/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1460: „Atac terorist” la Lvov și explozie în Rusia. Planul de asasinare a lui Zelenski

investigații

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

04 iulie 2022, ora 13:06

Redacția TV8

28 de judecători din diferite instanțe din RM s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Integritatea acestor judecători urmează a fi evaluată de comisia specială de prevetting care și-a început deja activitatea. Cutia Neagră PLUS și-a propus de asemenea să scaneze activitatea și averile mai multor dintre candidați ca să ne convingem că merită să se regăsească în viitoarea componență a CSM. Vă spunem astăzi ce am descoperit despre una dintre candidate - Iana Talmaci, judecătoare la Strășeni. Despre deciziile controversate adoptate de magistrată și proprietățile de milioane deținute de familia sa, aflați în investigația ce urmează.

Iana Talmaci este judecătoare de mai bine de 7 ani la Judecătoria Strășeni. Cu toate acestea, magistrata a activat cu adevărat în sistem doar 5 ani, restul 2 ani s-a aflat în concediu de maternitate. Din 2018, a revenit la serviciu.

De numele ei sunt legate mai multe procese de judecată care se referă la „Cariera Micăuți”. Despre această cariera atât presa, cât și mai mulți deputați au dezvăluit anterior că ar fi gestionată de foștii deputați democrați Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc. În perioada 2019-2021, Iana Talmaci a examinat 17 dosare civile care se referă la carieră, oferindu-i aproape de fiecare dată câștig de cauză. Doar în decembrie 2021, judecătoarea a dat câștig de cauză „Carierei Micăuți” în 15 dosare prin care compania urma să încaseze în total peste 40 de milioane de lei de la diferiți debitori.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Cererile de validare a popririi în principiu sunt cereri de încasare a sumei. - Formale? Nu atât de formale, dar se examinează în principiu ca și oricare acțiune de încasare. Părțile au dreptul să-și formuleze și pretențiile și opoziția. Practic, pe acele dosare, niciunul din terții popriți (pârâți) nu au depus nicio referință, nici nu s-au prezentat măcar în ședință. Nu s-au opus nicidecum, nu au prezentat acte. În schimb, administratorul de insolvabilitate a prezentat acte de verificare, facturi fiscale”.

Anterior, tot ea a respins pretențiile financiare ale unor agenți economici care solicitau recuperarea unor datorii de circa 17 milioane de lei de la Cariera Micăuți.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dosarul urma să fie examinat în continuare, deoarece mai existau patru cereri de alăturare. - Pe care dumneavoastră le-ați respins! - Le-am respins deoarece nu era creanța certă, lichidă și exigibilă. Am constatat că acolo sunt litigii de drept. Eu am constatat în hotărâre, la intima convingere, că creanțele nu sunt certe. Asta nu înseamnă că ușile sunt închise și ei nu mai au dreptul să-și valorifice drepturile. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre prin care o constatat că este o creanță certă. Mă rog! - Cumva va contrazis pe dumneavoastră. A dat o altă decizie. - Da! Eu nu pun sub semnul întrebării această hotărâre, dacă e dreaptă sau corectă. Instanța o decis.

„Încheiere dubioasă”, nepublicată pe site-ul instanței

În februarie 2021, Nicolae Ciubuc, deputatul PD și șeful comisiei parlamentare de anchetă privind ilegalitățile de la Cariera Micăuți a acuzat-o pe Iana Talmaci și Judecătoria Strășeni că a adoptat o încheiere dubioasă prin care a interzis efectuarea unor controale la cariera Micăuți, asta deși ancheta constatase că s-au comis ilegalități care ar fi păgubit statul cu 684 milioane de lei. Ciubuc considera atunci că decizia judecătoarei crează impedimente în recuperarea prejudiciilor pe care Cariera Micăuți le-a produs statului.

NICOLAE CIUBUC, ex-deputat PD, ex-președinte al Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la modul de valorificare a substanțelor minerale (10 februarie 2021): „Compania s-a adresat în instanța de judecată și mă refer aici la Judecătoria Strășeni, care a emis o încheiere, la data de 26 ianuarie 2021, adică a doua zi după acel act al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. O încheiere foarte dubioasă în viziunea mea. Din punct de vedere juridic este una abuzivă și ilegală, prin care dispune interzicerea tuturor instituțiilor, autorităților, organelor cu funcții de control și supraveghere din Republica Moldova să efectueze careva controale la întreprinderea respectivă, fără acordul instanței de insolvabilitate sau după caz - administratorului. Lucru care de altfel este imposibil de realizat, dacă e să vorbim despre situția în speță. Ce ar însemna acest lucru? Chiar dacă acolo cunoaștem cu toții, și din actele pe care le-am prezentat vedem că se perpetuează mai multe încălcări, au loc extrageri ilegale, confirmate prin documentele oficiale, practic instanța anulează toate actele de control, prejudicii cauzate, creând astfel impedimente pentru recuperarea acestui prejudiciu”.

Pe site-ul instanței de judecată, nu am găsit însă încheierea la care face referire deputatul Nicolae Ciubuc.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Nu toate încheierile urmează a fi publicate. Este instrucțiune care spune că ele sunt în portal, sunt publicate, dar nu sunt publice. La data emiterii respectivului act, eu nici nu am cunoscut că Inspectoratul Ecologic a finalizat controlul și a emis actul administrativ. Dar nu am anulat actul acesta administrativ, eu doar am interzis efectuarea controalelor. Motivarea cererii administratorului era anume de faptul că respectivul control a durat excesiv, fapt care a perturbat activitatea debitorului. Având atâtea datorii, ei nu aveau posibilitatea să-și continue activitatea economică, deoarece pe întreg teritoriul carierei în permanență se aflau angajații Inspectoratului Ecologic. Specificul “Carierei Micăuți” este de extragere a mineralelor prin detonare, persoanele trebuie să se afle la o anumită distanță. Faptul că erau persoane străine pe teritoriul carierei a blocat activitatea timp de șase luni. Asta și a fost motivarea. Ea (n.r. decizia) a fost contestată de Inspectoratul Ecologic de Stat și Curtea de Apel a respins și a menținut decizia mea. Trei judecători de la Curtea de Apel au examinat recursul și Curtea de Apel Chișinău s-a expus și a menținut decizia mea”.

În aprilie 2021, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a blocat drumul spre Cariera Micăuți, acuzând că acolo se comit mai multe ilegalități. Tot atunci, Slusari a spus că în spatele acestor ilegalități se află foștii deputați PD - Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc.

Averea familiei Talmaci

Iana Talmaci este una dintre magistrații care în septembrie 2019 a susținut organizarea Adunării Generale a Judecătorilor pentru demiterea vechii componențe a CSM și chiar și-a înaintat candidatura pentru fotoliul de membră a unui nou CSM. Se întâmpla la un an de la revenirea sa din concediu de maternitate. Atunci, Adunarea generală a fost declarată ilegală si nu a fost recunoscută nici de CSM, nici de autorități.

Iana Talmaci este soția cunoscutului executor judecătoresc Roman Talmaci, anterior președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Cei doi soți sunt nașii de cununie ai lui Nicolae Posturusu, fost secretar general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova Igor Dodon. În prezent, Posturusu este avocat al fostului șef de stat.

Soții Talmaci dețin o avere impresionantă: un teren în centrul capitalei, pe care se află clădiri cu oficii, în valoare totală de peste 11 milioane de lei, o vilă în preajma Chișinăului, estimată la peste 3 milioane de lei, alte 8 terenuri agricole și extravilane în valoare totală de de peste 800 de mii de lei, 5 mașini de peste un milion de lei, pachete mici de acțiuni la cele mai importante instituții bancare din R. Moldova și România, dar și acțiuni în diferite întreprinderi de peste Prut.

FamilIia Talmaci locuiește într-un sector nou de vile din preajma satului Trușeni, mun. Chișinău, într-o casă amplasată pe un teren de 10 ari în apropiere de șoseaua Chișinău-Strășeni. Casa-vilă a fost finisată în anul 2013, are două etaje, terasă spațioasă, o grădină cu gazon, trandafiri și brazi. În declarația de avere, soții Talmaci își evaluează terenul și casa la 3,26 milioane de lei.

Chiar dacă au trecut 9 ani de la finisarea lucrărilor de construcție, locuința nu apare încă în registrul ASP. Roman Talmaci spune că nu a putut înregistra casa la Cadastru din cauza unui credit ipotecar, pe care l-a luat în 2010 și l-a întors în 2015. În schimbul celor 35 mii de dolari el a gajat casa, dar persoana fizică de la care s-a împrumutat nu vrea să recunoască că a primit banii înapoi.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Documentele la moment se procesează la Oficiul Teritorial Cadastral. Este blocat anume din cauza acestui contract de ipotecă care grevează pe bunul imobil. - L-ați achitat din 2015 și de atunci stă blocat? - E blocat deoarece nu există comunicare cu persoana de la care m-am împrumutat”.

Imobile de milioane în centrul Chișinăului

În 2018, soții Talmaci au intrat în posesia unui teren de 10 ari și a trei clădiri situate pe str. Alexandru cel Bun, în preajma Parcului Catedralei. În imediata apropiere se află și un garaj de 65 de metri patrați, care, la fel ca și celelalte imobile, a intrat în posesia familiei Talmaci în anul 2018.

Judecătoarea indică în declarația sa de avere din 2019 că terenul i-a costat 985 de mii de lei, adică nici 5 mii de euro pentru un ar, în condițiile în care prețul pentru pământ în această regiune este de cel puțin 35 de mii de euro per ar. În declarația de avere din 2021, Talmaci indică deja o valoare de circa 8 ori mai mare pentru același teren - 8 milioane de lei.

La fel stau lucrurile și cu clădirile de la aceeași adresă. Soții Talmaci notează că au plătit pentru cele 3 construcții, cu o suprafață totală de peste 525 de metri patrați, 1,64 milioane de lei. La 3 ani distanță, imobilele sunt reevaluate la prețul de 3,2 milioane de lei. Iana Talmaci spune că motivul care a dus la o creștere atât de mare a valorii acestor bunuri imobile, într-o perioadă atât de scurtă, este capitalizarea.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dumneavoastră menționați că el (n.r. terenul) astăzi valorează deja 8 milioane. - Da! Creștere de capital. - Timp de 3 ani a crescut atât de mult? - Dar din luna martie până acum de câte ori a crescut benzina? Asta-i creștere de capital”.

Iana si Roman Talmaci au cumpărat terenul și imobilele de la foștii proprietari, compania „Business Investiţii pentru Toţi”. Fondator al companiei este Vsevolod Iampolski, om de afaceri rus, președintele Clubului rus din Luxemburg. Iampolski a fondat la Chișinău mai multe companii cu activități imobiliare. Înainte de a intra în proprietatea familiei Talmaci, terenul și cele 4 construcții s-au aflat sub sechestrul executorilor judecătorești, ca măsură de asigurare într-un dosar civil în care un fost angajat al companiei lui Iampolski a solicitat recuperarea salariului.

Cutia Neagă Plus l-a contactat pe Vsevolod Iampolskii pentru a afla detalii despre tranzacția de vânzare a bunului la nici o lună după ce imobilele și terenul au fost scoase de sub sechestru. Omul de afaceri ne-a mărturisit că nu ține minte cu cât a vândut terenul și imobilul, dar că este mulțumit de suma pe care a obținut-o. Iampolskii spune că se află în relații amicale cu Roman Talmaci și chiar continuă să închirieze oficii de la Talmaci, în clădirile vândute.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Eu personal i-am propus lui Roman. Nu țin minte la ce preț am vândut, dar totul a fost oficial. Ce preț scrie în contract acela este. L-am vândut și gata. Eu nu locuiesc în Moldova. Poate prețul nu este atât de mare, dar pe mine m-a aranjat. Cel mai mult însă mă aranjează faptul că, la preț avantajos, firma mea Bussines investiție pentru toți arendează două încăperi mari. - Și la moment arendați? - Da, noi plătim o sumă modică, undeva 1000 de lei lunar, pe când prețul de piață este mult mai mare. - de la el arendați sau de la cine? – Da, de la el.”

Spații oferite în chirie fără a indica astfel de venituri

În clădirile deținute de soții Talmaci pe str. Alexandru cel Bun își au adresa juridică alte 6 companii, pe lângă cele deținute de omul de afaceri rus. Actualul proprietar spune că încă din 1994 experții au evaluat starea tehnică a imobilului ca una nesatisfăcătoare, iar pentru demolarea lui ar fi nevoie de un milion de lei. Totuși, dintr-un anunț postat pe un site de anunțuri, aflăm că la această adresă se dau în chirie oficii. Proprietarul cere pentru chirie 8 euro pentru metru pătrat. Despre faptul că în aceste clădiri se dau oficii în chirie ne-a confirmat și o angajată pe care am întâlnit-o pe teritoriu. În declarațiile de avere, soții Talmaci nu indică însă niciun venit din închirierea unor imobile.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „ - Nu știți la ce folosesc aceste imobile, le dă în chirie sau are firme? - Posibil, eu nu pot să vă spun. Posibil că au fost date în chirie careva din oficii, dar nu toată clădirea. Admit, dar eu nu am intrat în esență. Eu nu am timp să mă ocup cu asta. Dacă au fost careva venituri, eu nu le-am văzut. Au fost probabil pentru conservarea clădirii, dar eu vă asigur că detalii nu cunosc, poate acolo nici nu este”.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „- Efectiv eu nu am beneficiat de arendă din acest bun imobil, nici familia mea, nici sub o formă nu o fost beneficiară. - Domnul Iampolski ne-a spus că închiriază de la dumneavoastră două încăperi, are contract cu dumneavoastră, vă plătește direct dumneavoastră, iar dumneavoastră ne spuneți că el este cel care dă în chirie. - Domnul Iampolski este un bussinesman de amploare și nu cred că el ține în memorie toate chestiunile lui”.

Dosar legat de cafeneaua „Guguță”, vândută lui Plahotniuc

Deși Iampolski spune că are o relație bună cu executorul judecătoresc Roman Talmaci, la 25 martie 2013, două dintre companiile omului de afaceri au acționat în judecată Ministerul Justiției și compania „Lemion-Cons Grup”, iar executorul judecătoresc Roman Talmaci a fost atras ca intervenient în proces.

Procesul de judecată ne-a atras atenția pentru că se referă la mai multe tranzacții imobiliare care vizează și cafeneaua „Guguță” din Parcul Central. În anul 2008, cafeneaua a fost pusă sub sechestru într-un proces de recuperare a datoriilor pe care „Lemion-Cons Grup” le avea față de companiile lui Iampolski. În 2009, în baza unei încheieri a Judecătoriei Economice, imobilul a fost scos de sub sechestru, iar a doua zi firma condusă de Ion Lambantu l-a vândut companiilor lui Vlad Plahotniuc. Lambantu este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv legate de „furtul miliardului”.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Dumneavoastră ați avut un proces de judecată cu firma lui Ion Lambantu, dacă țineți minte. - O, da! - Acolo a fost vorba și despre clădirea „Guguță?” - Dosarul este acum la Strassbourg. Lambantu mi-a propus pământ de un milion de dolari. Eu aveam o angajată, Ema Tabârță, fără să se consulte cu mine i-a achitat banii. După, am încercat să rupem contractul, deoarece erau multe neconcordanțe, dar nu am reușit. El nu a întors nimic (nr. bani). Pentru că totul a fost pefectat legal, i s-a pus sechestru pe cafeneau „Guguță”, pe care el a obținut-o la un concurs de privatizare. După asta, el a vândut această construcție lui Plahotniuc”.

În decizia de judecată a Curții Supreme de Justiție pe dosarul în care firmele lui Iampolski se judecă cu firma lui Lambantu se menționează că „Business Investiţii pentru Toţi” şi „Lux Edem Consulting” ale omului de afaceri rus nu au putut executa mai multe titluri executorii, deoarece „instanţele de judecată naţionale, în mod abuziv, au anulat interdicţiile de înstrăinare aplicate asupra bunurilor ce erau menite să asigure executarea tranzacţiei de împăcare, iar executorii judecătoreşti, deşi au stabilit un termen de executare benevolă, la expirarea acestuia nu au recurs la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti irevocabile”

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Efectiv noi ne-am ocupat de el doar 2 luni. Ulterior, acest debitor a trecut sub auspiciul legii insolvențe și, administratorul autorizat a preluat toate activele. Atunci când instanța de judecată s-a expus asupra pasivității organelor statului de a întreprinde măsuri în vederea recuperării creanței s-a expus și asupra perioadei când dosarul s-a aflat și în gestiunea executorului judecătoresc. Nu cred eu că instanța a menționat că executorul judecătoresc Talmaci anume s-a făcut vinovat de neexecutare, deoarece în două luni de zile Talmaci nu putea întreprinde măsuri de recuperare a creanței”.

Veniturile și împrumuturile soților Talmaci

Familia Talmaci a avut venituri de milioane din surse diferite: salariu, onorarii, dar și dividente de la diferite companii din R. Moldova și România. În ultimii cinci ani, soții Talmaci au declarat venituri de aproape 10 milioane de lei, cam câte 2 milioane de lei pe an. Cheltuielile soților Talmaci au fost însă și ele pe măsură. În anul 2017, Roman Talmaci a intrat în posesia unui automobil de lux, de model Lexus, care a costat 500 mii de lei.

Conform declarației de avere în anul 2018, cheltuielile au depășit cu mult veniturile. Pentru cele 7 bunuri imobile cumpărate, familia Talmaci ar fi achitat în total 3,22 milioane de lei, iar veniturile au fost cu un milion de lei mai mici. Iana Talmaci spune că acest lucru a fost posibil datorită banilor adunați în anii precedenți, pe când soțul acesteia susține că suma achitată pentru teren și construcții este mai mică decât cea indicată în declarație.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni. „Dar declarațiile anterioare, din 2016- 2015, le-ați verificat? - Am verificat. - Ori dumneavoastră considerați că tot ce câștigăm în luna aceasta, cheltuim în luna asta și nu trebuie de lăsat resurse pentru luna viitoare?

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „În declarația de avere, construcțiile sunt indicate conform prețului de la Oficiul Cadastral teritorial, iar deoarece declarația de avere a suferit modificări, de anul acesta se include și prețul de piață. Însă nu se face o evaluare, nu se invită un specialist, deci fiecare după intima și propria lui convingere determină care e prețul. Noi am reieșit la acel preț indicat în declarația de avere, reieșind de la ultimile tranzacții care s-au efectuat cu teren municipal.

Chiar dacă Iana Talmaci ne spune că o parte din banii cheltuiți în anul 2018 au fost economii din anii anteriori, observăm din declarațiile de avere că cei doi soți s-au împrumutat deseori. În 2010 au luat cu împrumut 35 mii de dolari de la o persoană fizică, bani pentru care au ipotecat terenul din Trușeni și pe care ar fi trebuit să-i întoarcă până în anul 2018.

În 2017 au mai contractat un împrumut de 26 mii de euro de la BT Leasing, pentru a achiziționa o mașină și care, după cum spune Talmaci, se află în proprietatea Biroului Executorului Judecătoresc “Roman Talmaci”. În același timp, familia Talmaci declară că oferă în locațiune Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești un automobil, pentru care au primit în ultimii 4 ani 170 mii de lei pentru chirie.

În 2018 au contractat alte două împrumuturi în valoare de 500 mii de lei de la ”Lexcolect Consulting” SRL. Toate aceste datorii au fost însă achitate până în anul 2019, deoarece niciuna dintre datorii nu mai apare în declarația de avere pentru anul 2020.

Reporter TV8: - Dacă eu aș avea niște resurse, de ce în anul 2017 aș lua un credit de 26 de mii de euro cu o rată a dobânzii de 10%?. De ce aș achita o rată atât de mare, dacă aș avea bani puși deoparte?

IANA TALMACI, judecătoare: - Noi suntem liberi în alegere, cum să ne cheltuim banii și cum să ne gestionăm finanțele. Dumneavoastră tot sunteți liber, nu credeți?

În anii 2019-2021, familia Talmaci a mai avut și alte achiziții importante. În 2020, soții au procurat 3 terenuri agricole cu o suprafață totală 2,3 ha și pentru care susțin că au achitat în total 53 de mii de lei, dar și două autoturisme - un „Lincoln” din 2017, pentru care au achitat 360 mii de lei și „Ford Fusion” din 2019, pentru care au achitat 260 mii de lei. În 2021, Roman Talmaci a cumpărat un nou teren agricol cu suprafața de 2,24 ha, pentru care a plătit 110 mii de lei.

Autori: Ștefan Bejan, Mariana Rață

Redacția TV8

/VIDEO/ Flori în lacul înghețat și adrenalină: Scene inedite în timpul scăldatului la copcă

/PROMO/ Biserica din Dereneu, teren de confruntare între mitropolii: Cine are ultimul cuvânt - de la 19:45, la Cutia Neagră PLUS

/VIDEO/ Indexare mai mică la pensii în 2026: Premierul explică de ce creșterea se va simți mai clar

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

/VIDEO/ Noi negocieri de pace peste 10 zile: Zelenski anunță că se pregătește și un schimb de prizonieri

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră. Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA: - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari.

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022 a Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group.

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc: - V-am spus și data trecută că acum au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA: - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului. Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8: - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8: – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă. Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri. Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului” i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi.

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia, compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.

Alexandru Bot: „Ele sunt greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor. În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră.

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari, în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Cădirea din Parcul Valea Trandafirilor/ sursa:rise.md

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional.

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților