/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Pe cine a trimis Zelenski ambasador în Turcia. Bilanțul atacului asupra Kievului

investigații

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

04 iulie 2022, ora 13:06

Redacția TV8

28 de judecători din diferite instanțe din RM s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Integritatea acestor judecători urmează a fi evaluată de comisia specială de prevetting care și-a început deja activitatea. Cutia Neagră PLUS și-a propus de asemenea să scaneze activitatea și averile mai multor dintre candidați ca să ne convingem că merită să se regăsească în viitoarea componență a CSM. Vă spunem astăzi ce am descoperit despre una dintre candidate - Iana Talmaci, judecătoare la Strășeni. Despre deciziile controversate adoptate de magistrată și proprietățile de milioane deținute de familia sa, aflați în investigația ce urmează.

Iana Talmaci este judecătoare de mai bine de 7 ani la Judecătoria Strășeni. Cu toate acestea, magistrata a activat cu adevărat în sistem doar 5 ani, restul 2 ani s-a aflat în concediu de maternitate. Din 2018, a revenit la serviciu.

De numele ei sunt legate mai multe procese de judecată care se referă la „Cariera Micăuți”. Despre această cariera atât presa, cât și mai mulți deputați au dezvăluit anterior că ar fi gestionată de foștii deputați democrați Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc. În perioada 2019-2021, Iana Talmaci a examinat 17 dosare civile care se referă la carieră, oferindu-i aproape de fiecare dată câștig de cauză. Doar în decembrie 2021, judecătoarea a dat câștig de cauză „Carierei Micăuți” în 15 dosare prin care compania urma să încaseze în total peste 40 de milioane de lei de la diferiți debitori.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Cererile de validare a popririi în principiu sunt cereri de încasare a sumei. - Formale? Nu atât de formale, dar se examinează în principiu ca și oricare acțiune de încasare. Părțile au dreptul să-și formuleze și pretențiile și opoziția. Practic, pe acele dosare, niciunul din terții popriți (pârâți) nu au depus nicio referință, nici nu s-au prezentat măcar în ședință. Nu s-au opus nicidecum, nu au prezentat acte. În schimb, administratorul de insolvabilitate a prezentat acte de verificare, facturi fiscale”.

Anterior, tot ea a respins pretențiile financiare ale unor agenți economici care solicitau recuperarea unor datorii de circa 17 milioane de lei de la Cariera Micăuți.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dosarul urma să fie examinat în continuare, deoarece mai existau patru cereri de alăturare. - Pe care dumneavoastră le-ați respins! - Le-am respins deoarece nu era creanța certă, lichidă și exigibilă. Am constatat că acolo sunt litigii de drept. Eu am constatat în hotărâre, la intima convingere, că creanțele nu sunt certe. Asta nu înseamnă că ușile sunt închise și ei nu mai au dreptul să-și valorifice drepturile. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre prin care o constatat că este o creanță certă. Mă rog! - Cumva va contrazis pe dumneavoastră. A dat o altă decizie. - Da! Eu nu pun sub semnul întrebării această hotărâre, dacă e dreaptă sau corectă. Instanța o decis.

„Încheiere dubioasă”, nepublicată pe site-ul instanței

În februarie 2021, Nicolae Ciubuc, deputatul PD și șeful comisiei parlamentare de anchetă privind ilegalitățile de la Cariera Micăuți a acuzat-o pe Iana Talmaci și Judecătoria Strășeni că a adoptat o încheiere dubioasă prin care a interzis efectuarea unor controale la cariera Micăuți, asta deși ancheta constatase că s-au comis ilegalități care ar fi păgubit statul cu 684 milioane de lei. Ciubuc considera atunci că decizia judecătoarei crează impedimente în recuperarea prejudiciilor pe care Cariera Micăuți le-a produs statului.

NICOLAE CIUBUC, ex-deputat PD, ex-președinte al Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la modul de valorificare a substanțelor minerale (10 februarie 2021): „Compania s-a adresat în instanța de judecată și mă refer aici la Judecătoria Strășeni, care a emis o încheiere, la data de 26 ianuarie 2021, adică a doua zi după acel act al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. O încheiere foarte dubioasă în viziunea mea. Din punct de vedere juridic este una abuzivă și ilegală, prin care dispune interzicerea tuturor instituțiilor, autorităților, organelor cu funcții de control și supraveghere din Republica Moldova să efectueze careva controale la întreprinderea respectivă, fără acordul instanței de insolvabilitate sau după caz - administratorului. Lucru care de altfel este imposibil de realizat, dacă e să vorbim despre situția în speță. Ce ar însemna acest lucru? Chiar dacă acolo cunoaștem cu toții, și din actele pe care le-am prezentat vedem că se perpetuează mai multe încălcări, au loc extrageri ilegale, confirmate prin documentele oficiale, practic instanța anulează toate actele de control, prejudicii cauzate, creând astfel impedimente pentru recuperarea acestui prejudiciu”.

Pe site-ul instanței de judecată, nu am găsit însă încheierea la care face referire deputatul Nicolae Ciubuc.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Nu toate încheierile urmează a fi publicate. Este instrucțiune care spune că ele sunt în portal, sunt publicate, dar nu sunt publice. La data emiterii respectivului act, eu nici nu am cunoscut că Inspectoratul Ecologic a finalizat controlul și a emis actul administrativ. Dar nu am anulat actul acesta administrativ, eu doar am interzis efectuarea controalelor. Motivarea cererii administratorului era anume de faptul că respectivul control a durat excesiv, fapt care a perturbat activitatea debitorului. Având atâtea datorii, ei nu aveau posibilitatea să-și continue activitatea economică, deoarece pe întreg teritoriul carierei în permanență se aflau angajații Inspectoratului Ecologic. Specificul “Carierei Micăuți” este de extragere a mineralelor prin detonare, persoanele trebuie să se afle la o anumită distanță. Faptul că erau persoane străine pe teritoriul carierei a blocat activitatea timp de șase luni. Asta și a fost motivarea. Ea (n.r. decizia) a fost contestată de Inspectoratul Ecologic de Stat și Curtea de Apel a respins și a menținut decizia mea. Trei judecători de la Curtea de Apel au examinat recursul și Curtea de Apel Chișinău s-a expus și a menținut decizia mea”.

În aprilie 2021, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a blocat drumul spre Cariera Micăuți, acuzând că acolo se comit mai multe ilegalități. Tot atunci, Slusari a spus că în spatele acestor ilegalități se află foștii deputați PD - Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc.

Averea familiei Talmaci

Iana Talmaci este una dintre magistrații care în septembrie 2019 a susținut organizarea Adunării Generale a Judecătorilor pentru demiterea vechii componențe a CSM și chiar și-a înaintat candidatura pentru fotoliul de membră a unui nou CSM. Se întâmpla la un an de la revenirea sa din concediu de maternitate. Atunci, Adunarea generală a fost declarată ilegală si nu a fost recunoscută nici de CSM, nici de autorități.

Iana Talmaci este soția cunoscutului executor judecătoresc Roman Talmaci, anterior președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Cei doi soți sunt nașii de cununie ai lui Nicolae Posturusu, fost secretar general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova Igor Dodon. În prezent, Posturusu este avocat al fostului șef de stat.

Soții Talmaci dețin o avere impresionantă: un teren în centrul capitalei, pe care se află clădiri cu oficii, în valoare totală de peste 11 milioane de lei, o vilă în preajma Chișinăului, estimată la peste 3 milioane de lei, alte 8 terenuri agricole și extravilane în valoare totală de de peste 800 de mii de lei, 5 mașini de peste un milion de lei, pachete mici de acțiuni la cele mai importante instituții bancare din R. Moldova și România, dar și acțiuni în diferite întreprinderi de peste Prut.

FamilIia Talmaci locuiește într-un sector nou de vile din preajma satului Trușeni, mun. Chișinău, într-o casă amplasată pe un teren de 10 ari în apropiere de șoseaua Chișinău-Strășeni. Casa-vilă a fost finisată în anul 2013, are două etaje, terasă spațioasă, o grădină cu gazon, trandafiri și brazi. În declarația de avere, soții Talmaci își evaluează terenul și casa la 3,26 milioane de lei.

Chiar dacă au trecut 9 ani de la finisarea lucrărilor de construcție, locuința nu apare încă în registrul ASP. Roman Talmaci spune că nu a putut înregistra casa la Cadastru din cauza unui credit ipotecar, pe care l-a luat în 2010 și l-a întors în 2015. În schimbul celor 35 mii de dolari el a gajat casa, dar persoana fizică de la care s-a împrumutat nu vrea să recunoască că a primit banii înapoi.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Documentele la moment se procesează la Oficiul Teritorial Cadastral. Este blocat anume din cauza acestui contract de ipotecă care grevează pe bunul imobil. - L-ați achitat din 2015 și de atunci stă blocat? - E blocat deoarece nu există comunicare cu persoana de la care m-am împrumutat”.

Imobile de milioane în centrul Chișinăului

În 2018, soții Talmaci au intrat în posesia unui teren de 10 ari și a trei clădiri situate pe str. Alexandru cel Bun, în preajma Parcului Catedralei. În imediata apropiere se află și un garaj de 65 de metri patrați, care, la fel ca și celelalte imobile, a intrat în posesia familiei Talmaci în anul 2018.

Judecătoarea indică în declarația sa de avere din 2019 că terenul i-a costat 985 de mii de lei, adică nici 5 mii de euro pentru un ar, în condițiile în care prețul pentru pământ în această regiune este de cel puțin 35 de mii de euro per ar. În declarația de avere din 2021, Talmaci indică deja o valoare de circa 8 ori mai mare pentru același teren - 8 milioane de lei.

La fel stau lucrurile și cu clădirile de la aceeași adresă. Soții Talmaci notează că au plătit pentru cele 3 construcții, cu o suprafață totală de peste 525 de metri patrați, 1,64 milioane de lei. La 3 ani distanță, imobilele sunt reevaluate la prețul de 3,2 milioane de lei. Iana Talmaci spune că motivul care a dus la o creștere atât de mare a valorii acestor bunuri imobile, într-o perioadă atât de scurtă, este capitalizarea.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dumneavoastră menționați că el (n.r. terenul) astăzi valorează deja 8 milioane. - Da! Creștere de capital. - Timp de 3 ani a crescut atât de mult? - Dar din luna martie până acum de câte ori a crescut benzina? Asta-i creștere de capital”.

Iana si Roman Talmaci au cumpărat terenul și imobilele de la foștii proprietari, compania „Business Investiţii pentru Toţi”. Fondator al companiei este Vsevolod Iampolski, om de afaceri rus, președintele Clubului rus din Luxemburg. Iampolski a fondat la Chișinău mai multe companii cu activități imobiliare. Înainte de a intra în proprietatea familiei Talmaci, terenul și cele 4 construcții s-au aflat sub sechestrul executorilor judecătorești, ca măsură de asigurare într-un dosar civil în care un fost angajat al companiei lui Iampolski a solicitat recuperarea salariului.

Cutia Neagă Plus l-a contactat pe Vsevolod Iampolskii pentru a afla detalii despre tranzacția de vânzare a bunului la nici o lună după ce imobilele și terenul au fost scoase de sub sechestru. Omul de afaceri ne-a mărturisit că nu ține minte cu cât a vândut terenul și imobilul, dar că este mulțumit de suma pe care a obținut-o. Iampolskii spune că se află în relații amicale cu Roman Talmaci și chiar continuă să închirieze oficii de la Talmaci, în clădirile vândute.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Eu personal i-am propus lui Roman. Nu țin minte la ce preț am vândut, dar totul a fost oficial. Ce preț scrie în contract acela este. L-am vândut și gata. Eu nu locuiesc în Moldova. Poate prețul nu este atât de mare, dar pe mine m-a aranjat. Cel mai mult însă mă aranjează faptul că, la preț avantajos, firma mea Bussines investiție pentru toți arendează două încăperi mari. - Și la moment arendați? - Da, noi plătim o sumă modică, undeva 1000 de lei lunar, pe când prețul de piață este mult mai mare. - de la el arendați sau de la cine? – Da, de la el.”

Spații oferite în chirie fără a indica astfel de venituri

În clădirile deținute de soții Talmaci pe str. Alexandru cel Bun își au adresa juridică alte 6 companii, pe lângă cele deținute de omul de afaceri rus. Actualul proprietar spune că încă din 1994 experții au evaluat starea tehnică a imobilului ca una nesatisfăcătoare, iar pentru demolarea lui ar fi nevoie de un milion de lei. Totuși, dintr-un anunț postat pe un site de anunțuri, aflăm că la această adresă se dau în chirie oficii. Proprietarul cere pentru chirie 8 euro pentru metru pătrat. Despre faptul că în aceste clădiri se dau oficii în chirie ne-a confirmat și o angajată pe care am întâlnit-o pe teritoriu. În declarațiile de avere, soții Talmaci nu indică însă niciun venit din închirierea unor imobile.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „ - Nu știți la ce folosesc aceste imobile, le dă în chirie sau are firme? - Posibil, eu nu pot să vă spun. Posibil că au fost date în chirie careva din oficii, dar nu toată clădirea. Admit, dar eu nu am intrat în esență. Eu nu am timp să mă ocup cu asta. Dacă au fost careva venituri, eu nu le-am văzut. Au fost probabil pentru conservarea clădirii, dar eu vă asigur că detalii nu cunosc, poate acolo nici nu este”.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „- Efectiv eu nu am beneficiat de arendă din acest bun imobil, nici familia mea, nici sub o formă nu o fost beneficiară. - Domnul Iampolski ne-a spus că închiriază de la dumneavoastră două încăperi, are contract cu dumneavoastră, vă plătește direct dumneavoastră, iar dumneavoastră ne spuneți că el este cel care dă în chirie. - Domnul Iampolski este un bussinesman de amploare și nu cred că el ține în memorie toate chestiunile lui”.

Dosar legat de cafeneaua „Guguță”, vândută lui Plahotniuc

Deși Iampolski spune că are o relație bună cu executorul judecătoresc Roman Talmaci, la 25 martie 2013, două dintre companiile omului de afaceri au acționat în judecată Ministerul Justiției și compania „Lemion-Cons Grup”, iar executorul judecătoresc Roman Talmaci a fost atras ca intervenient în proces.

Procesul de judecată ne-a atras atenția pentru că se referă la mai multe tranzacții imobiliare care vizează și cafeneaua „Guguță” din Parcul Central. În anul 2008, cafeneaua a fost pusă sub sechestru într-un proces de recuperare a datoriilor pe care „Lemion-Cons Grup” le avea față de companiile lui Iampolski. În 2009, în baza unei încheieri a Judecătoriei Economice, imobilul a fost scos de sub sechestru, iar a doua zi firma condusă de Ion Lambantu l-a vândut companiilor lui Vlad Plahotniuc. Lambantu este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv legate de „furtul miliardului”.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Dumneavoastră ați avut un proces de judecată cu firma lui Ion Lambantu, dacă țineți minte. - O, da! - Acolo a fost vorba și despre clădirea „Guguță?” - Dosarul este acum la Strassbourg. Lambantu mi-a propus pământ de un milion de dolari. Eu aveam o angajată, Ema Tabârță, fără să se consulte cu mine i-a achitat banii. După, am încercat să rupem contractul, deoarece erau multe neconcordanțe, dar nu am reușit. El nu a întors nimic (nr. bani). Pentru că totul a fost pefectat legal, i s-a pus sechestru pe cafeneau „Guguță”, pe care el a obținut-o la un concurs de privatizare. După asta, el a vândut această construcție lui Plahotniuc”.

În decizia de judecată a Curții Supreme de Justiție pe dosarul în care firmele lui Iampolski se judecă cu firma lui Lambantu se menționează că „Business Investiţii pentru Toţi” şi „Lux Edem Consulting” ale omului de afaceri rus nu au putut executa mai multe titluri executorii, deoarece „instanţele de judecată naţionale, în mod abuziv, au anulat interdicţiile de înstrăinare aplicate asupra bunurilor ce erau menite să asigure executarea tranzacţiei de împăcare, iar executorii judecătoreşti, deşi au stabilit un termen de executare benevolă, la expirarea acestuia nu au recurs la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti irevocabile”

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Efectiv noi ne-am ocupat de el doar 2 luni. Ulterior, acest debitor a trecut sub auspiciul legii insolvențe și, administratorul autorizat a preluat toate activele. Atunci când instanța de judecată s-a expus asupra pasivității organelor statului de a întreprinde măsuri în vederea recuperării creanței s-a expus și asupra perioadei când dosarul s-a aflat și în gestiunea executorului judecătoresc. Nu cred eu că instanța a menționat că executorul judecătoresc Talmaci anume s-a făcut vinovat de neexecutare, deoarece în două luni de zile Talmaci nu putea întreprinde măsuri de recuperare a creanței”.

Veniturile și împrumuturile soților Talmaci

Familia Talmaci a avut venituri de milioane din surse diferite: salariu, onorarii, dar și dividente de la diferite companii din R. Moldova și România. În ultimii cinci ani, soții Talmaci au declarat venituri de aproape 10 milioane de lei, cam câte 2 milioane de lei pe an. Cheltuielile soților Talmaci au fost însă și ele pe măsură. În anul 2017, Roman Talmaci a intrat în posesia unui automobil de lux, de model Lexus, care a costat 500 mii de lei.

Conform declarației de avere în anul 2018, cheltuielile au depășit cu mult veniturile. Pentru cele 7 bunuri imobile cumpărate, familia Talmaci ar fi achitat în total 3,22 milioane de lei, iar veniturile au fost cu un milion de lei mai mici. Iana Talmaci spune că acest lucru a fost posibil datorită banilor adunați în anii precedenți, pe când soțul acesteia susține că suma achitată pentru teren și construcții este mai mică decât cea indicată în declarație.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni. „Dar declarațiile anterioare, din 2016- 2015, le-ați verificat? - Am verificat. - Ori dumneavoastră considerați că tot ce câștigăm în luna aceasta, cheltuim în luna asta și nu trebuie de lăsat resurse pentru luna viitoare?

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „În declarația de avere, construcțiile sunt indicate conform prețului de la Oficiul Cadastral teritorial, iar deoarece declarația de avere a suferit modificări, de anul acesta se include și prețul de piață. Însă nu se face o evaluare, nu se invită un specialist, deci fiecare după intima și propria lui convingere determină care e prețul. Noi am reieșit la acel preț indicat în declarația de avere, reieșind de la ultimile tranzacții care s-au efectuat cu teren municipal.

Chiar dacă Iana Talmaci ne spune că o parte din banii cheltuiți în anul 2018 au fost economii din anii anteriori, observăm din declarațiile de avere că cei doi soți s-au împrumutat deseori. În 2010 au luat cu împrumut 35 mii de dolari de la o persoană fizică, bani pentru care au ipotecat terenul din Trușeni și pe care ar fi trebuit să-i întoarcă până în anul 2018.

În 2017 au mai contractat un împrumut de 26 mii de euro de la BT Leasing, pentru a achiziționa o mașină și care, după cum spune Talmaci, se află în proprietatea Biroului Executorului Judecătoresc “Roman Talmaci”. În același timp, familia Talmaci declară că oferă în locațiune Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești un automobil, pentru care au primit în ultimii 4 ani 170 mii de lei pentru chirie.

În 2018 au contractat alte două împrumuturi în valoare de 500 mii de lei de la ”Lexcolect Consulting” SRL. Toate aceste datorii au fost însă achitate până în anul 2019, deoarece niciuna dintre datorii nu mai apare în declarația de avere pentru anul 2020.

Reporter TV8: - Dacă eu aș avea niște resurse, de ce în anul 2017 aș lua un credit de 26 de mii de euro cu o rată a dobânzii de 10%?. De ce aș achita o rată atât de mare, dacă aș avea bani puși deoparte?

IANA TALMACI, judecătoare: - Noi suntem liberi în alegere, cum să ne cheltuim banii și cum să ne gestionăm finanțele. Dumneavoastră tot sunteți liber, nu credeți?

În anii 2019-2021, familia Talmaci a mai avut și alte achiziții importante. În 2020, soții au procurat 3 terenuri agricole cu o suprafață totală 2,3 ha și pentru care susțin că au achitat în total 53 de mii de lei, dar și două autoturisme - un „Lincoln” din 2017, pentru care au achitat 360 mii de lei și „Ford Fusion” din 2019, pentru care au achitat 260 mii de lei. În 2021, Roman Talmaci a cumpărat un nou teren agricol cu suprafața de 2,24 ha, pentru care a plătit 110 mii de lei.

Autori: Ștefan Bejan, Mariana Rață

Redacția TV8

/VIDEO/ Ajutor de la UE pentru depășirea crizei. Roberta Metsola: „Se va găsi o soluție la plata facturilor”

/PROMO/ Sate fără farmacii și fără medici. Cum se descurcă locuitorii - sâmbătă, la „Moldova gândește”

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1031: Atac cibernetic, explozii la Kiev și condiția lui Zelenski! Putin: „Când e liniște, ne plictisim”

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

Un alt procuror, candidat la Colegiul pentru selecția procurorilor, nu a promovat evaluarea externă. Despre cine este vorba

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.