schemei.

Procurorii au stabilit că Veaceslav Platon a cumpărat în 2011 de la Stela Pahomi, cea care ar fi ajuns mai târziu un om-cheie în mai multe escrocherii puse la cale de Platon, societatea pe acțiuni „Registru-Corect”. Platon a convins-o pe Pahomi să îi vândă registrul după ce i-a comunicat că intenţionează să facă o serie de investiţii în domeniul companiilor de asigurare şi bancare, făcându-i în acest sens oferta de a fi una din persoanele din echipa lui. Pahomi a acceptat și a vândut compania cu 100 de mii de lei. 

După această tranzacție, Stela Pahomi a fost promovată în mai multe funcţii de conducere în cadrul companiilor de asigurări și băncilor controlate de Veaceslav Platon. Este important să menționăm că atât tranzacțiile din 2010 când Pahomi a cumpărat societatea pe acțiuni „Registru-Corect”, cât și vânzarea acesteia lui Platon au fost ținute în mare secret până în anul 2013. În acte, în continuare o parte din acțiuni erau înregistrate pe numele fostului proprietar.

Societatea pe acțiuni „Registru-Corect” a reprezentat de fapt cheia de acces a lui Platon în lista de acționari ai „Moldova-Agroindbank”. Firma deținea toate informațiile despre acţionarii băncii și era responsabilă de toate tranzacţiile cu acţiunile instituției bancare. Acum, Platon putea deconecta semnalul de alertă care s-ar fi declanșat în momentul atacului raider.

La scurt timp, având acces la întreaga listă de acționari ai MAIB, la indicația lui Platon, au fost selectate 73 de întreprinderi care nu activau de mai mulți ani, dar aveau acțiuni la bancă, în mare parte foste colhozuri și cooperative agricole și două persoane fizice care primiseră moștenire acțiuni la MAIB. În două săptămâni, în februarie 2013, toți acești acționari au fost deposedați de active. 

Din numele acționarilor au fost falsificate procuri pe numele unor persoane inexistente, care au transmis acțiunile către două companii din Marea Britanie și Scoția, create cu o săptămână înainte de tranzacțiile de la MAIB. Firmele nerezidente au fost reprezentate de cetățeni ucraineni, interpușii lui Platon.

Procurorii au stabilit legături între ucrainenii implicați în tranzacții. „Krasutskyi Artiom, în anul 2013, pentru prima dată a părăsit teritoriul Ucrainei, fiind însoţit de cetățeanul Hrankivskyi Vitalii. Ambii au intrat pe teritoriul R. Moldova într-un autocar de model Volvo, constatându-se activitatea aceastora în comun. Totodată, la 14 martie 2013, au autentificat împreună, la notarul public Ucrainean Natalia, documentele privind companiile „E-Rich Limited” şi „AMG Invest Limited”, dovadă servind înscrierile din Registrul actelor notariale.  Iar la 16 martie, împreună, au părăsit teritoriul R. Moldova în trenul Chişinău-Moskova”, se spune în decizia Curții Supreme de Justiție, emisă în noiembrie 2020, în care este inculpată Stela Pahomi.

Peste o săptămână, acțiunile au fost vândute prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei către alte două firme offshore al căror beneficiar era Platon, în acte figurând la fel cetățeni ucraineni. De asemenea, s-a constatat că banii folosiți la bursă pentru cumpărarea acțiunilor MAIB au provenit din „spălătoria rusească”, traversând prin conturile executorului judecătoresc Svetlana Mocan deținute la Moldinconbank.

Procurorii au stabilit că cele două companii offshore implicate în tranzacții au fost asistate la Chișinău de verișoara lui Platon, Marina Marohina. 

 „Marohina a prezentat la biroul de traducere certificatul de înfiinţare a societăţii  „Ostryn Business Limited” şi actul de desemnare a directorului acestei companii. Tot Marohina a prezentat pentru traducere la același birou certificatul de înregistrare a comerciantului „Dilnoro Group”, precum şi asigura aplicarea ştampilei acestei companii şi a semnăturii directorului acesteia”, citat din proiectul ordonanței de învinuire a lui Platon, pregătit de procurori încă în aqnul 2017.

După un plan bine gândit, gruparea lui Platon a încercat să ascundă infracțiunea. A racolat un polițist care avea misiunea să realizeze o percheziție la sediul „Registru-Corect” și să ridice toate actele ce vizează tranzacțiile cu acțiunile MAIB.

„În cadrul urmăririi penale a fost stabilită cu certitudine legătura între Platon Veaceslav şi Popînin Octavian, ultimul fiind încadrat în grupul condus de Aliona Staşevskaia la solicitarea lui Platon. Popînin a fost remunerat neoficial, pe parcursul anilor 2013-2016, lunar, cu suma de 1000 euro, fapt confirmat prin audierea persoanelor, precum şi prin cercetarea documentelor ridicate de la Veaceslav Platon”, descriu procurorii în același proiect de ordonanță.

Această ordonanță se pregătea în 2017, dar a rămas doar pe hârtie. Lui Platon nu i-a fost înaintată atunci învinuirea. Pe de altă parte, în aprilie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a emis o decizie în dosarul ce viza furtul de acțiuni de la MAIB. Patru persoane învinuite, printre care și Stela Pahomi au scăpat de închisoare. Pahomi a fost achitată și eliberată din arest.

Avocatul celor două surori care fusese deposedate de acțiuni este convins că s-au făcut presiuni mari în acest dosar, atât la Procuratură, cât și în judecată.

MIHAIL GORINCIOI, avocat: „Cele mai mari probleme și neplăceri au fost din start când doi procurori lucrau împotriva noastră și favorizau persoanele care erau bănuite. Eu eram frapat de ce spunea procurorul. Eu sunt avocat de 24 de ani. Așa obrăznicie eu nu am mai întâlnit. Doamna la prima instanță parcă era cu avocații ca și cu frații ei la o cafea: pe al tău îl scutesc, pe al tău îl eliberez. Făcea niște lucruri. Eu deja știam, pentru că avocatul care o reprezenta pe Pahomi e o persoană  foarte apropiată a lui Damir și Plahotniuc, deci știam  că dosarul acesta noi o să-l pierdem. Au fost influențe o sută de procente. Și doamna din primă instanță a dat o sentință de râsul găinilor. I-a achitat.

Am contestat la Curtea de Apel. Acolo a fost iar un show total. Acolo a fost o judecătoare foarte inteligentă, corectă - Balmoș, pot să-mi permit să spun și familia. Avea dosarul. Peste o lună jumate au adus-o la condiția de stres că a fost nevoită să plece. -Credeți că a fost determinată să plece? - A fost chemată, știu și de cine din conducere …A fost impusă pentru acest dosar să plece. Ea categoric refuza, pentru că aici e condamnare 100 de procente. …I-a dat dosarul știți cui? Prim-vicepreședintelui, domnul Ulianovschi, feciorul căruia era ministru de Externe la puterea lui Plahotniuc. Nu am ce să mai.

 Dar cum s-a comportat în acest dosar m-a șocat și mai tare. Încă mai tare decât în prima instanță. El la a doua ședință când ne-a chemat și ne-a spus: stimaților, noi eram vreo 6 avocați și era greu să ne aduni pe toți, pentru mine e o problemă să vă strâng pe toți 6, dar dacă vă strâng, în 25 de minute dosarul ăsta e…. Așa și a fost. Eu m-am uitat la ceas Curtea de Apel a examinat apelul, uitați-vă această sentință de 320 de foi el în 31 de minute. Noi am venit toți, ne-a strâns că era comanda dată și i-a achitat. Dar cel mai important. A lăsat în vigoare aceasta și sechestru pe 8 milioane, autoturism de lux și apartament în centrul orașului a fost ridicat. Și peste 4 zile Stela Pahomi s-a dus și a ridicat toți banii și noi am rămas toți cu buza umflată și celelalte părți vătămate care mai sunt pe dosare civile”.

Avocatul a reușit între timp să întoarcă tot pachetul de acțiuni furat de gruparea lui Platon de la clientele sale și să încaseze toate dividendele plătite de Moldova Agroindbank începând cu anul 2013. 

În noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție  a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt c omplet de judecată. Între timp, Stela Pahomi, dar și alți figuranți din dosar, au fugit din R. Moldova.

Pahomi pare să fi fost o piesă importantă pentru Veaceslav Platon. Mai multe înregistrări audio ale discuțiilor dintre Platon și Serghei Iaralov, cardinalul gri al lui Vlad Plahotniuc, ajunse în posesia Cutiei Negre, arată că Platon își făcea mari griji pentru Stela Pahomi, atunci când aceasta se afla în arest și îi solicita lui Iaralov ajutor pentru a o scoate la libertate.

Discuție telefonică între Veaceslav PLATON și Serghei IARALOV:

V.P - Sergiu, el a promis față de tine că nu o va atinge, că nu luptă cu femeile. Mereu spune că se ține de cuvânt, că este corect și tot așa mai departe. Luptă el cu mine, bine, fără probleme. De ce să o atingă pe ea? Dacă vrea ca ea să nu intre în toate situațiile cu Agro, că să nu-l încurce, să spună că o lasă să plece, doar să nu se implice în această situație. Cred că ne putem înțelege și vom îndeplini întocmai. Vrea ca ea să plece din țară, haideți să ne înțelegem să plece din țară.

S.I. - Bine. Eu voi transmite tot.
V.P. - Mie cel mai mult nu-mi place când cineva suferă din cauza mea. 
S.I. - Da, dacă este război, e războiul vostru. Na*uia Stela aici? :)
V.P.- Dacă sunt careva condiționalități pentru eliberarea ei, spuneți. Dacă ea încurcă, spuneți că ea încurcă și să se ducă naibii de aici. Principalul meu scop e să scot fetița.
S.I. - Aha

V.P. - Vreau să ne concentrăm pe asta. Eu nu cred că el are careva pretenții serioase în privința ei.

Deși încă din 2018 se afirma în instanțele de judecată că Platon a fost organizatorul și beneficiarul schemei de la MAIB, abia  în noiembrie 2021  a ajuns să fie învinuit oficial  în acest dosar, fiind emis pe numele său un  mandat de arest în contumacie.

ELENA CAZACOV: „La moment în privința dumnealui există deja suficiente probe pentru finalizarea urmăririi penale. Problema la moment este de domeniul legislativ, avînd în vedere faptul că dumnealui se ascunde de organul de urmărire penală. Asta împiedică expedierea dosarului în instanța de judecată. Odată ce vor surveni modificările legislative care se presupun, ceea ce va permite expedierea cauzei penale în instanța de judecată în lipsa persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, incontestabil cauza respectivă va fi diferită justiției”.

Capcana întinsă de Platon fostului președinte MAIB

Reporterul Cutiei Negre a reușit să discute și cu fostul președinte al Moldova Agroindbank, Grigore Furtună, care a fost la un pas să devină una dintre victimele grupării lui Platon, care încerca să-l deposedeze de pachetul de acțiuni de trei procente și jumătate pe care îl deține la MAIB. Acest caz a rămas neelucidat de către procurori.

În 2013, fostul bancher a fost chemat la Inspectoratul Fiscal, fiind  bănuit de evaziune fiscală de zeci de milioane de lei.

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB: „Dl Furtună, de ce ascundeți de la stat și de noi faptul că ați obținut un venit de 20 de milioane de dolari în afara țării? Fiindcă nu l-am obținut. Dar iată noi avem documente că dvs ați obținut. Îi scris că eu aș fi primit printr-o bancă din Kiev, prin altă bancă din Kiev, pe un cont bancar într-o bancă din China - 20 de milioane de dolari. Că eu aș fi emis o garanție și în temeiul acelei garanții a fost întreprinsă o afacere, care s-a soldat cu rezultatul scontat și pe contul meu bancar în China au apărut 20 de milioane de dolari. Eu le spun că asta e comandă și vă spun și care e scopul acestei comenzi, dacă voi nu știți - pachetul meu de acțiuni la MAIB. Fiind vândut la bursă, acoperă cele 52 milioane de lei”.

Bărbatul a comandat o expertiză juridică independentă care a demonstrat că actele au fost falsificate și nici nu a fost în afara țării, cu atât mai mult în China, pentru a-și deschide un cont bancar. După o luptă grea cu FISC-ul și Procuratura, a reușit să scape de dosarul penal inițiat pentru evaziune fiscală.  

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB: „Cum a nimerit semnătura mea pe contractul cela? - Ați găsit răspunsul? - Am găsit. Asta registratorul independent către vreme ceea deja se afla sub controlul grupului Platon. - La „Registru Corect ” vă referiți? - Da, doamna ceea Pahomi. Ea controla. Acolo semnăturile mele sunt”.

Victor Furtună s-a convins că Platon a stat în spatele schemei și atunci când a văzut în tranzacțiile fictive numele companiei „Seabon Limited”, implicată și în Laundromat, despre care procurorii spun că era gestionată de Platon.

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB: „Când am căutat eu răspunsurile, documentele celea, acolo mi s-a nimerit o companie „Seabon Limited” din Marea Britanie. Iată asta a fost. „Seabon” ne-a legat. Prin același „Seabon” s-au făcut alte mașinării, cu spălarea ceea - Laundromatul. Așa am ajuns că e Platon. - Compania asta era una dintre cele implicate? - Era cheie. Pretenția mi-a fost înaintată de „Seabon”.

Fraude la fabrici de zahăr

În aprilie 2014, Veaceslav Platon a fost pus sub învinuire într-un dosar penal ce vizează delapidări în proporții deosebit de mari la fabrica „Glodeni-Zahăr”, fiind chiar anunțat în căutare de către procurori. Dosarul era inițiat din 2013. Presa a scris anterior că Platon a avut interese mari pe piața de zahăr din R. Moldova, acaparând pachete de acțiuni la diferite întreprinderi:  Cupcini-Cristal, „Glodeni Zahăr”, Combinatul de zahăr din Alexandreni și Fabrica de zahăr din Făleşti.

Schema de la „Glodeni Zahăr” a fost desfășurată în anul 2010. Fabrica, care se afla în proces de insolvabilitate, s-a angajat să-i vândă 1800 de tone de zahăr SRL-ului ,,Viktomax Sistem” la un preț de 24,8 milioane de lei. Agentul economic a plătit și un avans de peste 6 milioane de lei. 

În contractul de vânzare-cumpărare a fost inclus un punct care stipula că în cazul în care vânzătorul nu-și onorează obligațiunile în 30 de zile, va plăti o sumă dublă față de avansul pe care l-a primit. 

Marfa nu a fost livrată, iar Fabrica de Zahăr a fost obligată, prin judecată, să achite penalitatea de 12,4 milioane de lei prevăzută în contract. Ordonanța a fost executată rapid, firma lui Platon primind în loc de bani 780 de tone de zahăr. Deși ordonanţa judecătorească a fost ulterior anulată, zahărul nu a mai fost restituit de compania „Viktomax Sistem”, astfel fabrica fiind prejudiciată cu 12,4 milioane de lei. 

 „Platon Veaceslav a dirijat încheierea contractului de vânzare-cumpărare la data de 23 martie 2010  dintre Sliusarenco Oleg în calitate de adjunct al administratorului procesului de insolvabilitate al SA ,,Glodeni Zahăr” şi ,,Viktomax Sistem” SRL, fiind o societate comercială gestionată de acelaşi grup criminal organizat. Tot Platon Veaceslav i-a indicat lui Oleg Sliusarenco de a nu executa contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu ,,Viktomax Sistem” în vederea aplicării  clauzei contractuale cu privire la achitarea unei penalităţi. Tot Platon Veaceslav a organizat ca ,,Viktomax Sistem” să se adreseze în instanţa de judecată în scopul obţinerii sumei de 12,4 milioane de lei de la „Glodeni Zahăr”, afirmă procurorii într-o ordonanță de învinuire a lui Platon, emisă cu 8 ani în urmă, care a ajuns în posesia Cutiei Negre.

„Viktomax Sistem” a fost înregistrată cu un an mai devreme de tranzacția cu „Glodeni Zahăr”. Pe hârtie, fondator al firmei este un oarecare Viktor Koruts. Numele acestuia figurează și în dosarul Laudromat. Koruts a reprezentat în 2011, prin procură, o firmă offshore și a depus la Judecătoria Comrat o cerere pentru încasarea unei datorii de  500 de milioane de dolari.  

„Vitomax Sistem” și-a avut oficiul pe strada Meșterul Manole 12, unde au fost înregistrate mai multe companii asociate cu numele lui Platon. Clădirea aparține uzinei Alimentarmaș, care a fost administrată de Iurii Kontievschi, fostul cumnat al lui Platon.

Procurorii au stabilit în cadrul anchetei că schema de la Fabrica de Zahăr din Glodeni ar fi fost coordonată de omul lui Platon, aceeași Aliona Stașevskaia.

Dosarul ce vizează delapidările de la Fabrica de Zahăr din Glodeni se află de 9 ani la faza de urmărire penală, fiind inițiat în septembrie 2013.

ELENA CAZACOV: „Practic la moment acțiunile de urmărire penală au fost finalizate. Însă având în vedere că procurorul în exercitarea căruia se află această cauză penală a fost suprasolicitată cu alte cauze penale de rezonanță și unde au fost persoane cu măsuri preventive, fiind prioritizate activitățile, s-a axat pe acele cauze penale. Cred că în timpul apropiat, pe această cauză penală, după survenirea modificărilor legislative de care am menționat va fi posibilă transmiterea în instanța de judecată inclusiv și acestei cauze penale”.

În 2014, Platon fusese anunțat în căutare pe acest dosar, iar în 2016, când a fost extrădat în R. Moldova din Ucraina, procurora Adriana Bețișor a dispus sistarea investigaţiilor de căutare a  învinuitului.

În 2020, cu câteva luni înainte de eliberarea lui Platon din închisoare, au fost  revocate măsurile preventive pentru mai multe persoane date în urmărire generală în dosarul Fabricii de Zahăr din Glodeni. Este vorba despre Vitalie Mihailov, Alexandru Balica, Aliona Stașevscaia și Oleg Sliusarenco.

ELENA CAZACOV: „Ca să fie clar. Ceea ce ține de Fabrica Glodeni, persoanele la moment sunt puse sub învinuire. În privința celora au fost doar revocate măsurile preventive. Nu la cererea procurorilor. Instanța de judecată a schimbat măsurile preventive în privința acelora”.

Totuși, acesta nu este unicul dosar pornit de procurori în privința lui Platon pe fraude ce vizează fabricile de zahăr. În 2001, Procuratura municipiului Chișinău a avut un dosar pe cazul dispariției a 3 mii de tone de zahăr, în valoare de 14 milioane de lei, de la un depozit al firmei „Balcombe”, controlată de oameni apropiați lui Platon, inclusiv fostul său cumnat Iurie Kontievski. Atunci, Veaceslav Platon chiar a stat în arest câteva luni, dar la scurt timp dosarul a fost încetat.

Procurorul șef al municipiului Chișinău din acea perioadă, Ivan Diacov, își amintește bine cazul.

IVAN DIACOV, fost procuror-șef mun. Chișinău: „S-a depistat că la o bâtrânică din Tighina, au venit facturi pe 6 vagoane de zahăr. Cineva a folosit pașapoartele bătrânii pe ascuns, sau cum acolo s-a făcut. Bătrâna a spus că eu nu am nicio treabă la zahărul ăsta. Au derulat niște controale operative și a ieșit că Veceslav e stăpânul. Ce vreau să vă spun? Atunci ne-a șmecherit și pe noi. El a stat în arest în jur de 3 luni, până am stabilit de unde au venit vagoanele, cum s-au încărcat, cui aparține zahărul. Voi înțelegeți că vagoanele asta nu este o torbă. Vagoanele s-au descărcat la Ghidighici, la bazele celea. Dar faptu-i fapt. Au spart un perete prin spate și s-a furat tot zahărul. A fost organizat. - Adică au organizat furtul zahărului în timp ce Platon stătea în arest? - Da, au organizat foarte talentat și noi am rămas fără obiectul furtului. Ni s-au rupt toate ațele și dosarul s-a clasat”.

Peste ani de la acele evenimente, Ivan Diacov s-a întâlnit cu Platon, care lucra deja la Moldinconbank. Ultimul i-a amintit de arest.

IVAN DIACOV: „El atunci mi-a spus o frază. Ivan Gheorghevici, am ajuns la concluzia că toți oamenii care încep afaceri, trebuie să treacă prin pușcărie, măcar 3-5 zile fiecare trebuie să stea acolo. A făcut  o pauză și zice: Dar 3 luni e mult. Platon pe parcursul anilor tot timpul ne depășea. Am în vedere nu pe mine, dar justiția, organele de drept. El tot timpul a mers cu un pas înainte.

Învinuit în „Laundromat” după ce a fugit la Londra

Recent, Veaceslav Platon a fost pus sub acuzare și în dosarul „Laundromat”. Pe 18 aprilie, magistrații au dispus arestul  acestuia în contumacie, iar procurorii au inițiat investigațiile în vederea căutării învinuitului care a fugit la Londra. 

Pentru ca să ajungă să îl pună pe Platon sub acuzare pe acest dosar, procurorilor le-au trebuit tocmai 8 ani! Perioadă în care au dat vina pe comisii rogatorii, lipsă de probe, teorii juridice despre lipsa infracțiunii predicat, adică proveniența ilicită a banilor trecuți prin spălătorie.

Probe despre implicarea lui Platon în Spălătoria Rusească, procurorii anticorupție au obținut încă în 2012, în plină desfășurare a schemei de spălare de bani. Potrivit procesului verbal al perchezițiilor efectuate la sediul lui Platon de pe str. 31 August, în birou și safeuri au fost descoperite mai multe acte de constituire și ștampile ale firmelor off-shore prin care avea loc Laundromatul. 

În 2016, în cadrul acestui dosar penal au fost reținuți 3 executori judecătorești și 16 magistrați. O parte dintre ei au fost deja condamnați de prima instanță pentru pronunțarea cu bună știință a unei încheieri contrare legii. 

Judecătorii implicați în Laundromat urmau să fie judecați și pentru complicitate la spălare de bani, dar în toamna anului 2020 procurorii anticorupție au decis să îi scoată de sub învinuire pe acest capăt de acuzare. Informația a fost tăinuită un timp de Procuratură.

În 2017, procurorii moldoveni au pus-o sub învinuire pentru implicare în Laundromat pe Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon și au anunțat-o în căutare. Un an în urmă, aceasta a fost condamnată în Federația Rusă, la 10 ani de închisoare, tot în dosarul Laundromat. Femeia a fost șefa Departamentului Trezorerie la „Moldindconbank” și gestiona în totalitate numerarul în lei şi valută la bancă. Astfel, Elena Platon a asigurat tranzitarea banilor prin R. Moldova spre offshoruri

Câțiva ani în urmă, autoritățile ruse l-au anunțat în căutare, pentru arest și pe Veaceslav Platon, pentru organizarea grupului criminal responsabil de Laundromat. Dar în Republica Moldova, controversatul om de afaceri a fost pus sub acuzare abia două luni în urmă. În iarna anului 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo afirma că împotriva lui Platon nu există probe în acest dosar.

Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat: „Noi avem răspuns oficial de la organele de drept din Federația Rusă, unde la întrebarea: „prezentați-ne proveniența banilor”, noi am primit răspuns că nu poate fi demonstrată ilegalitatea provenienței banilor. Platon nu are în dosarul Loundromat niciun statut, pe acest dosar nici măcar nu a fost interogat. Vă asigur, dacă Platon era, intuitiv cred că el a participat în asta, dar dacă în privința lui aveau să fie dovezi, vă asigur că demult avea să fie judecat”.

Șefa interimară a Procuraturii Anticorupție susține că procurorii au primit mai multe informații din Federația Rusă, iar noile probe au făcut posibilă înaintarea învinuirii lui Platon.

ELENA CAZACOV: „Au fost acumulate probe noi care au dat posibilitate inclusiv și la anularea unor soluții în privința unor persoane care anterior au fost și scoase de sub urmărire penală. Și la momentul obținerii acestor probe au fost anulate soluțiile respective și reluată investigațiile și în privința celorlalte persoane. Una din probe care a dat temei la reluarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor persoane au fost anume răspunsuri la comisii rogatorii parvenite din partea Federației Ruse. Anterior nu erau la noi răspunsuri. Erau înaintate cereri de comisii rogatorii. În momentul în care au parvenit aceste răspunsuri au fost posibile acțiunile care au fost făcute. Sperăm mult ca în timpul apropiat în cazul în care parvin și răspunsurile la comisiile rogatorii, având în vedere că au fost încheiate gituri cu alte state, obținem cât mai multe probe pentru dovedirea vinovăției incontestabile a numitului ca această cauză penală, chiar și în lipsa lui să fie expediată în instanța de judecată”.

Alte câteva dosare penale care se mai află în lucru pe mesele procurorilor se referă la ilegalități comise pe piața de asigurări, prin prejudicierea biroului Național al Asiguratorilor Auto și a companiilor de asigurări ASITO și Moldasig. Patru dintre aceste dosare descriu aceeași schemă - companii apropiate lui Platon care luau credite considerabile de la bancă, cu poliță de asigurare de la ASITO sau Moldasig, nu întorceau creditele, astfel încât companiile de asigurări se vedeau nevoite să o facă în locul firmelor.

Nu s-au plătit taxe la stat de 4 milioane de lei

Într-o altă cauză penală inițiată în 2016, Platon este învinuit de escrocherie care a dus la prejudicierea bugetului de stat cu peste 4 milioane de lei. În timp ce dosarul stă blocat de ani buni la faza de urmărire penală, iar Platon se află la libertate, o fostă angajată a Moldinconbank, Olga Pungă, a fost condamnată pe același caz încă în 2018 la 8 ani și 6 luni de închisoare. Cauza penală în privința femeii a fost disjunsă din dosarul de bază și remisă rapid în judecată.

Din sentința dictată de CSJ aflăm că  Veaceslav Platon era beneficiarul companiei „Legaltriumf”, contractată  de Moldinconbank pentru  a se ocupa de recuperarea datoriilor pe credite problematice. Reprezentanții firmei prezentau în instanțele de judecată ordine de plată falsificate care arătau că a fost achitată taxa de stat pentru acțiunile civile intentate de Moldinconbank. În realitate, plăţile obligatorii la bugetul de stat nu erau făcute, iar banii se păstrau pe conturile băncii și puteau fi folosiți de membrii grupării lui Platon.

Oamenii legii au identificat 235 de ordine de plată false, care au adus prejudicii statului în sumă de 4 milioane de lei. Potrivit învinuirii, fosta angajată Moldincombank, a fost cea care executa indicațiile lui Platon și aplica ştampila falsă a băncii  pe ordinele de plată. Pungă neagă acest lucru și susține că dosarul i-a fost fabricat, pentru a o determina să facă declarații împotriva lui Platon.

In 2020, la scurt timp după ce Platon a fost eliberat din închisoare, a ieșit la liberatate și Olga Pungă. Dosarul ei va fi revizuit tot la solicitarea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Pe 25 iunie 2020, Judecătoria Hâncești a dispus ca Pungă să fie eliberată din penitenciarul de la Rusca.

Evaziune fiscală de 17 milioane de lei

Din septembrie 2016, Platon este cercetat penal și pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari. Dosarul a fost inițiat de Procuratura Anticorupție în urma unui denunț făcut de Inspectoratul Fiscal. La solicitarea Cutiei Negre, procurorii au precizat că Platon nu a plătit statului impozite de peste 17 milioane de lei în rezultatul unor tranzacții de donație. La 5 ani distanță și acest dosar stă blocat la faza de urmărire penală.

ELENA CAZACOV: „Da, este așa un dosar, dar el la data de 28 decembrie 2021 a fost expediat conform competenței la PCCOCS. - De ce a preluat dosarul? - Fiindcă ei aveau încă o cauză penală tangențial cu aceasta. Și mai mult de atât, este de competența lor să investigheze astfel de infracțiuni”.

Dosare suspendate și complici eliberați din arest

Anul 2020 a fost unul deosebit de bun pentru Veaceslav Platon și echipa sa. Platon și mai mulți membri ai echipei sale, condamnați sau arestați anterior pe dosare care aveau legătură cu controversatul businessman, au fost eliberați din detenție, la demersul procurorilor. 

Am amintit mai sus despre câțiva dintre ei. Judecătorii din Laundromat au scăpat de acuzarea privind complicitate la spălare de bani. Iar urmărirea penală pe două dosare care îl vizau pe Veaceslav Platon a fost suspendată de procurori.

Unul dintre aceste dosare este cel de corupere a deputaților. Cauza penală a fost pornită încă în 2014, dar controversatul afacerist așa și nu a fost pus sub învinuire în acest dosar. Iar complicele său, Vitalie Burlacu, zis Vitas, a fost eliberat din închisoare la 11 iunie, cu patru zile înainte de eliberarea lui Platon. Atunci, Curtea de Apel Chișinău a decis încetarea cauzei penale împotriva lui Burlacu, pe motiv că au fost încălcate mai multe norme de procedură în perioada investigării cazului.

Pe 22 septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a decis în general să suspende urmărirea penală pe acest dosar întru neadmiterea încălcării termenului rezonabil.

Tot în septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a decis să claseze un dosar de delapidare a 22,4 milioane de lei din contul companiei de asigurări „Alliance Insurance Group”, prin crearea unor tranzacții fictive la procurarea unui teren din parcul Valea Trandafirilor din Chișinău. Și în acest caz, urmele duceau spre Veaceslav Platon.

Platon nu planifică să se întoarcă în R. Moldova: „Eu nu sunt idiot”

Contactat de CUTIA NEAGRĂ pentru a comenta cele peste 20 de dosare instrumentate de Procuratură, dar și acuzațiile care i se aduc, Veaceslav Platon a declarat:

„- În timpul lui Voronin erau 48. De ce le-au redus, eu nu știu. Erau 48, dar învinuirea mi-a fost înaintată doar pe 4-5 dosare. De ce spuneți că sunt doar 22 și unde s-au pierdut restul 26 nu știu. Să caute că mai sunt, nu este tot.

-        Dar plecare dvs din țară are legătură cu aceste dosare?

-        Plecarea mea din țară are legătură cu regimul instaurat în R.Moldova. Pur și simplu nu ai ce face în R. Moldova când se instaurează un asemenea regim. Eu nici anterior nu am trăit în Moldova. Din câte știți, am fost adus forțat și până când nu am primit sentința, am așteptat. Și cum am primit verdictul, am plecat frumușel acolo unde vreau să trăiesc, unde vreau să mă dezvolt, unde vreau să construiesc un business.

- Dar când reveniți în R. Moldova?

- Are vreun sens să mai trec odată prin fărădelegile prin care am trecut? Nu are rost. Eu doar nu sunt idiot! În R. Moldova dosarele nu sunt instrumentate pentru a fi transmise în judecată. Ele sunt necesare pentru a ține oamenii în cârlig, pentru a-i ține în arest în timpul urmăririi penale, pentru a ține oamenii în închisoare fără a trimite dosarele în judecată. Dosarele au fost în așa hal falsificate, scrise pe genunchi, procurorii le-au deschis pentru bifă, pentru că Plahotniuc le-a stabilit un plan privind inițierea dosarelor penale împotriva lui Platon. Porneau dosarele pentru bifă, găseau doi martori falși, mă recunoșteau bănuit, în câteva cazuri mi-au înaintat învinuirea și mai departe nu-mi făceau nimic”.

Întrebat cum se face că el și oamenii săi au fost scoși din arest în 2020, iar câteva dosare care îl vizează au fost suspendate, Platon a răspuns că acele dosare erau politice, iar oamenii nu erau vinovați.

-  Vă explic. Furtul miliardului a fost cea mai mare crimă din țară. Uitați că până la mine a fost eliberat dl Petic, a fost eliberat dl Bolbocean, a fost eliberat Enachi (n.r. Eșanu), care îmi transmitea salutări peste geam. Eu am fost eliberat peste un an și abia după ce a fost demonstrat că infracțiunea a fost comisă de alte persoane: Plahotniuc și Șor. Eu tot am întrebări la dl. Stoianoglo de ce în privința mea nu au fost închise 22 de dosare penale falsificate. La noi, din păcate, se crede că dacă o persoană cinstită și corectă ajunge într-o funcție, ea trebuie să se ocupe de toate, trebuie să le reușească pe toate. El trebuie, doar prin personalitatea sa, să restabilească dreptatea peste tot, trebuie să aibă timp pentru tot și toate.

Această investigație a fost realizată cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru integritate în justiție”, implementat de Comunitatea WatchDog.MD. Fundația Soros Moldova nu intervine în politica editorială a redacției TV8.

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.