08 iunie 2022, ora 16:19

Corpul neînsuflețit al băiatului de 17 ani care s-a înecat marți, 7 iunie, în râul Nistru, a fost găsit. După circa două ore de căutări, salvatorii de la Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au găsit trupul băiatului la o adâncimea de circa trei metri.

Operațiunea de căutare a tânărului a început la ora 7:00 în dimineața zilei de miercuri, 8 iunie. Corpul acestuia a fost recuperat de salvatori abia la ora 8:47, iar potrivit scafandrilor, băiatul se afla la o distanță de 20 de metri de la mal.

TV8.md reamintește că tragedia s-a întâmplat în localitatea Slobozia Dușca, raionul Criuleni. Potrivit ofițerului de presă al IP Criuleni, Elena Băetrău, tânărul a decis să se scalde în râu, dar odată ce a intrat, acesta s-a scufundat brusc și nu a mai dat semne de viață.

Circumstanțele cazului sunt investigate de organele de drept.

Potrivit IGSU, de la începutul anului 2022 în bazinele acvatice din țară și-au pierdut viața șase persoane.

În acest context salvatorii îndeamnă oamenii să nu meargă la scăldat în locuri neamenajate cu stații de salvare. Să evite malurile abrupte ale râurilor și locurile adânci. 

Mai mult, specialiștii atenționează persoanele care au în grijă minori să-i supravegheze strict și să nu le permită scăldatul în locuri neautorizate, de unii singuri, sau în grup fără monitorizarea persoanelor mature.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

23 decembrie 2024, ora 15:53

Acuzațiile recente ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei, conform cărora Republica Moldova ar pregăti o intervenție militară în stânga Nistrului, au fost dezmințite categoric de Chișinău. În schimb, unii experți avertizează că Moscova ar putea pune la cale provocări pentru a destabiliza regiunea.

În timp ce Moldova susține soluționarea pașnică a diferendului transnistrean, retorica rusească urmărește să creeze confuzie și frică, profitând de criza energetică și de instabilitatea regională. Expertul în securitate, Andrei Curăraru, a analizat ce scenarii ar putea să pregătească Kremlinul.

„Hoțul strigă cine-i hoțul! Rusia care lasă Transnistria fără gaz și sursă de lumină, pregătește următorul pas pentru destabilizarea regiunii. Doar așa pot fi tratate declarațiile Serviciului de spionaj extern rusesc, care a adus vorba despre un potențial conflict armat în regiune. Ne amintim bine că atunci când rușii susțin așa ceva, de regulă ei sunt cei care înscenează provocări. Moldova, pe de altă parte, întotdeauna a susținut că vrea reîntregirea țării doar pe cale pașnică”, a spus expertul în securitate, Andrei Curăraru.

Ce fel de provocări ar putea fi organizate în stânga Nistrului

Scenariul 1 - operațiunea sub steag fals

Expertul consideră că Rusia ar putea regiza un sabotaj sau un atac cu drone, prezentat ca fiind din partea Moldovei:

„Rusia ar putea fabrica un incident la MGRES, cum ar fi un atac simulat cu drone sau un sabotaj orchestrat, pentru a acuza Chișinăul de agresiune. Aduceți-vă aminte de așa-numitul atac cu dronă ucrainean în ziua realegerii lui Putin. Scopul? Justificarea unui regim autoritar și mai dur în Transnistria și alimentarea temerilor în rândul populației, pregătind terenul pentru candidați pro-ruși la alegeri”.

Scenariul 2 - mascare a avariilor tehnice

Un al doilea scenariu al expertului este că Rusia ar putea să nu livreze gaze pe rute alternative intenționat, invocând riscuri majore de avarii:

„MGRES, forțată să treacă pe cărbune de decizia Gazprom să nu livreze gaze pe rute alternative, se confruntă cu riscuri majore de avarii. Kremlinul pregătește o narațiune de sabotaj energetic pentru a devia atenția de la propriile eșecuri tehnice și pentru a întoarce macazul contra guvernării de la Chișinău”.

Scenariul 3 - radicalizarea populației transnistrene

Retorica anti-moldovenească s-ar putea intensifica, cu mesaje despre „amenințări militare” din partea Chișinăului.

„Chiar dacă nu ar urma careva acțiuni ulterior, prin intensificarea propagandei despre „amenințările moldovenești”, Rusia alimentează ostilitatea față de Chișinău și blochează orice dialog. Este o strategie care își propune să divizeze societatea moldovenească și să inducă ură transnistrenilor contra autorităților constituționale”, spune Andrei Curăraru.

„Republica Moldova nu are capacitate militară de atac”

Experta WatchDog, Tatiana Kojocari, explică faptul că Rusia lansează știri false despre un presupus război pregătit de Moldova pentru a prelua controlul regiunii transnistrene, deși știe că Moldova nu are capacități militare pentru un astfel de atac. Scopul acestor afirmații este de a continua narativul Kremlinului, conform căruia Moldova este agresorul, iar Rusia este protectorul:

„Rusia știe foarte bine că Republica Moldova nu are capacitate militară de atac, dar cu toate acestea lansează știri false că Moldova pregătește „un război de preluare a controlului” asupra regiunii transnistrene? De ce? Federația Rusă alimentează o himeră veche inventată chiar de liderii politici de la Kremlin cum că în conflictul de pe Nistru, Republica Moldova ar fi agresorul, iar Federația Rusă - protectorul. Această tactică este implementată deja de 30+ de ani prin care se demonizează Chișinăul că ar avea intenții agresive față de populația din Tiraspol”.

Potrivit expertei, contextul actual este marcat de schimbarea percepțiilor populației din stânga Nistrului, care începe să înțeleagă că Rusia nu este un pacificator, ci o amenințare de securitate, mai ales în lumina războiului din Ucraina. Rusia vrea să deturneze această tendință, instigând opinia publică locală împotriva autorităților de la Chișinău:

„De ce acum? Pentru că așa cum arată datele unui sondaj recent, oamenii din stânga Nistrului încep să înțeleagă că de fapt Rusia nu este pacificatoare, ci pericol de securitate (...) De ce acum? Pentru că acum, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, populația din stânga Nistrului are nevoie mai mult ca niciodată de protecția și ajutorul guvernului său de la Chișinău ca să se simtă în siguranță si să trăiască în pace (...)

Rusia distrage atenția publică de la faptul că așa zisa „politică a compatrioților” și „protejarea vorbitorilor de limbă rusă” este doar un mit, un pretext folosit de Kremlin doar atunci când îi este convenabil. În realitate, dacă Federației Ruse i-ar fi păsat cu adevărat de oamenii cu cetățenie rusă din regiunea transnistreană, nu folosea regiunea transnistreană ca obiect de șantaj în relație cu Guvernul de la Chișinău și se asigura că persoanele cu cetățenie rusă din stânga Nistrului nu vor îngheța iarna aceasta și nici pe viitor”.

Cojocari subliniază că Moldova nu pregătește un atac asupra propriilor cetățeni, ci caută soluții pașnice și practice pentru criza generată de Moscova, oferind sprijin locuitorilor din stânga Nistrului pentru a avea acces la încălzire și stabilitate. 

„Moldova spre deosebire de Putin și Kremlin, caută soluții pentru criza provocată de Moscova. Soluții care în situație de criză să ofere cetățenilor săi din stânga Nistrului acces la încălzire, la gaz, fără sperietori, insecuritate și incertitudini legate de ziua de mâine. Reintegrarea celor două maluri se va face doar pe cale pașnică, așa cum își doresc atât oamenii din stânga Nistrului cât și cei din dreapta Nistrului”.

TV8.md amintește că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat acuzații false, susținând că președinta Maia Sandu ar pregăti un plan militar pentru preluarea controlului asupra Transnistriei. Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o întâlnire cu conducerea de vârf a Guvernului în domeniul securităţii energetice, care s-a încheiat cu cuvinte despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”. Comunicatul SVR, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS, a fost rapid preluat de mass-media rusă.

Chișinăul dezminte acuzațiile lansate de Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse. Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare afirmă că, astfel, Rusia ar vrea să distragă atenția de la criza energetică pe care urmează să o provoace în regiune și dă asigurări că pentru cetățenii de acolo nu există niciun risc.