Râvnesc la fotolii în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, dar au dat soluții controversate în dosare sau au proprietăți luxoase. Cutia Neagră PLUS continuă să verifice integritatea candidaților judecători la funcția de membru al CSM. Astăzi vă povestim despre averile și activitatea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Iurie Cotruță. 

Vitalie Stratan este magistrat la Judecătoria Chișinău de mai bine de 14 ani. În 2017, a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, iar pentru perioade scurte, a fost președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

În ultimii cinci ani, soții Vitalie și Mihaela Stratan declară venituri totale din salarii de 1,7 milioane de lei, adică aproximativ 330 de mii de lei pe an. Pe lângă salariul, cei doi soți au mai obținut 470 de mii de lei din  vânzarea unui bun imobil. 

Din 2018, familia Stratan este proprietara unei case de lux dintr-un cartier de vile din comuna Trușeni, numit „Renaissance city”. 

În declarația de avere, Vitalie Stratan indică suprafața la sol a casei de 116 metri pătrați, de două ori mai mică decât cea reală. Potrivit actelor cadastrale, imobilul are pe exterior 233 de metri pătrați. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău:Se indică suprafața locuibilă, este vorba despre 116 m.p., aceștia care sunt indicați. Suprafața de subsol nu este locuibilă și ea nu trebuie indicată ca suprafață locuibilă. - Deci ambele etaje care sunt locuibile au doar 116 m.p și nu 233 de m.p.? - Nu, nu, categoric nu. Împreună cu subsolul care este practic cât casa, da, poate ar fi și 230, dar nu am făcut careva măsurători. În orice caz, la Cadastru, este indicată suprafața corectă - 116 metri pătrați.

Prețul casei, indicat diferit în declarațiile de avere

În declarațiile de avere din 2018-2020, magistratul a indicat achiziția la prețul cadastral al vilei, de doar 680 de mii de lei. În declarația de avere pentru anul trecut, Stratan a dublat valoarea casei procurate - până la 1,2 milioane de lei. Dar aceasta nu este valoarea de piață a bunului, care trebuie să fie indicată, potrivit noilor prevederi legale, ci valoarea din contractul de vânzare-cumpărare a casei. Drept surse din care a fost procurată locuința, magistratul indică un credit bancar de 960 de mii de lei, contractat în 2018, dar și banii proveniți din vânzarea unui apartament de 67 m.p., procurat în 2014 la preț preferențial și înstrăinat în 2018. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casa dată a fost procurată în anul 2018. Am achitat conform contractului de vânzare-cumpărare un milion două sute de mii de lei, dintre care aproape un milion de lei au fost contractați prin contract de împrumut de la bancă. Printre altele, tot banca a fost proprietarul acestei case pe care eu am procurat-o. În anul 2018, 2019, 2020 chiar, aceeași sumă am indicat-o, de-atâta că de la noi se cerea valoarea bunului, care este estimată, dacă este estimată. Deci este valoarea bunului estimată de către Cadastru”.  

Contrar asigurărilor date de judecător, actele consultate de Cutia Neagră arată că  prețul de piață a unei vile în acest cartier depășea  în 2010, la momentul construcției, 2,5 milioane de lei, adică de cel puțin 4 ori mai mult. În prezent, o vilă asemănătoare în Complexul rezidențial „Renessance City”, în varianta gri, se vinde pe siteurile specializate cu aproximativ 3,6 milioane de lei.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casele erau finisate încă din 2010. Ele au fost în paragină până în anul 2018. Ele au fost vândute la prețul, practic la toți dintre vecinii mei la același preț. Ele erau liber în vânzare. Era un anunț făcut de bancă. Prețul, estimat și solicitat de bancă, la modelul meu de casă era 60 de mii de euro. - Am găsit pe un site specializat în vânzări că o casă în acel complex acuma se vinde cu 180 de mii de euro în varianta gri. - Da, știu de asta. Din 2018 până acum, dar tot cu investiții bănuiesc eu, au crescut prețurile real. Eu nu am făcut o evaluare. Bănuiesc că dacă îmi spuneți dumneavoastră că se vând casele cu așa preț, aș putea să mă bucur pentru mine, că au crescut prețurile, dar nu pentru restul lumii, fiindcă eu nu cred că este atâta de ușor în timpurile noastre să îți procuri o casă cum spuneți dumneavoastră cu 180 de mii de euro.

A beneficiat și de apartament la preț preferențial

În anul 2014, Stratan și-a procurat un apartament de 67 m.p. la preț preferențial. Conform regulilor stabilite de CSM, de aceste apartamente la preț preferențial, construite pe str. Ceucari din capitală, trebuiau să beneficieze angajații din sistemul judecătoresc cu salarii mici și fără alte proprietăți. 

Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, familia Stratan avea deja la momentul achiziției acestui apartament altul de 50,2 metri pătrați, un garaj și o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați. Aceste proprietăți se regăsesc și în prezent în declarațiile de avere ale magistratului. Apartamentul procurat la preț preferențial a fost însă vândut 4 ani mai târziu cu 470 mii de lei.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Eu alte proprietăți, ale mele personale, nu am avut în anul 2014, când am procurat apartamentul ăsta prin investiții. Apartamentul în care locuiam cu soția mea, este un apartament dăruit soției înainte de a ne căsători, este exclusiv proprietatea doamnei. Și apartamentul, o treime care faceți referire dumneavoastră, este vorba despre un apartament din orașul Călărași, care aparține părinților mei. O treime este indicat, deoarece a fost privatizat pe bonuri pe timpuri și este privatizat din bonurile mele, a mamei și a unuia dintre frați. Eu trebuie să-l declar fiindcă dețin proprietatea dată, dar în apartamentul acesta, de când am plecat de la 15 ani la Chișinău, la studii, locuiește un frate de-al meu. 

Pe lângă casă, apartament si garaj, Stratan mai deține un automobil de model „Renault Scenic” fabricat în 2009 și procurat în 2013, estimat la 100 de mii de lei.

Sancționat pentru o decizie ce viza privatizarea unui teren municipal

În martie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat disciplinar pe Vitalie Stratan, pentru încălcarea normelor imperative ale legii. CSM a constatat că, într-un dosar de recuperare a creanțelor în care erau implicate două companii private, Stratan a obligat Oficiul Cadastral să aloce un număr cadastral separat unui teren de 2 ari, aflat în proprietate municipală și să permită privatizarea acestuia de către una dintre companii. În decizia CSM se menționează că Stratan era obligat să implice în proces Oficiul Cadastral și autoritățile municipale, în calitate de părți interesate. Judecătorul și-a recunoscut greșeala și a anulat decizia. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Nimeni dintre participanți nu a invocat să fie atras în proces organul cadastral și eu atunci am considerat că eu ca judecător nu pot să iau o parte activă și singur să atrag în proces organul cadastral. Eu am acceptat-o, o accept și până acum, doar ne învățăm din toate acestea, deoarece nimeni nu este privat de a greși. Important că pentru mine o fost o lecție în acest sens, eu perfect am înțeles-o și mă bucur că după aceasta nu am și sper să nu am alte constatări”.

De numele lui Stratan este legat și dosarul lui Igor Fondos, cetăţean al R. Moldova şi al Federaţiei Ruse, învinuit în anul 2000 de furt, organizarea unei bande armate, dar şi de instigarea şi atragerea unui minor în activităţi criminale. 

Într-un final, din cauza birocrației, dar și a faptului că victimele nu au putut fi găsite pentru a depune declarații, în decembrie 2015, completul de magistraţi ai Judecătoriei Botanica, din care făcea parte și Vitalie Stratan, a hotărât să înceteze urmărirea penală din motivul expirării termenului de prescripţie.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Îmi aduc aminte. În 2015 am fost unul dintre membrii acestui complet de judecată. Soluția finală la acest a fost încetarea cu aplicarea termenului de prescripție. Eu ca judecător a completului am avut o opinie separată și până acuma mi-o mențin. Eu, ca judecător, mergând în camera de deliberare împreună cu completul de judecată, eram obligat să semnez și e corect să semnez sentința așa cum este ea pronunțată, de încetare cu aplicarea termenului de prescripție, dar am venit atunci cu o opinie separată”.

Judecătorul care a admis ca probe acte din regiunea transnistreană

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Iurie Cotruță, care va lupta cu alți doi concurenți pentru un fotoliu în CSM din partea instanțelor de Apel, are la activ mai multe hotărâri de judecată care ridică semne de întrebare. 

Iurie Cotruță este judecător de 21 de ani. În perioada 1991-2012 a lucrat la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, unde a deținut și funcția de vicepreședinte mai bine de un an de zile. 

În decembrie 2012, Cotruță a fost numit judecător la Curtea de Apel Chişinău. Magistratul a fost protagonistul a mai multe dosare controversate, dintre care și un dosar pierdut la CteDO, în anul 2006. Curtea de la Strasbourg a condamnat Republica Moldova în dosarul “Macovei și alții contra Moldova”. 

Completul de judecată din care a făcut parte și Iurie Cotruță se face vinovat de violarea dreptului la un proces echitabil şi violarea proprietăţii, iar Republica Moldova a fost obligată să achite celor 6 reclamanți peste 21 de mii de euro.  

În anul 2009, Cotruță împreună cu alți doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre într-un litigiu în care întreprinderea „Keramin” SRL a acuzat-o pe fosta administratoare de delapidări în valoare de un milion de dolari. Colegiul de judecători din care făcea parte și Cotruță a absolvit-o de pedeapsă pe inculpată, luând drept „probe” mai multe înscrisuri eliberate de așa-zisele autorități transnistrene. 

Într-o sesizare adresată CSM de administratorul Keramin SRL, se menționează că „prin recunoașterea acestor acte emise de autoritățile neconstituționale ale transnistriei s-a comis o gravă ilegalitate. Recunoașterea acestor înscrisuri, ca și probe în dosar, înseamnă automat și recunoașterea autorităților care au emis aceste acte, ceea ce contravine prevederilor Constituției Republicii Moldova”.

Anterior, același complet de judecată, într-un dosar similar, a refuzat să accepte drept probe acte emise în stânga Nistrului. 

„La materialele cauzei au fost anexate un șir de acte emise de autoritățile autoproclamatei republici transnistrene, la care APP a menționat că acestea nu pot fi calificate drept probe, or înscrisurile prezentate nu pot fi echivalate cu cele de model național”, argumentau magistrații.

Cotruță, vizat anterior într-un dosar penal

În 2015, Cotruță, alături de alți 4 colegi, a fost acuzat de Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de comiterea unor abateri disciplinare grave. Într-o sesizare transmisă către CSM, Poalelungi menționa că la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti, cei 5 judecători au dat o hotărâre prin care stabileau că există motive pentru decăderea din drepturile părinteşti, dar în motivație au argumentat lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. 

Judecătorii vizați au declarat atunci că a fost o simplă eroare de redactare și că această eroare este folosită drept pretext pentru a-i elimina din sistem pe judecătorii incomozi.  Eroarea din hotărârea de judecată a fost corectată. Dar CSM a reușit să își dea acordul pentru urmărirea penală a celor cinci judecători pentru decizia pronunțată. La începutul anului 2016, dosarul penal a fost clasat.

Ridică lunar o pensie de 22 de mii de lei, după ce s-a judecat cu CNAS

Iurie Cotruță este unul dintre judecătorii care au acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei și achitarea diferenței din anii anteriori. În 2019, instanța i-a dat dreptate lui Cotruță și a obligat CNAS-ul să-i achite restanțele.

Doar pentru perioada 2016-2018, CNAS-ul i-a plătit lui Cotruță 200 de mii de lei. După ce a câștigat procesul de judecată, Iurie Cotruță a ajuns să ridice lunar o pensie de 22 de mii de lei. Împreună cu salariul, judecătorul a primit în anul 2021 aproape 50 mii de lei pe lună.

A donat un apartament de 45 de mii de euro

Potrivit declarației de avere, Iurie Cotruță este singurul care aduce bani în familie. În ultimii 5 ani, familia Cotruță a obținut venituri de 2,8 milioane de lei din salariu și pensie. De asemenea, magistratul a mai obținut 76 de mii de lei din dobânda a trei depozite bancare, dar și 43 de mii de euro din vânzarea unui apartament în anul 2017. 

În 2021, judecătorul declară că are în proprietate un apartament de 78 de metri pătrați, dobândit în anul 1991. Tot anul trecut, el a donat unei rude un apartament de 94 de metri pătrați. Locuința a intrat în posesia lui Cotruță în anul 2017. Magistratul indică un preț de achiziție de 45 de mii de euro. 

Cotruță mai are în proprietate un automobil de marca BMW, produs în 1998 și dobândit în 2007. În ultima sa declarația de avere, judecătorul indică că deține mai multe depozite bancare, în care păstrează peste 500 de mii de lei.

În anul 2011, Iurie Cotruță a obținut prin moștenire dreptul de proprietate asupra unei treimi dintr-o casă de 119 metri pătrați, amplasată pe un teren de 7 ari din orașul Durlești. Casa a fost vândută însă cinci ani mai târziu. Cota parte din casă nu a apărut însă în niciuna dintre declarațiile de avere ale judecătorului de până la 2016 și nici în declarația de avere din 2016 nu indică venituri din înstrăinarea imobilului.  

L-am contactat pe Iurie Cotruță la telefonul de serviciu pentru a-i lua o reacție. Grefiera judecătorului ne-a spus că îl va informa pe magistrat despre apel. La distanța de o zi, am revenit cu un nou apel. De această dată, grefiera ne-a spus că Iurie Cotruță nu dorește să vorbească cu reporterii Cutiei Negre.

Autor: Ștefan Bejan

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.