La 14 iunie s-au împlinit trei ani de când fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a plecat din R. Moldova. A fugit  imediat ce formațiunea sa a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor. De atunci, procurorii i-au înaintat învinuiri lui Plahotniuc în mai multe cauze penale, dar fostul politician așa și nu a ajuns să fie căutat de Interpol pentru arest și extrădare. Vă spunem unde s-a blocat procesul.

De 8 luni de zile, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nu au ajuns să examineze demersul depus de procurori pentru aplicarea arestului preventiv pe numele lui Vladimir Plahotniuc în dosarul numit generic „Metalferos”. Examinarea se tergiversează din noiembrie 2021 din cauza avocatului lui Plahotniuc, care înaintează tot felul de cereri, iar acestea sunt transmise, după competență, Curții Supreme de Justiție.

9 cereri la CSJ pentru strămutarea dosarului

Am identificat pe site-ul CSJ zeci de încheieri care se referă la cererile avocatului Lucian Rogac de strămutare a dosarelor. Nouă dintre acestea vizează anume demersul procurorilor pentru arestul preventiv al lui Plahotniuc în dosarul Metalferos. Toate cererile apărătorului au fost respinse de CSJ. Ultima încheiere fiind emisă de instanța supremă pe 1 iunie curent.

Procurorii au cerut chiar și amendarea avocatului pentru tărăgănare intenționată a procesului, dar, deocamdată, lucrurile nu s-au mișcat din loc.

Dosarul se află în gestiunea magistratului Serghei Papuha, de la Judecătoria Ciocana. Iar anterior s-a aflat în examinare la judecătorul Veaceslav Martînenco, căruia i-a expirat primul mandat eliberat pe un termen de 5 ani și acum se află pe lista de așteptare pentru a fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.   

VITALIE ROȘIORU, procuror: „Apărătorul se folosește de anumite lacune din codul de procedură penală. În primul rând sunt înaintate sistematic cereri de recuzare a judecătorilor, iar ulterior cereri de strămutare a cauzei la Curtea Supremă. Dosarul automat se transferă de la judecătorie la CSJ să examineze această cerere și ulterior să o restituie înapoi pentru examinare. Se fixează o altă ședință și când ajungem la acea ședință din nou se găsesc careva motive. Se înaintează iarăși o cerere de strămutare și așa de 6-7 luni. Însăși examinarea propriu-zisă nu a început. Noi considerăm ca o metodă de tergiversare a examinării, deoarece considerăm aceste cereri formale. - Cât poate dura asta? Dvs nu puteți întreprinde nimic? – Instanța poate să aplice amendă. Noi am înaintat în cadrul procesului și un demers în acest sens, dar deja instanța decide. – Ați cerut amendarea avocatului? – Da, în una din ședințe am cerut pentru că am făcut un calcul câte cereri de recuzare și câte cereri de strămutare s-au depus și este evident că se tergiversează”.

Avocatul lui Plahotniuc refuză să comenteze situația

Contactat pentru a comenta acuzațiile care i se aduc de către procurori, avocatul lui Vladimir Plahotniuc ne-a promis un comentariu. Dar ulterior, nu ne-a mai răspuns la telefon.

În cererile de strămutare a dosarului privind arestul lui Vladimir Plahotniuc, avocatul a indicat diferite motive printre care faptul că magistrații de la Judecătoria Ciocana nu ar fi imparțiali sau l-au supus unor acțiuni de intimidare.

Vladimir Plahotniuc a fost pus sub învinuire în „dosarul Metalferos” în noiembrie 2021, pe trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani  în proporții deosebit de mari. Cauza penală a fost inițiată în 2019, iar în cadrul anchetei, oamenii legii au stabilit că statul ar fi fost prejudiciat cu 1,2 miliarde de lei.

Vladimir Plahotniuc a fost beneficiarul mai multor companii offshore, care au obținut zeci de milioane de dolari de la întreprinderea de stat Metalferos, după ce au intermediat exportul metalelor feroase, susțin procurorii.

Dosarul fraudei bancare

În mai 2020, pe numele lui Plahotniuc fusese emis un mandat de arest în contumacie într-un alt dosar - Frauda bancară. Și de această dată fostul lider PD a fost învinuit pe trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, săvârșite în proporții deosebit de mari.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo declara că există suficiente probe care ar demonstra implicarea lui Plahotniuc în „furtul miliardului”. Dar de atunci dosarul nu a ajuns pe masa judecătorilor.

 ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „Unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc. Dispunem de probe incontestabile care indică că anume cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul grupului Șor, acoperit în consecință de mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei, în total peste 100 de milioane de dolari. Suma a fost direcționată spre cumpărarea pachetului de acțiuni a unei bănci, clădirile companiei ASITO, Casa Modei, Hotelul Național. De asemenea, banii primiți din creditele de la BEM erau utilizați de Plahotniuc în scop personal sau de companiile afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul acestuia.

Fostul lider PDM nu este căutat de Interpol

De la fuga lui Plahotniuc, la Interpol au fost depuse două solicitări din partea organelor de drept din R. Moldova privind anunțarea acestuia în căutare internațională. Prima cerere a fost trimisă în toamna anului 2019, iar a doua - în decembrie a aceluiași an. Totuși, Interpol-ul  a refuzat în iulie 2020 să-l  includă pe Vladimir Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională și a decis radierea datelor acestuia din bazele de date ale organizației. De atunci, fostul lider PDM este căutat doar pe teritoriul R. Moldova.

VIOREL ȚENTIU, șef Biroul Interpol Moldova: „Eu pot să vă confirm că Plahotniuc nu este căutat la nivel internațional.

Sunt solicitări transmise în adresa Comisiei de Control al Fișierelor. Sunt cereri transmise care sunt în curs de examinare. Acest proces este gestionat de către procurorii anticorupție și nu ar fi corect să mă expun eu cu privire la situația actuală sau la aceste cereri”.

Când ar putea examina Interpolul ultima cerere în privința lui Plahotniuc 

Procurorii anticorupție ne-au confirmat că au trimis repetat o cerere la Interpol în privința lui Plahotniuc, în toamna anului trecut, dar sunt încă în așteptarea unui răspuns.

OCTAVIAN IACHIMOVSCHI, procuror: „Ultimul demers pe care noi l-am înaintat la Interpol a fost pe 1 octombrie 2021, în privința lui Vladimir Plahotniuc. Este o adresare repetată în adresa secretariatului general al Interpol, așa să spunem pe scurt. Cerea emiterea unei difuziuni de căutare internațională în privința lui Vladimir Plahotniuc. Dacă se acceptă difuziunea, atunci în baza de date Interpol, este vizibil ca fiind căutat în toate țările membre, inclusiv cu mențiunea de arest. Acolo, o comisie, se numește  Comisia de Examinare a Fișierelor, este o comisie autonomă în cadrul Interpolului, urmează să examineze repetat solicitarea noastră. - Dar în cererea asta repetată dvs ați anexat și ceva materiale noi sau cam ceea ce în 2020 s-a remis? - Au fost anexate și materiale noi. Noi încercăm să convingem comisia că învinuirile în adresa domnului Plahotniuc nu au o conotație politică. Sperăm noi că își vor reexamina concluziile din 2020 și totuși o să fie dl Plahotniuc inclus în difuziunea respectivă, o să fie anunțat în căutare. - Da un termen nu există la comisia ceea? - Noi știm doar că Comisia acum este în ședințe, însă noi nu știm dacă comisia a planificat examinarea cererii noastre din 1 octombrie 2021, pentru sesiunea de acum. Următoarea sesiune dacă nu greșesc o să fie în toamnă. Noi putem să cunoaștem despre un termen concret când se examinează atunci când Comisia poate să ne expedieze anumite anchete pentru explicații. Spre exemplu, un astfel de caz a fost cu Ilan Șor în februarie-martie 2022. Noi am completat acea anchetă și am expediat-o înapoi în comisie. Am convins Comisia de Fișiere că de fapt nu este un caz politic și comisia a acceptat difuziunea. Similar a fost în cazul domnului Vladimir Andronachi. Iarăși ni s-a expediat o cerere de explicații, de îndeplinire a unei anchete, noi am îndeplinit-o, dacă nu mă greșesc în mai 2022 și am remis-o comisiei. Asta înseamnă că, cel mai probabil, în cazul domnului Andronachi va fi examinată în sesiunea carea se va încheia în luna iunie.

Dacă procurorii ar obține un nou mandat de arest pe numele lui Plahotniuc, în dosarul Metalferos, autoritățile ar putea depune o nouă cerere la Interpol pentru căutarea oligarhului în afara țării.

VITALIE ROȘIORU, procuror: „Persoana și așa este anunțată în căutare, dar arestul preventiv va permite anunțarea în căutare internațională și eventual, dacă este identificat în careva stat, reținerea și extrădarea”.

Plahotniuc, vizat în alte 3 dosare penale

În prezent, procurorii au în gestiune mai multe dosare penale în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Într-un caz este acuzat de spălare de bani, după ce a primit pe contul personal dividende și împrumuturi de la câteva companii offshore, în sumă de peste 200 de milioane de lei. Transferurile au fost efectuate între anii 2016-2019.

De asemenea, Vladimir Plahotniuc este cercetat pentru îmbogățire ilicită. Cauza penală a fost inițiată de PCCOCS în noiembrie 2021, după ce procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța de refuz în efectuarea urmăririi penale, emisă în vara anului 2021.

Anterior, Serviciul de Informații și Securitate a transmis o sesizare procurorilor în care anunța că Plahotniuc este beneficiarul efectiv al unor bunuri din străinătate estimate la peste 160 de milioane de lei.  Este vorba despre vilele lui Plahotniuc din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și un yaht, înregistrate în Elveția, care urmează a fi puse sub sechestru de autoritățile străine, la solicitarea procurorilor moldoveni. Vilele au fost descoperite de jurnaliștii de investigație de la Rise Moldova încă în anul 2018.

Centrul Anticorupție anunța că Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a indisponibilizat 52 de bunuri ce aparțin lui Plahotniuc, în valoare totală de 486 de milioane de lei. Era vorba de 4 conturi bancare cu aproape 20 de milioane de lei, capitaluri sociale în 5 companii, 32 de imobile locative și nelocative și 11 mașini aflate pe teritoriul R. Moldova.

Vladimir Plahotniuc este vizat și în dosarul numit generic ASP. Procurorii verifică cum au fost emise acte de identitate pe numele mai multor persoane din anturajul lui Plahotniuc, cu încălcarea procedurilor, inclusiv în lipsa solicitanților acestor acte.

Amintim că ASP i-a perfectat lui Plahotniuc și o identitate falsă. Actele pe numele Novak Vladislav Vladimir au fost emise la solicitarea SIS-ului în vara anului 2018.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.