07 decembrie 2022, ora 13:49

Fosta deputată PSRM, Alla Dolinţa, a fost pusă sub învinuire în dosarul finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Informația a fost confirmată pentru TV8.md de către Procuratura Anticorupție. 

Ala Dolința este acuzată de complicitate la falsificarea documentelor și rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului pentru anii 2018- 2019 și spălare de bani de un grup criminal organizat.

„Este învinuită în aceea că acționând în cadrul grupului criminal organizat „Dodon”, în perioada anilor 2018 - 2020, prin complicitate cu Dodon Igor, Greceanîi Zinaida, Furculiță Corneliu, Batrîncea Vlad, Rața Olga si alte persoane, a comis complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” din partea organizației criminale „Plahotniuc”. Este acuzată de complicitate la falsificarea documentelor oficiale, de mai multe persoane; complicitate la falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru anii 2018-2019 și spălare de bani de un grup criminal organizat”, notează PA.

Am încercat să primim o reacție la acest subiect de la fosta deputată, însă nu am primit răspuns. 

TV8.md reamintește că la 13 iulie curent deputata Alla Dolință a decis să renunțe la mandatul de deputat, dar și la calitatea sa de membră a Partidului Socialiștilor din Moldova, pentru că nu este de acord cu poziția formațiunii față de războiul din Ucraina. În cererea sa de demisie, deputata scrie că Ucraina este casa și durerea sa.

„Mai mult de 4,5 luni într-un stat vecin, Ucraina, care este în esență casa mea, deoarece părinții mei s-au născut acolo, este un război. Îmi este greu să văd durerea, lacrimile, necazurile și distrugerea pe care le aduce, îmi este foarte greu să accept aceste evenimente. În legătură cu aceste împrejurări, am decis să renunț la mandatul meu de deputat, precum și să mă retrag din Partidul Socialiștilor, deoarece nu sunt de acord și nu susțin metodele, conceptul și retorica atât a conducerii, cât și a partidului ca întreg. Pentru mine, durerea Ucrainei este durerea mea”, se arată în cererea de demisie a Allei Dolință.

Deputata din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Alla Dolință, și-a depus cererea de demisie, iar proiectul de hotărâre a fost public pe site-ul Legislativului.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.