Preşedintele Emmanuel Macron, cancelarul Olaf Scholz, premierul Mario Draghi şi şeful statului roman Klaus Iohannis au promis Ucrainei statut de candidat la Uniunea Europeană la summit-ul de săptămâna viitoare Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierul Italiei, Mario Draghi, au călătorit cu trenul din Polonia în Ucraina. Prezenţa celor trei lideri europeni, cărora li s-a alăturat şi preşedintele României, Klaus Iohanis, este interpretată ca un semnal important privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, scrie Adevărul.
Joi, la ora 9 şi 29 de minute, ora României, trenul a ajuns în gara centrală din Kiev. Deplasarea a avut loc în condiţii de maximă siguranţă. Până în ultimul moment nu au fost oferite detalii referitoare la prezenţa celor trei şefi de stat la Kiev. Olaf Scholz a călătorit mai întâi cu avionul, care a decolat miercuri seară, de la Berlin la Rzeszov, în Polonia. El a fost apoi transportat cu maşina câtre o gară, care, din motive de securitate, a fost schimbată în ultimul moment. După cum informează jurnaliştii germani, Olaf Scholz a urcat primul în tren, o jumătate de oră mai târziu sosind şi delegaţia franceză condusă de Emmanuel Macron. Cu aproape o oră întârziere a sosit şi premierul Italiei, Mario Draghi.
Vizita vine într-un moment delicat. Războiul se înteţeşte la Donbas, iar Ucraina are nevoie urgentă de arme din partea ţărilor vestice pentru a se putea apăra de bombele şi rachetele ruseşti.
Sirenele de alertă de bombardament au sunt la Kiev
Mai multe alerte de bombardament au răsunat. joi, la Kiev, unde preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi, şi preşedintele roman Klaus Iohannis au făcut o vizită, relatează AFP. Liderii europeni se aflau într-un hotel în care au fost cazaţi. Şase alerte de bombardament care semnalează o încălcare a spaţiului aerian, s-au auzit la Kiev, potrivit BFMTV. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, le-a declarat ziariştilor că „încă este un risc să vizitezi Kievul, pentru că rachetele pot lovi din nou în orice moment“.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi, cărora li s-a alăturat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a sosit separat la Kiev, şi-au început vizita joi dimineaţă la Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP.
Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti.
Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente.
Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor.
Pe pereţii unei clădiri distruse era scris „Make Europe Not War“ (Faceţi Europa, nu război). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: „Este un mesaj corect (...) este foarte emoţionant să vezi asta“.
Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie.
Iohannis: Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană şi distrugerile oribile
Preşedintele Klaus Iohannis afirmat, după vizita la Irpin, că nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană de neimaginat şi distrugerile oribile pe care le-a văzut. Şeful statului roman a cerut pedepsirea tuturor vinovaţilor.
”Îmi reînnoiesc ferm apelul pentru ca toţi autorii ruşi să fie traşi la răspundere de justiţia penală internaţională, pe care România o susţine pe deplin”, a scris preşedintele pe Twitter.
Mario Draghi: „Vom reconstrui tot“
„Vom reconstrui tot“, a promis joi premierul italian Mario Draghi, după ce a vizitat Irpin, una din suburbiile Kievului devastate în primele săptămâni ale invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP.
Ruşii „au distrus grădiniţe, terenuri de joacă. Totul va fi reconstruit“, a spus Draghi în faţa presei după ce a mers pe străzile distruse din Irpin.
„O mare parte din ceea ce ucrainenii mi-au spus priveşte reconstrucţia“, a adăugat Draghi, vorbind despre „speranţa“ lor pentru „ce doresc să facă în viitor“. De fapt, „deja au început“, mai ales cu ajutorul unei aplicaţii care „recenzează fiecare loc care a fost distrus“, astfel că „autorităţile ştiu exact unde se află locurile de reconstruit“, a mai spus premierul italian.
După ce au vizitat Irpinul, suburbia Kievului, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi şi preşedintele Klaus Iohannis s-au întâlnit la Kiev cu preşedintele Volodimir Zelenski, care i-a primit la palatul prezidenţial unde au avut discuţii mai multe ore.
Statul de candidat la UE
Liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi României sunt cu toţii în favoarea acordării Ucrainei un statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, la summitul de săptămâna viitoare a declarat, joi, preşedintele francez Emmanuel Macron, la conferinţă de presă ţinută la Kiev.
„Toţi patru susţinem statutul de candidat imediat la aderare”, a declarat Emmanuel Macron. „Acest statut va fi însoţit de o foaie de parcurs şi va implica, de asemenea, luarea în considerare a situaţiei din Balcani şi din vecinătate, în special din Moldova”.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că „acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esenţială în construirea unui scut puternic şi durabil în jurul valorilor noastre comune”.
Iohannis a menţionat şi problema exporturilor de cereale utilizată de către Rusia ca o armă, cu un impact global major. Autorităţile noastre responsabile depun eforturi pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a uşura tranzitul prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile dunărene. De la începutul invaziei ruseşti, Portul Constanţa a asigurat tranzitul a peste un milion de tone de cereale din Ucraina.
De asemenea, depunem eforturi pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, precum şi pentru reabilitarea liniilor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României. În plus, România face apel pentru implicarea tuturor actorilor relevanţi, pentru convenirea unei „coaliţii de state” care să sprijine efortul internaţional de creare a unor „coridoare albastre” pentru transportul maritim, în siguranţă, prin Marea Neagră”, a completat preşedintele Iohannis.
