Republica Moldova ratează, anual, venituri de peste 15 miliarde de lei în bugetul de stat din cauza fenomenului muncii nedeclarate și achitării salariului în plic. Fenomen care, de altfel, este în creștere, potrivit Biroul Național de Statistică. Inspectorii se plâng că nu au suficiente prerogative pentru a efectua controale, iar experții în domeniu consideră că legea trebuie îmbunătățită.
Aproape jumătate de viață, Ion a lucrat la negru și a efectuat diferite munci: de la construcții și până la agricultură. De câteva luni, el a fost angajat cu acte în regulă la o companie privată.
Bărbatul spune că a fost destul de greu să-și găsească un loc de muncă bine plătit și cu un contract avantajos:
„Nu-mi puteam găsi un post de muncă așa ca să pot să activez oficial și normal.”
Lipsa poliței de asigurare și pensia de nimic l-a făcut să se angajeze oficial în câmpul muncii.
„Cunosc persoane care lucrau neoficial și când au ajuns în spital fără polița de asigurare plăteau mult. Atunci eu am observat care sunt beneficiile poliței de asigurare”, a mai vorbit Ion.
La fel ca și Ion, o bună parte dintre moldoveni muncesc la negru, susține Adrian Lungu, expert în legislația muncii.
Potrivit lui, fenomenul este în creștere, iar din această cauză, statul ratează, anual, venituri de peste 15 miliarde de lei.
„În special, percepția angajatorilor că desfășurarea activității în cadrul legal ar fi una costisitoare pentru că de rând cu salariul angajatorii sunt nevoiți să achite prime de asigurări obligatorii, prime de asigurări medicale, contribuții la bugetul asigurărilor sociale, respectiv impozitele pe venit”, a menționat avocatul, expert în legislația muncii, Adrian Lungu.
Specialiștii susțin că, din cauza sărăciei, unii moldoveni nu pot negocia un contract de muncă avantajos și sunt nevoiți să accepte salariul în plic. În acest sens trebuie să intervină autoritățile, cred oamenii pe care i-am întâlnit în stradă:
„Este de datoria statului și organelor respective să întreprindă măsuri restrictive și stimulative pentru ca să reducă acest flagel.”
„Totul este legat una cu alta, taxe, pensii, e o ață neîntreruptă. Desigur că muncind legal sperăm și la o viață mai bună.”
„Este asigurată asistență medicală și socială dacă se achită salariul potrivit codului muncii. Doi, avem în vedere că impozitele sunt achitate și salariatul este asigurat în caz de un accident de muncă sau altceva.”
Deși inspectorii desfășoară, periodic, controale pe teren, este greu să găsească nereguli deoarece verificările sunt anunțate din timp, ne-a spus directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii. Iar controale inopinate pot fi desfășurate doar dacă au la bază plângeri din partea angajaților.
„Vă dați seama dacă controlul este planificat, planul controalelor este public și angajatorul care urmează să fie supus controlului studiază și consultă planul respectiv vă dați seama care este perspectiva de a identifica la întreprinderea respectivă persoane angajate nedeclarat”, a declarat directorul adjunct Inspectoratul de Stat al Muncii, Igor Ciloci.
Experții în domeniu susțin că legea este imperfectă, iar inspectorii ar trebui să aibă mai multe prerogative.
De multe ori, aceștia nu au acces liber la companii sau nu-i pot sancționa pe angajatorii care încalcă legea.
Am încercat să obținem o reacție de la Ministerul Muncii însă ministrul Marcel Spatari nu nea răspuns la telefoane. Potrivit Biroului Național de Statistică, fenomenul muncii la negru este în creștere. Dacă în primul semestru al anului trecut, 4,6 la sută din numărul total al angajaților erau remunerați la negru, în primul semestru a acestui an, cifra a ajuns la 5,4 procente.
Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă, doar în baza unor înțelegeri verbale, este mai frecventă printre bărbați decât femei, iar cele mai frecvente cazuri ale fenomenului sunt în agricultură, construcții și comerț.
Potrivit legii, angajatorul poate fi amendat cu până la 15 mii de lei în cazul în care se depistează muncitori care nu sunt angajați oficial.
