19 iunie 2022, ora 10:08

Cunoscut de multă lume ca „deputatul fugar”, Ilan Șor poate fi supranumit și „deputatul invizibil”. Deși este parlamentar de trei ani, a fost la muncă fizic doar o singură zi, la ședința inaugurală. Lipsa de la locul de muncă s-a răsfrâns și asupra veniturilor. În timp ce colegii săi primesc aproape 400 de mii de lei, într-un an, Șor, la acest capitol, nu a indicat vreun leu. În declarația sa de avere, depusă la sfârșit de primăvară, deputatul indică 0 venituri. În schimb, soția sa, cunoscuta interpretă din Rusia, Jasmin, a raportat peste 1 milion 600 de mii de ruble, adică circa 26 mii de euro. Cântăreața a primit și o donație de 5 milioane de ruble de la fiul ei. Pe de altă parte, Șor continuă să-i fie dator mamei sale vitrege cu o sută de milioane de lei. 

Anul trecut, Ilan Șor nu a declarat niciun venit. Deși figurează ca angajat în Parlament, totuși, Șor, parcă ar fi un deputat fantomă, având în învedere că nu a călcat pe acolo, și respectiv, niciun leu nu i-a fost virat în cont. În declarația de avere, prezentată pe 14 aprilie la FISC, Șor a indicat doar agoniseala soției. Astfel, Jasmin Șor ar fi câștigat peste 1 milion 603 mii de ruble, adică, cam 534 de mii de lei, din activitatea de întreprinzător. 

Tot ea ar fi primit, anul trecut, o donație de 5 milioane de ruble de la fiul său, Mihail Semenduev. În plus, familia Șor și-ar fi trecut în proprietate, drept moștenire, de la începutul acestui an, două terenuri intravilane, care ar valora, în total, peste 35 de milioane de ruble. Deputatul fugar indică pe numele lui un teren intravilan de 6,7 ari, pe care-l deține din 2014, ce valorează peste 640 de mii de lei.

De asemenea, Ilan Șor este proprietarul a trei apartamente, a unui garaj și a unei case la sol. Ultimele două bunuri au fost procurate în 2014, după care Șor nu a mai achiziționat imobile, potrivit declarației sale de avere. În timp ce casa este evaluată la peste 4 milioane de lei, garajul costă puțin peste 180 de mii de lei. Cel mai spațios apartament din cele deținute de Șor are aproape 240 de metri pătrați și costă peste 800 de mii de lei, procurat în 2013. 

Pe numele soției sale figurează o altă casă de locuit, care ar costa peste 19 milioane 270 de mii de ruble, fiind achiziționată în 2020. De la începutul acestui an , Jasmin ar fi primit drept moștenire alte două imobile. La capitolul automobile, Șor scrie că și le-a păstrat pe cele patru pe care le avea anterior. 

Astfel, el indică un Bentley Continental, cumpărat în 2014, cu peste 2,5 milioane de lei. Mai are în garaj un Gaz, fabricat în fosta Uniune Sovietică, estimată la 5 mii de lei, dar și o Toyota, pentru care ar fi dat 400 de lei. Șor a achiziționat, în 2018, un automobil de lux, pe care îl deține la Moscova. Este vorba de un Bentley exclusivist, estimat la 25 750 000 ruble sau aproximativ 6 milioane de lei, la volanul căruia a fost surprinsă soția sa, interpreta Jasmin. 

Politicianul declară un ceas marca Rolex de 10 mii de euro, primit în dar de Revelion în 2018. În documentul prezentat Fiscului, familia Șor spune că are 24 de conturi bancare, dintre care șapte sunt deschise în Federația Rusă, iar celelalte în Republica Moldova. Pe opt dintre ele sunt zero lei, iar în cele din țară Șor deține în jur de 427.867 de lei, în timp ce, în băncile rusești, cumulativ, familia Șor ar deține peste 2.204.262 de ruble. 

Și în această declarație de avere se regăsesc împrumuturile mari de bani de la mama sa vitregă, Ilona Șor. În total, acesta a împrumutat de la ea, în perioada 2015 - 2019, șase sume de bani, în total, 100 de milioane de lei, fără dobândă. Dintre acestea, 30 de milioane de lei moldovenești i-a primit în 2019, anul în care a părăsit Republica Moldova. 

La începutul acestei săptămâni, șeful de la CNA, Iulian Rusu a anunțat că Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale a sechestrat proprietăți în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, care ar aparține lui Ilan Șor. 

Condamnat, în prima instanță, la 7,6 ani de închisoare, pentru escrocherie și spălare de bani, în dosarul fraudei bancare, Șor a părăsit Republica Moldova în 2019, după ce democrații au predat puterea. Potrivit datelor Procuraturii Generale, el a fugit în Israel. În prezent, Ilan Șor este anunțat în căutare internațională.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.