28 de judecători din diferite instanțe din RM s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Integritatea acestor judecători urmează a fi evaluată de comisia specială de prevetting care și-a început deja activitatea. Cutia Neagră PLUS și-a propus de asemenea să scaneze activitatea și averile mai multor dintre candidați ca să ne convingem că merită să se regăsească în viitoarea componență a CSM. Vă spunem astăzi ce am descoperit despre una dintre candidate - Iana Talmaci, judecătoare la Strășeni. Despre deciziile controversate adoptate de magistrată și proprietățile de milioane deținute de familia sa, aflați în investigația ce urmează.  

Iana Talmaci este judecătoare de mai bine de 7 ani la Judecătoria Strășeni. Cu toate acestea, magistrata a activat cu adevărat în sistem doar 5 ani, restul 2 ani s-a aflat în concediu de maternitate. Din 2018, a revenit la serviciu.

De numele ei sunt legate mai multe procese de judecată care se referă la „Cariera Micăuți”. Despre această cariera atât presa, cât și mai mulți deputați au dezvăluit anterior că ar fi gestionată de foștii deputați democrați Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc. În perioada 2019-2021, Iana Talmaci a examinat 17 dosare civile care se referă la carieră, oferindu-i aproape de fiecare dată câștig de cauză. Doar în decembrie 2021, judecătoarea a dat câștig de cauză „Carierei Micăuți” în 15 dosare prin care compania urma să încaseze în total peste 40 de milioane de lei de la diferiți debitori. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Cererile de validare a popririi în principiu sunt cereri de încasare a sumei. - Formale? Nu atât de formale, dar se examinează în principiu ca și oricare acțiune de încasare. Părțile au dreptul să-și formuleze și pretențiile și opoziția. Practic, pe acele dosare, niciunul din terții popriți (pârâți) nu au depus nicio referință, nici nu s-au prezentat măcar în ședință. Nu s-au opus nicidecum, nu au prezentat acte. În schimb, administratorul de insolvabilitate a prezentat acte de verificare, facturi fiscale”. 

Anterior, tot ea a respins pretențiile financiare ale unor agenți economici care solicitau recuperarea unor datorii de circa 17 milioane de lei de la Cariera Micăuți.  

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dosarul urma să fie examinat în continuare, deoarece mai existau patru cereri de alăturare. - Pe care dumneavoastră le-ați respins! - Le-am respins deoarece nu era creanța certă, lichidă și exigibilă. Am constatat că acolo sunt litigii de drept. Eu am constatat în hotărâre, la intima convingere, că creanțele nu sunt certe. Asta nu înseamnă că ușile sunt închise și ei nu mai au dreptul să-și valorifice drepturile. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre prin care o constatat că este o creanță certă. Mă rog! - Cumva va contrazis pe dumneavoastră. A dat o altă decizie. - Da! Eu nu pun sub semnul întrebării această hotărâre, dacă e dreaptă sau corectă. Instanța o decis.

„Încheiere dubioasă”, nepublicată pe site-ul instanței

În februarie 2021, Nicolae Ciubuc, deputatul PD și șeful comisiei parlamentare de anchetă privind ilegalitățile de la Cariera Micăuți a acuzat-o pe Iana Talmaci și Judecătoria Strășeni că a adoptat o încheiere dubioasă prin care a interzis efectuarea unor controale la cariera Micăuți, asta deși ancheta constatase că s-au comis ilegalități care ar fi păgubit statul cu 684 milioane de lei. Ciubuc considera atunci că decizia judecătoarei crează impedimente în recuperarea prejudiciilor pe care Cariera Micăuți le-a produs statului.

NICOLAE CIUBUC, ex-deputat PD, ex-președinte al Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la modul de valorificare  a substanțelor minerale (10 februarie 2021): „Compania s-a adresat în instanța de judecată și mă refer aici la Judecătoria Strășeni, care a emis o încheiere, la data de 26 ianuarie 2021, adică a doua zi după acel act al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. O încheiere foarte dubioasă în viziunea mea. Din punct de vedere juridic este una abuzivă și ilegală, prin care dispune interzicerea tuturor instituțiilor, autorităților, organelor cu funcții de control și supraveghere din Republica Moldova să efectueze careva controale la întreprinderea respectivă, fără acordul instanței de insolvabilitate sau după caz - administratorului. Lucru care de altfel este imposibil de realizat, dacă e să vorbim despre situția în speță. Ce ar însemna acest lucru? Chiar dacă acolo cunoaștem cu toții, și din actele pe care le-am prezentat vedem că se perpetuează mai multe încălcări, au loc extrageri ilegale, confirmate prin documentele oficiale, practic instanța anulează toate actele de control, prejudicii cauzate, creând astfel impedimente pentru recuperarea acestui prejudiciu”.

Pe site-ul instanței de judecată, nu am găsit însă încheierea la care face referire deputatul Nicolae Ciubuc. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Nu toate încheierile urmează a fi publicate. Este instrucțiune care spune că ele sunt în portal, sunt publicate, dar nu sunt publice.  La data emiterii respectivului act, eu nici nu am cunoscut că Inspectoratul Ecologic a finalizat controlul și a emis actul administrativ. Dar nu am anulat actul acesta administrativ, eu doar am interzis efectuarea controalelor. Motivarea cererii administratorului era anume de faptul că respectivul control a durat excesiv, fapt care a perturbat activitatea debitorului. Având atâtea datorii, ei nu aveau posibilitatea să-și continue activitatea economică, deoarece pe întreg teritoriul carierei în permanență se aflau angajații Inspectoratului Ecologic. Specificul “Carierei Micăuți” este de extragere a mineralelor prin detonare, persoanele trebuie să se afle la o anumită distanță. Faptul că erau persoane străine pe teritoriul carierei a blocat activitatea timp de șase luni. Asta și a fost motivarea. Ea (n.r. decizia) a fost contestată de Inspectoratul Ecologic de Stat și Curtea de Apel a respins și a menținut decizia mea. Trei judecători de la Curtea de Apel au examinat recursul și Curtea de Apel Chișinău s-a expus și a menținut decizia mea”.

În aprilie 2021, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a blocat drumul spre Cariera Micăuți, acuzând că acolo se comit mai multe ilegalități. Tot atunci, Slusari a spus că în spatele acestor ilegalități se află foștii deputați PD - Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc.

Averea familiei Talmaci

Iana Talmaci este una dintre magistrații care în septembrie 2019 a susținut organizarea Adunării Generale a Judecătorilor pentru demiterea vechii componențe a CSM și chiar și-a înaintat candidatura pentru fotoliul de membră a unui nou CSM. Se întâmpla la un an de la revenirea sa din concediu de maternitate. Atunci, Adunarea generală a fost declarată ilegală si nu a fost recunoscută nici de CSM, nici de autorități. 

Iana Talmaci este soția cunoscutului executor judecătoresc Roman Talmaci, anterior președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Cei doi soți sunt nașii de cununie ai lui Nicolae Posturusu, fost secretar general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova Igor Dodon. În prezent, Posturusu este avocat al fostului șef de stat. 

Soții Talmaci dețin o avere impresionantă: un teren în centrul capitalei,  pe care se află  clădiri cu oficii, în valoare totală de peste 11 milioane de lei, o vilă în preajma Chișinăului, estimată la peste 3 milioane de lei, alte 8 terenuri agricole și extravilane în valoare totală de de peste 800 de mii de lei, 5 mașini de peste un milion de lei, pachete mici de acțiuni la cele mai importante instituții bancare din R. Moldova și România, dar și acțiuni în diferite întreprinderi de peste Prut. 

FamilIia Talmaci locuiește într-un sector nou de vile din preajma satului Trușeni, mun. Chișinău, într-o casă amplasată pe un teren de 10 ari în apropiere de șoseaua Chișinău-Strășeni. Casa-vilă a fost finisată în anul 2013, are două etaje, terasă spațioasă, o grădină cu gazon, trandafiri și brazi. În declarația de avere, soții Talmaci își evaluează terenul și casa la 3,26 milioane de lei.

Chiar dacă au trecut 9 ani de la finisarea lucrărilor de construcție, locuința nu apare încă în registrul ASP. Roman Talmaci spune că nu a putut înregistra casa la Cadastru din cauza unui credit ipotecar, pe care l-a luat în 2010 și l-a întors în 2015. În schimbul celor 35 mii de dolari el a gajat casa, dar persoana fizică de la care s-a împrumutat nu vrea să recunoască că a primit banii înapoi.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Documentele la moment se procesează la Oficiul Teritorial Cadastral. Este blocat anume din cauza acestui contract de ipotecă care grevează pe bunul imobil. - L-ați achitat din 2015 și de atunci stă blocat? - E blocat deoarece nu există comunicare cu persoana de la care m-am împrumutat”.

Imobile de milioane în centrul Chișinăului

În 2018, soții Talmaci au intrat în posesia unui teren de 10 ari și a trei clădiri situate pe str.  Alexandru cel Bun, în preajma Parcului Catedralei. În imediata apropiere se află și un garaj de 65 de metri patrați, care, la fel ca și celelalte imobile, a intrat în posesia familiei Talmaci în anul 2018. 

Judecătoarea indică în declarația sa de avere din 2019 că terenul i-a costat 985 de mii de lei, adică nici 5 mii de euro pentru un ar, în condițiile în care prețul pentru pământ în această regiune este de cel puțin 35 de mii de euro per ar. În declarația de avere din 2021, Talmaci  indică deja o valoare de circa 8 ori mai mare pentru același teren  -  8 milioane de lei. 

La fel stau lucrurile și cu clădirile de la aceeași adresă. Soții Talmaci notează că au plătit pentru cele 3 construcții, cu o suprafață totală de peste 525 de metri patrați, 1,64 milioane de lei. La 3 ani distanță, imobilele sunt reevaluate la prețul de 3,2 milioane de lei. Iana Talmaci spune că motivul care a dus la o creștere atât de mare a valorii acestor bunuri imobile, într-o perioadă atât de scurtă, este capitalizarea.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dumneavoastră menționați că el (n.r. terenul) astăzi valorează deja 8 milioane. - Da! Creștere de capital. - Timp de 3 ani a crescut atât de mult? - Dar din luna martie până acum de câte ori a crescut benzina? Asta-i creștere de capital”.

Iana si Roman Talmaci au cumpărat terenul și imobilele de la foștii proprietari, compania „Business Investiţii pentru Toţi”. Fondator al companiei este Vsevolod Iampolski, om de afaceri rus, președintele Clubului rus din Luxemburg. Iampolski a fondat la Chișinău mai multe companii cu activități imobiliare. Înainte de a intra în proprietatea familiei Talmaci, terenul și cele 4 construcții s-au aflat sub sechestrul executorilor judecătorești, ca măsură de asigurare într-un dosar civil în care un fost angajat al companiei lui Iampolski a solicitat recuperarea salariului.

Cutia Neagă Plus l-a contactat pe Vsevolod Iampolskii pentru a afla detalii despre tranzacția de vânzare a bunului la nici o lună după ce imobilele și terenul au fost scoase de sub sechestru. Omul de afaceri ne-a mărturisit că nu ține minte cu cât a vândut terenul și imobilul, dar că este mulțumit de suma pe care a obținut-o. Iampolskii spune că se află în relații amicale cu Roman Talmaci și chiar continuă să închirieze oficii de la Talmaci, în clădirile vândute.  

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Eu personal i-am propus lui Roman. Nu țin minte la ce preț am vândut, dar totul a fost oficial. Ce preț scrie în contract acela este. L-am vândut și gata. Eu nu locuiesc în Moldova. Poate prețul nu este atât de mare, dar pe mine m-a aranjat. Cel mai mult însă mă aranjează faptul că, la preț avantajos, firma mea Bussines investiție pentru toți arendează două încăperi mari. - Și la moment arendați? - Da, noi plătim o sumă modică, undeva 1000 de lei lunar, pe când prețul de piață este mult mai mare. - de la el arendați sau de la cine? – Da, de la el.”

Spații oferite în chirie fără a indica astfel de venituri

În clădirile deținute de soții Talmaci pe str. Alexandru cel Bun își au adresa juridică alte 6 companii, pe lângă cele deținute de omul de afaceri rus. Actualul proprietar spune că încă din 1994 experții au evaluat starea tehnică a imobilului ca una nesatisfăcătoare, iar pentru demolarea lui ar fi nevoie de un milion de lei. Totuși, dintr-un anunț postat pe un site de anunțuri, aflăm că la această adresă se dau în chirie oficii. Proprietarul cere pentru chirie 8 euro pentru metru pătrat. Despre faptul că în aceste clădiri se dau oficii în chirie ne-a confirmat și o angajată pe care am întâlnit-o pe teritoriu. În declarațiile de avere, soții Talmaci nu indică însă niciun venit din închirierea unor imobile. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „ - Nu știți la ce folosesc aceste imobile, le dă în chirie sau are firme? - Posibil, eu nu pot să vă spun. Posibil că au fost date în chirie careva din oficii, dar nu toată clădirea. Admit, dar eu nu am intrat în esență. Eu nu am timp să mă ocup cu asta. Dacă au fost careva venituri, eu nu le-am văzut. Au fost probabil pentru conservarea clădirii, dar eu vă asigur că detalii nu cunosc, poate acolo nici nu este”.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „- Efectiv eu nu am beneficiat de arendă din acest bun imobil, nici familia mea, nici sub o formă nu o fost beneficiară. - Domnul Iampolski ne-a spus că închiriază de la dumneavoastră două încăperi, are contract cu dumneavoastră, vă plătește direct dumneavoastră, iar dumneavoastră ne spuneți că el este cel care dă în chirie. - Domnul Iampolski este un bussinesman de amploare și nu cred că el ține în memorie toate chestiunile lui”. 

Dosar legat de cafeneaua „Guguță”, vândută lui Plahotniuc

Deși Iampolski spune că are o relație bună cu executorul judecătoresc Roman Talmaci, la 25 martie 2013, două dintre companiile omului de afaceri au acționat în judecată Ministerul Justiției și compania „Lemion-Cons Grup”, iar executorul judecătoresc Roman Talmaci a fost atras ca intervenient în proces. 

Procesul de judecată ne-a atras atenția pentru că se referă la mai multe tranzacții imobiliare care vizează și cafeneaua „Guguță” din Parcul Central. În anul 2008, cafeneaua a fost pusă sub sechestru într-un proces de recuperare a datoriilor pe care  „Lemion-Cons Grup” le avea față de companiile lui Iampolski. În 2009, în baza unei încheieri a Judecătoriei Economice, imobilul a fost scos de sub sechestru, iar a doua zi firma condusă de Ion Lambantu l-a vândut companiilor lui Vlad Plahotniuc. Lambantu este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv legate de „furtul miliardului”.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Dumneavoastră ați avut un proces de judecată cu firma lui Ion Lambantu, dacă țineți minte. - O, da! - Acolo a fost vorba și despre clădirea „Guguță?” - Dosarul este acum la Strassbourg. Lambantu mi-a propus pământ de un milion de dolari. Eu aveam o angajată, Ema Tabârță, fără să se consulte cu mine i-a achitat banii. După, am încercat să rupem contractul, deoarece erau multe neconcordanțe, dar nu am reușit. El nu a întors nimic (nr. bani). Pentru că totul a fost pefectat legal, i s-a pus sechestru pe cafeneau „Guguță”, pe care el a obținut-o la un concurs de privatizare. După asta, el a vândut această construcție lui Plahotniuc”.

În decizia de judecată a Curții Supreme de Justiție pe dosarul în care firmele lui Iampolski se judecă cu firma lui Lambantu se menționează că  „Business Investiţii pentru Toţi”  şi  „Lux Edem Consulting” ale omului de afaceri rus nu au putut executa mai multe titluri executorii, deoarece „instanţele de judecată naţionale, în mod abuziv, au anulat interdicţiile de înstrăinare aplicate asupra bunurilor ce erau menite să asigure executarea tranzacţiei de împăcare, iar executorii judecătoreşti, deşi au stabilit un termen de executare benevolă, la expirarea acestuia nu au recurs la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti irevocabile”

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Efectiv noi ne-am ocupat de el doar 2 luni. Ulterior, acest debitor a trecut sub auspiciul legii insolvențe și, administratorul autorizat a preluat toate activele. Atunci când instanța de judecată s-a expus asupra pasivității organelor statului de a întreprinde măsuri în vederea recuperării creanței s-a expus și asupra perioadei când dosarul s-a aflat și în gestiunea executorului judecătoresc. Nu cred eu că instanța a menționat că executorul judecătoresc Talmaci anume s-a făcut vinovat de neexecutare, deoarece în două luni de zile Talmaci nu putea întreprinde măsuri de recuperare a creanței”. 

Veniturile și împrumuturile soților Talmaci

Familia Talmaci a avut venituri de milioane din surse diferite: salariu, onorarii, dar și dividente de la diferite companii din R. Moldova și România. În ultimii cinci ani, soții Talmaci au declarat venituri de aproape 10 milioane de lei, cam câte 2 milioane de lei pe an.  Cheltuielile soților Talmaci au fost însă și ele pe măsură. În anul 2017, Roman Talmaci a intrat în posesia unui automobil de lux, de model Lexus, care a costat 500 mii de lei.

Conform declarației de avere în anul 2018, cheltuielile au depășit cu mult veniturile. Pentru cele 7 bunuri imobile cumpărate, familia Talmaci ar fi achitat în total 3,22 milioane de lei, iar veniturile au fost cu un milion de lei mai mici. Iana Talmaci spune că acest lucru a fost posibil datorită banilor adunați în anii precedenți, pe când soțul acesteia susține că suma achitată pentru teren și construcții este mai mică decât cea indicată în declarație.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni. „Dar declarațiile anterioare, din 2016- 2015, le-ați verificat? - Am verificat. - Ori dumneavoastră considerați că tot ce câștigăm în luna aceasta, cheltuim în luna asta și nu trebuie de lăsat resurse pentru luna viitoare?

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „În declarația de avere, construcțiile sunt indicate conform prețului de la Oficiul Cadastral teritorial, iar deoarece declarația de avere a suferit modificări, de anul acesta se include și prețul de piață. Însă nu se face o evaluare, nu se invită un specialist, deci fiecare după intima și propria lui convingere determină care e prețul. Noi am reieșit la acel preț indicat în declarația de avere, reieșind de la ultimile tranzacții care s-au efectuat cu teren municipal.

Chiar dacă Iana Talmaci ne spune că o parte din banii cheltuiți în anul 2018 au fost economii din anii anteriori, observăm din declarațiile de avere că cei doi soți s-au împrumutat deseori. În 2010 au luat cu împrumut 35 mii de dolari de la o persoană fizică, bani pentru care au ipotecat terenul din Trușeni și pe care ar fi trebuit să-i întoarcă până în anul 2018. 

În 2017 au mai contractat un împrumut de 26 mii de euro de la BT Leasing, pentru a achiziționa o mașină și care, după cum spune Talmaci, se află în proprietatea Biroului Executorului Judecătoresc “Roman Talmaci”. În același timp, familia Talmaci declară că oferă în locațiune Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești un automobil, pentru care au primit în ultimii 4 ani 170 mii de lei pentru chirie.

În 2018 au contractat alte două împrumuturi în valoare de 500 mii de lei de la ”Lexcolect Consulting” SRL. Toate aceste datorii au fost însă achitate până în anul 2019, deoarece niciuna dintre datorii nu mai apare în declarația de avere pentru anul 2020.

Reporter TV8: - Dacă eu aș avea niște resurse, de ce în anul 2017 aș lua un credit de 26 de mii de euro cu o rată a dobânzii de 10%?. De ce aș achita o rată atât de mare, dacă aș avea bani puși deoparte?

 IANA TALMACI, judecătoare: - Noi suntem liberi în alegere, cum să ne cheltuim banii și cum să ne gestionăm finanțele. Dumneavoastră tot sunteți liber, nu credeți?

În anii 2019-2021, familia Talmaci a mai avut și alte achiziții importante. În 2020, soții au procurat 3 terenuri agricole cu o suprafață totală 2,3 ha și pentru care susțin că au achitat în total 53 de mii de lei, dar și două autoturisme - un „Lincoln” din 2017, pentru care au achitat 360 mii de lei și „Ford Fusion” din 2019, pentru care au achitat 260 mii de lei. În 2021, Roman Talmaci a cumpărat un nou teren agricol cu suprafața de 2,24 ha, pentru care a plătit 110 mii de lei.

Autori: Ștefan Bejan, Mariana Rață

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.