09 august 2022, ora 14:26

Șeful Direcţiei generale Asistenţă Medicală și Socială din cadrul Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, se arată îngrijorat de faptul că Republica Moldova se află de o distanță de doar 740 de km de orașul Zaporojie din Ucraina, unde potrivit specialiștilor situația „devine tot mai periculoasă”. În acest context, acesta a venit cu un set de recomandări pentru cetățeni în cazul unui potențial dezastru nuclear.

„În acest război nimic nu este sigur sau logic. Vrem să credem cu toată certitudinea că lucrurile vor fi sub control și nu vom avea incidente cu urmări al unui dezastru nuclear. Dar există un risc probatoriu - fie prin probleme de întreținere, fie prin bombardare sau distrugere deliberată”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook.

În caz de dezastru nuclear, specialiștii din cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială anunță că un spațiu închis reprezintă un prim și bun adăpost. Imediat după producerea unei potențiale tragedii, cetățenii sunt îndemnați să închidă toate ușile, ferestrele și canalele de aerisire și să oprească sistemele de ventilație.

„Dacă va aflați în mașină, închideți geamurile, opriți sistemul de ventilație și părăsiți zona afectată. Scoateți-vă hainele și puneți-le în saci de plastic. Curățați-vă părul și corpul prin spălare. Această precauție va îndepărta eventuale particule de praf radioactiv.

Pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de către glanda tiroidă este recomandată administrarea pastilelor de Iodură de potasiu. Dar aceste pastile sunt recomandate doar în cazul unui accident nuclear major, aceste pastile nu au efect preventiv. Medicii ne spun că Iodul stabil (neradioactiv) din aceste pastile va fi repede absorbit de tiroidă și va opri acumularea de iod radioactiv. Iodul radioactiv va fi apoi eliminat mai rapid din organism pe cale metabolică”, mai scrie Boris Gîlca.

Potrivit Agenției de Mediu și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice nu sunt motive de îngrijorare privind nivelul fonului radioactiv pe teritoriul Republicii Moldova. 

TV8.md reamintește că  Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a declarat că instituția monitorizează strict stocurile de medicamente din farmaciile din țară și întreprinde măsurile necesare pentru a facilita importul cu medicamente ce conțin iod pentru a asigura piața farmaceutică.

De asemenea, AMDM a avertizat că prin efectele secundare și riscurile la care ne expunem administrând iod, pot fi: tulburările tiroidiene, cum ar fi tiroidita autoimună, Boala Graves și gușă nodulară. 

Drept reacții adverse grave de tip hipersensibilitate, se pot dezvolta dermatita herpetiformă și vasculita hipocomplementemică.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

06 martie 2026, ora 22:04

Nicolae Șepeli, principalul suspect în dosarul tentativelor de asasinat în Ucraina, avea rolul de a coordona întreg procesul de identificare a țintelor, a declarat șeful Poliției Naționale, aseară, la „Cutia Neagră”. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, Șepeli nu avea rol de killer, ci selecta persoanele care urmau să execute ordinele, le arăta unde erau armele și le furniza toate detaliile despre țintele vizate.

„El era capul organizației respective create din Republica Moldova care trebuia să asigure procesul de lichidare a o parte din întreaga listă care era listă era mult mai mare. Șepeli era doar organizatorul grupării pentru o categorie sau pentru o parte din aceste persoane și era coordonat de o altă persoană din serviciile speciale din Federația Rusă care de fapt îi dădea sarcina, îi dădea indicii și așa mai departe”, a menționat Cernăuțeanu. 

Potrivit șefului IGP, persoanele cu rol de killer proveneau din regiunea transnistreană, Unitatea Administrativă Teritorială Găgăuzia și alte zone din Moldova. 

Viorel Cernăuțeanu a precizat că deși Șepeli nu a comis direct crime pe teritoriul Moldovei, autoritățile îl monitorizau încă din 2024:

„A intrat în vizorul organelor de drept în 2024. A fost afiliat grupării Șor și cumva era alineat și procesul de organizare a destabilizărilor, doar că avea un rol așa foarte neesențial unde la acea etapă chiar nu am putut să-i invocăm ceva din legea penală care să-i fie încriminate către procurori, dar între timp a fost continuă monitorizarea noastră pentru a vedea stilul acestuia și, bineînțeles, chiar și la ultimele alegeri am văzut conexiunile prin transferurile PSB către el, deci vedeam că este cumva afiliat și acestei organizații criminale”. 

Potrivit șefului IGP, conducerea țării a fost informată despre comportamentul acestuia când riscul a devenit major:

„Persoana deja a fost monitorizată în mai de aproape de noi, în modul corespunzător, în formele secrete, cum este prevăzut, dar am informat conducerea țării. Am informat când a apărut riscul sporit, în 2024 nu prezenta risc”. 

Potrivit șefului Poliției, nu există dovezi că Șepeli ar fi comis infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, însă autoritățile continuă să investigheze implicarea sa în acțiuni similare în alte regiuni, la nivel internațional. 

TV8.md amintește că la finalul lunii februarie, 12 persoane, cinci în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de tentativă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor din Kiev și Odesa, unde au fost ridicate arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte dovezi. Printre eventualele victime se numărau mai mulți militari, directorul unei companii strategice, dar și cunoscutul jurnalist ucrainean Dmitri Gordon.

Principalul suspect este Nicolae Șepeli, un bărbat grațiat anterior de Președinție. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi menținut legătura cu serviciile speciale rusești. Șepeli a fost condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri, ulterior transferat în Moldova și grațiat în 2022. În prezent, acesta se află în arest, alături de concubina sa și încă un bărbat. Potrivit avocaților, aceștia pledează nevinovați.

Conform procurorilor PCCOCS, suspecții ar fi fost plătiți prin portofele electronice de organizatorul grupării, aflat în Ucraina, pentru a evita identificarea de către autorități.

Pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025. În prima etapă, principalul bănuit ar fi convins două persoane din Moldova să meargă la Kiev pentru a studia terenul. Cei doi și-ar fi mascat activitatea, pretinzând că sunt curieri ai unei companii de livrare a mâncării, însă în realitate ar fi colectat informații despre persoanele vizate.

În a doua etapă, tot în decembrie 2025, suspectul ar fi primit indicații de la superiorii grupării să identifice persoane care pot folosi arme. Acesta ar fi recrutat 11 persoane în Ucraina, cu rol de executanți. Ulterior, membrii grupării ar fi făcut rost de arme și muniții, ar fi analizat traseele victimelor și și-ar fi împărțit rolurile - de la împușcare până la aruncarea în aer a automobilului.