După ce ne-am ghiftuit cu afine de import, amețitor de scumpe, în piețele de la noi, au apărut, în sfârșit, și primele fructe moldovenești. Puțini dintre producătorii de la noi se încumetă să crească afine, așa că prețul rămâne unul destul de pipărat. Astfel, pentru un kilogram de fructe, pofticioșii vor scoate din buzunar în jur de 145 de lei, adică cu aproximativ 50 de lei mai mult decât anul trecut.
La târgul organizat în sectorul Buiucani al Capitalei era un singur producător de afine. Pentru că alți concurenți nu au fost, producătorul și-a stabilit singur prețul, care a crescut după un an. Dacă anul trecut un kilogram ajungea să coste în jur de 100 de lei, acum trebuie să scoți din buzunar cu aproximativ 50 de lei mai mult.
„Abia este început de sezon. Avem 10 zile de când se culeg afinele. Asta e al doilea preț de când s-a început. Afinele sunt în general, de origine muntoasă, necesită sol acid. Republica Moldova nu are așa condiții de creștere. Noi trebuie să le adaptăm.”
Apariția afinelor moldovenești a mai scăzut din prețul celor de import, care ajungea la 400 de lei kilogramul. La târg, iubitorii de fructe au putut găsi, alternative, de exemplu, căpșuni, roadă care este aproape de final, dar și mure sau zmeură.
La mare căutare au fost și legumele, adică roșii, castraveți, cartofi. Ce-i drept, toate, la un preț aproape dublu față de cel din piețele din Chișinău. Pentru a-și justifica sumele, producătorii se bat cu pumnul în piept că au doar produse ecologice:
„Le creștem cu ploiță și cu soare, cu îngrășăminte organice. Chiar la cartofi folosim muștarul sau leurda, contra gândacilor.”
„Am cumpărat căpșune, pentru că este fructul meu preferat. Prețurile puțin mă mușcă și bat la buzunare. În special acum, când totul este scump. Dar mai bine dau un ban mai mult și să mănânc ceva sănătos.”
Agricultorii ne-au spus că nu cultivă în proporții mari, pentru că atunci când vrei să obții un produs eco, pui accent pe calitate și nu pe cantitate.
„Produsele sunt naturale. Eu am fost acasă la domnul Vasile și el mi-a arătat cum crește legumele.”
„- Am venit să susțin producătorii locali, este important, și să primesc plăcere.
- Cum sunt prețurile, dacă să comparăm cu magazinele sau piețele?
- Plătim acest preț pentru ecologie sau altceva.”
Totuși, la mesele cu produse nealimentare era puțină lume.
„Acest săpun negru este pentru tenul acneic sau gras. Foarte bine face detoxifiere și este făcut din cărbune și lapte de capră. Este cerere, pentru că după atât timp cât a fost pandemie și lumea s-a dezinfectat, pielea este foarte distrusă. Lumea caută natural.”
Pentru alți oameni, târgul a fost locul unde au putut să experimenteze. Nicolae Tănase este pasionat de bucătărie și a încercat să își facă propriile rețete, pe care vizitatorii le-au putut degusta și cumpăra. Creația de bază este pesto.
„Eu am inventat încă galben și roșu, sunt trei culori. Pesto clasic italian pe care toți în cunosc este mult mai gustos, mai bogat și mai intens în gust. Pentru că îl fac cu cașcavalul nostru de capră, care e mult mai bogat în gust.”
În acest an, târguri pentru agricultorii autohtoni sunt organizate, practic, în fiecare weekend, în toate sectoarele Capitalei.
