21 iulie 2022, ora 20:17

Mariana Botezatu este procurorul anticorupție care gestionează cauza penală în care deputata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, este investigată pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Politic „ȘOR”. Botezatu activează în cadrul Procuraturii Anticorupție din 2014, iar de atunci, a instrumentat mai multe cazuri de rezonanță. Mai exact, este vorba despre dosarul medicului obstetrician Vadim Scarlat, bănuit de corupție și cel al cinci magistrate, învinuite de corupție pasivă.

În 2020, Vadim Scarlat a fost învinuit că ar fi dat mită două mii de euro unui magistrat pentru o decizie în favoarea sa într-un dosar privind decesul unui nou-născut. Expertiza medico-legală a demonstrat că există legătura cauzală între decesul copilului şi acţiunile neglijente ale medicului. Scarlat a mai solicitat o expertiză în cadrul comisiei, care a concluzionat că medicul nu este vinovat. 

Vadim Scarlat și-a recunoscut vina privind coruperea magistraților și a fost judecat în procedură simplificată, fiindu-i aplicată o amendă de 115.000 de lei. Dosarul acestuia a fost disjuns, iar deocamdată, este singurul condamnat.

Cele cinci magistrate: Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brînză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, au fost achitate de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare și pe capătul de acuzare privind pronunțarea unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința Marianei Botezatu, procuroră în Procuratura Anticorupție, cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

Iar în 2017, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus Procurorului General încurajarea Marianei Botezatu cu INSIGNA de piept „Eminent al Procuraturii”.

În 2016, de Ziua lucrătorului procuraturii, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, CSP a propus procurorului general ca lui Botezatu să-i fie acordată Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.

TV8.md reamintește că, deputata Partidului Politic „ȘOR” Marina Tauber, a fost reținută pentru 72 de ore, fiind vizată în două cauze penale pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Politic „ȘOR” pentru semestrul I al anului 2022”.

Tauber a spus că nu își recunoaște vina și că toate acțiunile și învinuirile la adresa ei sunt doar niște presiuni și lupte politice. 

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în comun cu procurorii anticorupție, au descins joi, 21 iulie, cu percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unui dosar pornit cu privire la finanțarea ilegală a Partidului ȘOR. 

Potrivit procurorilor, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste. Banii grupului criminal ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.

De dimineață, au avut loc și mai multe percheziții, în mai multe locații din țară, în aceeași cauză penală. Verificări s-au făcut inclusiv la sediul central al PP „ȘOR”, situat pe str. M. Kogălniceanu din Capitală. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.