Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova. Între timp,  armata rusă a lansat un atac aerian cu drone „Shahed” și bombe aeriene ghidate asupra regiunilor Herson și Sumî. Atacul aerian a fost respins în mare parte de apărarea ucraineană, care a anunțat că a distrus 12 din cele 13 drone trimise de forțele ruse asupra regiunii Sumî. Potrivit autorităților locale ucrainene, în orașul Sumî s-au auzit mai multe explozii, fiind vizată infrastructura civilă a localității. Atacul a afectat temporar alimentarea cu energie a unor zone din regiune.

Agenţiile europene de informaţii au avertizat guvernele lor că Rusia pregăteşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul, în timp ce se angajează într-un conflict permanent cu Occidentul, scrie FT. Rusia a început deja să pregătească mai activ atentate cu bombă sub acoperire, atacuri incendiare şi deteriorări ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără a fi aparent preocupată de producerea de victime civile, consideră oficialii serviciilor de informaţii. Totodată, ziarul La Repubblica notează că NATO va interveni, dacă Rusia decide să invadeze și Republica Moldova.

UPDATE Uniunea Europeană mizează pe China pentru ca aceasta să-şi folosească influenţa pe lângă Rusia astfel încât să convingă Moscova să nu mai continue războiul în Ucraina şi de asemenea să tempereze ameninţările nucleare ruseşti venite în contextul acestui război, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui întrevederi tripartite la Paris cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu cel francez Emmanuel Macron, relatează AFP şi Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Rusia a avertizat luni Marea Britanie că, dacă Ucraina va folosi arme britanice pentru a lovi teritoriul rus, Moscova ar putea riposta prin atacuri asupra instalaţiilor şi echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât şi în alte ţări, relatează Reuters.

UPDATE Armata rusă concentrează trupe și echipamente pentru o operațiune ofensivă împotriva orașului Harkov și nord-estului Ucrainei, constată analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Analiștii de la ISW îl citează pe expertul militar ucrainean Kostiantin Mașoveț, potrivit căruia Moscova a adunat aproximativ 50.000 de soldați în regiunile Belgorod, Briansk și Kursk, situate la granița cu Ucraina. Acești soldați fac parte din Grupul de Forțe Nord. O informație similară a fost făcută publică de un analist militar rus, scrie Libertatea.

UPDATE Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va începe marți un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, transmite News.ro.

UPDATE  Rusia va trebui să-şi mărească arsenalul de rachete pentru a descuraja Occidentul, în contextul în care Moscova este acum în confruntare deschisă cu SUA şi aliaţii lor, a declarat luni un diplomat rus, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Rusia şi-a intensificat producţia de armament şi SUA estimează că va fabrica în acest an mai multă artilerie decât toate cele 32 de state membre ale NATO împreună. „Suntem acum într-un stadiu de confruntare deschisă care, sper eu, nu va duce la un conflict armat direct”, a declarat trimisul diplomatic Grigori Maşkov pentru agenţia rusă RIA.

UPDATE Armata rusă a anunţat luni că a ocupat două sate ucrainene, unul în zona regiunii Doneţk din est, unde înregistrează progrese rapide, şi altul în regiunea Harkov (nord-est), un nou semn al avansului său în detrimentul trupelor Kievului, relatează AFP, citată de digi24. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că soldaţii săi au „eliberat” localitatea Soloviove, din apropiere de Oceretîne, a cărei ocupare a revendicat-o duminică. În ultimele săptămâni armata rusă a avansat rapid în această zonă situată în apropiere de Avdiivka, oraş căzut în februarie. Ministerul rus a mai precizat că trupele sale au cucerit Kotliarivka, în regiunea Harkov. O parte importantă a acestei regiuni, frontalieră cu Rusia, a fost ocupată de armata Moscovei în urmă cu peste doi ani, înainte de o primă contraofensivă a Kievului în toamna lui 2022.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova, relatează AFP şi Reuters, citate de digi24. „În cursul exerciţiului vor fi luate o serie de măsuri pentru a se antrena pentru pregătirea şi utilizarea de arme nucleare nestrategice”, a anunţat ministerul Apărării într-un comunicat publicat pe Telegram. Acest antrenament vizează „menţinerea pregătirii armatei”, în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia”, a adăugat comunicatul. Unităţi de rachete din Districtul militar de sud şi forţe navale vor participa la exerciţii, potrivit Ministerului rus al Apărării.

UPDATE Preşedintele Chinei, Xi Jinpin, va purta luni discuţii la Paris cu omologul său francez şi cu preşedinta Comisiei Europene. Întâlnirea va fi dominată de războiul din Ucraina şi relaţiile comerciale. Preşedintele Emmanuel Macron va încerca să îl convingă pe domnul Xi să îi folosească influenţa în Rusia, pentru a determina Kremlinul să pună capăt invaziei, notează Rador.

UPDATE Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), Ucraina ar trebui, după ce a început să primească asistența militară din SUA, să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil în acest an. Oficialii americani au anunțat sprijinul pentru noile operațiuni contraofensive ucrainene în 2025, deși ISW continuă să creadă că Ucraina ar trebui să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil, deoarece inițiativa Federației Ruse pe front în 2024 îi oferă mai multe avantaje.

UPDATE Fosta câştigătoare ucraineană a concursului Eurovision, Jamala, a declarat că ţara sa „nu-şi poate permite” să boicoteze concursul de cântece, deoarece are nevoie de această ocazie pentru a reaminti Europei de invazia Rusiei, scrie The Guardian, citată de News.ro.

UPDATE Un fond de urgenţă al Uniunii Europene, creat în 2012 în contextul crizei financiare, ar putea fi răspunsul pentru decidenţii politici: un fond care ar putea fi investit în apărare. Franţa şi statele baltice vor fi probabil în prima linie a susţinerii acestei idei. Cei 20 de miniştri de Finanţe din zona euro ar trebui să fie de acord, scrie Mediafax.

UPDATE Pentru prima dată de la începutul războiului, NATO, într-o manieră foarte confidenţială şi fără comunicate oficiale, a stabilit cel puţin două linii roşii, dincolo de care ar putea exista o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, scrie La Repubblica, citat de Mediafax. Ziarul subliniază că în acest moment nu există planuri operaţionale care să prevadă trimiterea de trupe, ci doar evaluări privind posibile planuri de urgenţă în cazul în care ar exista implicarea unor terţe părţi în război. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas.

Prima "linie roşie" este participarea directă sau indirectă a unei terţe părţi în conflictul din Ucraina. O eventualitate însoţită de temeri. Şi care se învârte în jurul posibilităţii ca Rusia să străpungă liniile de apărare ale Kievului. Graniţa ruso-ucraineană, la urma urmei, este foarte lungă şi vulnerabilă. Trupele lui Zelenski nu mai sunt capabile să o controleze în întregime. Dar adevăratul coşmar se referă la posibila pătrundere în nord-vest. De ce? Pentru că ar crea un coridor între Kiev şi Belarus. O opţiune tactică considerată recent plauzibilă de mai mulţi analişti aliaţi. Minskul ar fi astfel încorporat direct în competiţia militară. Trupele şi arsenalul său ar fi decisive pentru Moscova. Iar această împrejurare nu ar putea decât să activeze apărarea în favoarea Ucrainei, conform ziarului italian La Repubblica.

A doua linie roşie se referă la o provocare militară împotriva ţărilor baltice sau a Poloniei, sau la un atac ţintit împotriva Republicii Moldova. Nu este vorba neapărat de o invazie, care ar putea urma unei ofensive asupra Odesei, ci poate fi doar de un atac militar pentru a testa reacţia occidentală. O tentativă care ar putea fi făcută şi pentru a testa capacitatea de reacţie a frontului aliat într-o fază de posibilă confuzie: sezonul electoral din Europa şi SUA ar putea determina Kremlinul să creadă că NATO este distrasă. Cu toate acestea, Alianţa Nord-Atlantică nu ar fi dispusă să tolereze o astfel de agresiune.

Pentru a înţelege delicateţea momentului, trebuie îndreptată atenţia spre frontul estic. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas. Posibilitatea unui colaps militar al trupelor lui Zelenski nu mai este exclusă. De aceea, devine vital pentru liderii occidentali să îi transmită un mesaj clar lui Vladimir Putin: una este să pătrunzi în teritoriile estice, cu totul altceva este să cucereşti capitala sau să implici state terţe în război. Cu alte cuvinte: Ucraina nu poate pierde, iar NATO este pregătită să intervină direct pentru a împiedica prăbuşirea administraţiei de la Kiev.

La Repubblica relatează despre o strategie pregătită şi trupe desfăşurate în caz de urgenţă. De-a lungul flancului estic (ţările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România) NATO poate conta deja pe peste 100.000 de soldaţi, între cei deja desfăşuraţi şi cei care ar urma să fie mobilizaţi în câteva zile în cadrul "Forţei de Răspuns". Într-o lună, a explicat recent şeful Statului Major polonez, aceştia ar putea fi dublaţi, iar în şase luni triplaţi.

UPDATE Personalul militar rus a fost condamnat pentru 116 crime în 2023, a raportat Mediazona, un site de știri local. Este o creștere de aproape 900% față de anul precedent, când au existat 13 condamnări, a spus Ministerul Apărării din Marea Britanie pe X. Datele au provenit din statisticile publicate de Direcția Judiciară a Curții Supreme privind activitatea instanțelor pentru anul 2023, a spus Mediazona.

UPDATE Finlanda şi-a testat cu succes capacitatea de a gestiona o economie de război şi a început să depoziteze echipamente militare în afara graniţelor naţionale, în timp ce ţara nordică renumită pentru nivelul său ridicat de pregătire face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive, notează ZF.

UPDATE O măsură drastică luată de SUA împotriva băncilor care finanţează comerţul cu bunuri pentru invazia lui Vladimir Putin în Ucraina a îngreunat mult mai mult circulaţia banilor în şi din Rusia, potrivit unor înalţi oficiali occidentali şi finanţişti ruşi, scrie FT. Volumele schimburilor comerciale ale Moscovei cu parteneri-cheie precum Turcia şi China s-au prăbuşit în primul trimestru al acestui an, după ce SUA au vizat băncile internaţionale care ajută Rusia să achiziţioneze produse esenţiale pentru a-şi ajuta efortul de război.

UPDATE În noaptea de duminică spre luni, trupele ruse au atacat regiunea Sumî cu 13 UAV-uri de atac Shahed-131/136, 12 drone inamice au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană. „Ca urmare a acțiunilor combinate de luptă, 12 UAV-uri de atac inamice au fost distruse în regiunea Sumî de către grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei”, a transmis Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Olesciuk.

UPDATE Rheinmetall a lansat recent ideea formării unui consorţiu european de arme pentru a concura mai bine cu rivalii americani, în timp ce grupul german de apărare şi-a expus ambiţiile globale într-o industrie în plină expansiune, transmite Reuters.

UPDATE Rușii au lansat un atac aerian asupra instalațiilor energetice din regiunea Sumî, a transmis Oleksiy Drozdenko, șeful administrației militare regionale, relatează Ukrainska Pravda. Ulterior, mai multe explozii s-au auzit în orașul Sumî. „Toate serviciile de urgență sunt pe teren. Lucrările de recuperare sunt în curs. Consecințele atacului urmează să fie clarificate”, a transmis Oleksiy Drozdenko.

UPDATE Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a luat, într-o intervenție la postul Ren TV, peste picior mesajul de Paște al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că „Dumnezeu are steagul ucrainean pe umăr”.

UPDATE Forțele ruse au lovit duminică termocentrala Sloviansk din regiunea Donețk cu cinci rachete de artilerie grea, distrugând mai multe locații ale centralei electrice, a declarat șeful adjunct al Administrației militare a orașului Mikolaivka, Volodimir Proskunin. Nu au fost raportate victime și nu au fost oferite detalii cu privire la amploarea pagubelor. Nu este clar dacă centrala electrică, cu o capacitate de 830 de megawați și situată chiar în afara Sloviansk, este în prezent operațională și generează energie.