Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de comemorare a victimelor celui mai mare val al deportărilor staliniste. Șefa statului se referă la numele zecilor de mii de basarabeni exilați în Siberia, făcute publice de Agenția Națională a Arhivelor, oameni care au trăit un calvar.
„Pe aceste liste citim nume de oameni concreți - despre unii i-am auzit vorbind în șoaptă pe părinții noștri, unii sunt chiar rudele noastre. Istoria lor ne spune, peste decenii, că deportările nu sunt un fapt consumat, ci o rană care încă nu s-a vindecat. Pentru că ele ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă. Resimțim și astăzi urmările acestor persecuții politice”, se subliniază în mesajul președintei țării.
„Mulți ani memoria dramelor umane ale deportărilor a fost manipulată și contrafăcută. Suntem datori să recunoaștem jertfa acestor oameni și să avem grijă ca ea să nu se mai repete. Condamnăm discursul și acțiunile celor care le neagă în continuare, căci la fel procedează și acei care neagă astăzi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și victimele acesteia.
Să îi înălțăm astăzi în memoria noastră pe toți oamenii care au suferit din cauza deportărilor și să onorăm amintirea lor prin faptele noastre. O Moldovă europeană, un stat de drept prosper, o țară în care libertățile umane sunt valoarea supremă - iată ce trebuie să facem noi pentru țara care lor le-a fost luată. Să le rostim numele, iar viața noastră onorabilă să le servească drept carte de memorie. Astfel, vom realiza visele lor, vom duce mai departe stindardul unei lumi care caută pacea și bunăstarea socială. Astfel, vom reuși să oprim războaiele și teroarea din lume”, a mai menționat Maia Sandu.
În 6 iulie se împlinesc 73 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor din Basarabia în Siberia. Deportările au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Peste 11 mii de familii, în total circa 35 de mii de basarabeni, au fost deportați în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Arestările s-au făcut noaptea cu forțele soldaților veniți în sate cu mașinile. Unii cetățeni care au încercat să scape cu fuga au fost împușcați.
