08 octombrie 2022, ora 09:30

Weekendul înseamnă dorință de relaxare. Unele mai aproape de Chișinău, altele mai îndepărtate, în țară există și colțișoare de natură mai puțin știute, unde odihna nu vine neapărat la pachet cu îmbulzeala orașului.

Echipa TV8.md vă prezintă noi obiective turistice uimitoare:

Mănăstirea Curchi
Mănăstirea Curchi figurează pe lista monumentelor de arhitectură introduse în patrimoniul UNESCO. Catedrala cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi.

Legenda spune că mănăstirea ar fi întemeiată de Ștefan cel Mare, dar este o versiune greu de verificat. Cea mai plauzibilă variantă rămâne că mănăstirea a fost întemeiată în anul 1773 de către frații Curchi.

În perioada sovietică, așezământul religios a devenit spital de psihiatrie, iar din 2002 este în renovare. 

Distanța de la Chișinău până la mănăstirea de călugări este de circa 55 de kilometri.

Mănăstirea Hirova

Mănăstirea Hirova, cu hramul „Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul”, se află în satul Neculăieuca. Mănăstirea de călugărițe a fost întemeiată în anul 1805, pe locul unui schit de călugări ars și părăsit.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, la mănăstire locuiau peste 190 de călugărițe. Mănăstirea a fost închisă în perioada sovietică, fiind redeschisă în anul 1990.

Distanța de la Chișinău până la așezământul religios este de circa 60 de kilometri

Conacul Balioz din Ivancea

Conacul lui Carabet Balioz este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Ivancea. Edificiul a fost ridicat la comanda boierului armean între 1852-1873, presupus ginerele al lui Manuc Bei.

Clădirea este construită în stil european vestic și cu elemente ale clasicismului rus. Complexul include și un parc unde cresc arbori exotici, inclusiv de Ginkgo Biloba - „copacul lui Dumnezeu”.

Parcul Conacului Balioz este unul dintre cele mai vechi din Republica Moldova. Urmașii lui Balioz s-au refugiat peste Prut în 1941, iar conacul a fost folosit ca spital militar sau baie.

În 1975 a fost luat sub protecţia statului, iar în 1984 a devenit Muzeu al Meşteşugurilor Populare. În 2006, conacul a fost dat în chirie, iar în 2015 complexul a revenit în proprietatea statului.

Distanța din Chișinău până la destinația turistică este de circa 40 de kilometri.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!