Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1397: Negocieri la Florida, record de spionaj și lovituri în Crimeea. Putin, gata de întâlnire cu Macron

Prințul Charles - noul Rege al Marii Britanii, după 70 de ani de domnie ai Reginei Elisabeta a II-a: Viața plină de controverse

missing
08 septembrie 2022, ora 21:13

Primul în linia de succesiune, prințul Charles va fi proclamat Rege al Marii Britanii în a doua zi după decesul Reginei Elisabeta a II-a. În vârstă de 73 de ani, Charles a avut o viață tumultoasă marcată de controversele provocate de divorțul său extrem de mediatizat de Diana, supranumită „Prințesa Inimilor”, la care a ajuns deoarece a refuzat să pună capăt relației cu Camilla Parker Bowles, relatează HotNews.

De altfel, Charles s-a căsătorit cu Camilla în 2005, la opt ani de la moartea tragică a Prințesei Diana. Camilla a primit titlul de ducesă de Cornwall. Anul acesta, cu ocazia jubileului de platină, Regina Elisabeta a II-a și-a exprimat „dorința sinceră” ca soția lui Charles, „Camilla, să fie desemnată regină consoartă" atunci când Charles va fi rege.

Prințul Charles, scurtă biografie

Născut la Palatul Buckingham pe 14 noiembrie 1948, Charles este fiul cel mare al reginei Elisabeta a II-a și prințului Philip, care s-a stins din viață în luna aprilie a anului trecut.

Cu studii terminate la liceul Gordonstoun din nordul Scoției și Colegiul Trinity din cadrul Universității Cambridge, el a fost primul moștenitor al familiei regale britanice care a mers la o școală și universitate publică, în loc să fie educat acasă.

Prințul Charles cu părinții și sora sa, în 1952

El a obținut o diplomă în istorie la Trinity College. Charles a servit atât în Forțele Aeriene Regale, cât și în Marina Regală a Marii Britanii, obținând o licență de pilot de elicopter. Învestitura sa ca prinț al Țării Galilor, titlul oficial conferit moștenitorilor tronului britanic, a avut loc pe 1 iulie 1969 la Castelul Caernarfon din Țara Galilor.

După ce a părăsit forțele armate Charles a fondat „Trustul Prințului” în 1976, o organizație caritabilă cu misiunea de a ajuta tinerii dezavantajați din Regatul Unit. Organizația a autat de-a lungul anilor peste 870.000 de persoane să își găsească locuri de muncă, urmeze studii sau reconvertească profesional.

În ultimii ani el a devenit de asemenea un avocat al luptei împotriva schimbărilor climatice și a protejării mediului înconjurător.

Cea mai lungă așteptare din istoria monarhiei britanice

Urcarea pe tron al lui Charles va pune capăt unei perioade de aşteptare mai lungi decât în cazul tuturor predecesorilor săi ajunşi la conducerea Marii Britanii, o monarhie cu o istorie de peste 1.000 de ani.

Teama unora dintre monarhişti, dar şi speranţa republicanilor, este că prinţul Charles va fi un rege slab. Admiratorii săi cred însă că înţelepciunea, grija şi preocuparea pentru ecologie îi va aduce sprijinul public de care are nevoie.

Singurele lucruri care ar putea umbri toate acestea sunt decesul primei soţii, prinţesa Diana, care a pus capăt brusc primei sale căsătorii, şi ostilitatea, persistentă în anumite cercuri, împotriva celei de-a doua soţii, Camilla, ducesa de Cornwall.

Susţinătorii lui Charles susţin că prinţul este o pradă uşoară, fiecare acţiune sau discurs al său fiind analizat cu atenţie de o presă, în cea mai mare parte, ostilă.

„Când te afli într-o poziţie publică foarte expusă, loialitatea şi lipsa de loialitate sunt probleme complexe'', a declarat un fost asistent al prinţului, care a lucrat timp de mai mulţi ani pentru Charles.

Potrivit acestui fost asistent, detractorii aleg să vadă însuşirile lui Charles într-o lumină negativă.

„Sunt o grămadă de lucruri care pur şi simplu nu sunt adevărate", a declarat această sursă pentru Reuters, sub protecţia anonimatului.

Cum este însă Prințul Charles în realitate?

„Are o personalitate complicată. Rareori am întâlnit pe cineva cu o curiozitate atât de mare despre lume, dornic să afle tot ce se întâmplă şi de ce. Mai mult decât orice, are această ambiţie, are o putere de muncă fenomenală”, spune fostul asistent.

Simon Lewis, secretarul reginei pe probleme de comunicare în perioada 1998-2001, îl descrie pe Charles ca plin de entuziasm, implicat, cu un „simţ al umorului mai ciudat”.

„Dacă eşti o personalitate publică... dacă eşti mai presus decât ceilalţi, atunci eşti criticat”, a spus Lewis pentru Reuters.

Atât prietenii, cât şi duşmanii vorbesc despre devotamentul său pentru îndatoririle regale. Ziua de muncă a prinţului începe odată cu micul dejun - prinţul nu obişnuieşte să ia prânzul - şi se termină înspre miezul nopţii. Fostul asistent povesteşte că a primit un telefon legat de probleme de serviciu de la Charles în ziua de Crăciun.

În afara sarcinilor regale, Charles este pasionat de arte, cultură, teatru, literatură, operă şi muzică pop. Este, de asemenea, un mare admirator al lui Leonard Cohen.

Prinţul este fericit când se poate ocupa de grădinărit, îi place să-l citească pe Shakespeare, pictează în acuarelă şi a scris cărţi pentru copii. Poate fi o companie plăcută, dar şi temperamental şi exigent, spune fostul asistent.

Acuzat că vrea un trai super-luxos, Charles răspunde: „Nu credeţi toate prostiile”

Statisticile oficiale indică faptul că turneele sale în străinătate au fost cele mai costisitoare dintre călătoriile familiei regale.

„Doreşte să aibă un stil de viaţă super-luxos, în care să zboare cu avionul privat, (să utilizeze) trenul regal”, spune Tom Bower, autorul volumului „Rebel Prince”, o biografie neoficială a moştenitorului coroanei britanice, care ar avea la bază interviuri cu 120 de persoane, multe dintre acestea aflate în serviciul familiei regale.

Prințul Charles a negat astfel de afirmaţii.

„Nu credeţi toate prostiile”, a spus prinţul în aprilie pentru un post de radio australian atunci când a fost întrebat dacă obişnuieşte să ia cu el în călătorii şi scaunul de toaletă aşa cum susţine Bower.

Prinţul este mereu sufletul petrecerii: dacă reuşeşte să amuze, atunci e rost de mâncare şi vin bun şi de servire ireproşabilă.

„Crede că aşa se cuvine pentru Prinţul de Wales şi cred că oamenii ar fi dezamăgiţi dacă lucrurile ar sta altfel”, a spus fostul asistent.

Activismul său i-a atras critici virulente. „Ar fi o neglijenţă criminală” să nu-mi folosesc rolul pentru a-i ajuta pe oameni

Nu doar stilul său de viaţă i-a atras critici prințului Charles.

Activismul său pentru cauze precum mediul şi schimbările climatice i-au adus acuzaţii cum că s-ar amesteca în probleme pe care familia regală britanică ar trebui să le evite.

Cu toate acestea, Charles a spus că „ar fi o neglijenţă criminală” să nu îşi folosească rolul pentru a ajuta oamenii, iar poziţia sa i-a permis să-şi exprime păreri categorice. Acest lucru nu ar fi posibil din rolul de monarh, care, potrivit prevederilor constituţiei nescrise britanice, trebuie să rămână apolitic.

„Sunt o grămadă de lucruri pe care am încercat să mă concentrez în aceşti ani şi care cred că meritau atenţie, nu toată lumea a făcut acelaşi lucru, dar poate că acum, câţiva ani mai târziu, au început să-şi dea seama că ceea ce încerc să spun nu este atât de excentric pe cât se crede”, a spus Charles într-un interviu din 2017, pe care l-a acordat împreună cu fiul său cel mic, Harry.

Potrivit susţinătorilor săi, cauzele pentru care prinţul militează - cum ar fi sprijinirea tinerilor aflaţi în situaţii dezavantajoase să-şi găsească locuri de muncă, dialogul inter-confesional - sunt deseori profetice şi demonstrează preocupare pentru compatrioţii săi.

Prinţul recunoaşte că opţiunile sale sunt controversate. A militat mult timp împotriva modelului economic care a dus la poluarea oceanelor cu plastic, problemă care a intrat recent pe agenda factorilor de decizie.

Alte opinii însă, cum ar fi promovarea medicinei tradiţionale, încă îi mai atrag critici şi ironii.

În 2013, s-a aflat faptul că a avut 36 de întâlniri cu membri ai guvernului într-o perioadă de trei ani, în timp ce doi ani mai târziu, cea mai înaltă instanţă judecătorească din Marea Britanie a decis că zecile de scrisori adresate miniştrilor - botezate ''memoriile păianjenului negru'' din cauza scrisului său dezordonat, pot fi date publicităţii.

Scrisorile erau pe teme precum problema locuinţelor în zona rurală, hrana din spitale şi soarta unei specii de peşte, codul patagonian.

Divorțul de prințesa Diana i-a atras antipatia în Marea Britanie

Prințul Charles s-a căsătorit cu Diana Spencer la Catedrala St. Paul pe 29 iulie 1981. În jur de 750.000 de persoane s-au uitat la ceremonie în direct la televizor și o mulțime de aproximativ 500.000 de persoane s-au strâns între Palatul Buckingham și catedrală pentru a vedea cuplul regal.

Cuplul a avut doi copii, William, născut în 1982, și Henry (cunoscut ca Harry), născut doi ani mai târziu.

Charles și Diana au divorțat în august 1996 după ani de zile de probleme în mariaj care au ținut prima pagină a tabloidelor britanice. Diana a pus divorțul pe seama refuzului soțului ei de a pune capăt aventurii sale de durată cu Camilla Parker Bowles. Charles a susținut însă că a rămas fidel mariajului „până când acesta a devenit irecuperabil de distrus”.

Prințesa Diana a murit la Paris într-un accident de mașină pe 31 august 1997, eveniment care a declanșat un val de durere în Regatul Unit și țările Commonwealth-ului britanic, opinia publică întorcându-se puternic împotriva prințului Charles care apoi ani de zile a fost cel mai antipatizat membru al familiei regale.

Ladi Di, despre căsătoria cu Charles: „Eram trei în acel mariaj”

În una dintre biografiile familiei regale, „A Brief Life of the Queen”, scrisă de Robert Lacey, autorul ridică vălul de pe relaţiile între regină şi prinţesa Diana.

Lady Diana a fost imediat integrată în familia regală, care o iubea mult. În vârstă de numai 19 ani, ea lua masa cu familia, iar prinţului Philip îi plăcea chipul ei de înger. De altfel, regina Elisabeta a II-a îi acorda multă atenţie când prinţul Charles se pare că se ocupa mai mult de Camilla, iubita lui. A fost o relaţie care nu putea trece neobservată. De mai multe ori, în timpul unor recepţii organizate la Buckingham Palace, cei doi îndrăgostiţi îşi aruncau priviri care nu lăsau loc niciunui echivoc.

Presiunea mediatică era atât de mare, încât prinţul Charles trebuia să găsească o soluţie: fie să ceară mâna lui Lady Diana, fie să o lase ca să nu-i compromită reputaţia. În cele din urmă, s-a optat pentru căsătorie.

După numai câteva săptămâni, Lady Diana ar fi refuzat să participe la un dejun regal. Se pare că descoperise legătura soţului ei cu Camilla şi chiar auzise o declaraţie a acestuia făcută la telefon, în timp ce Diana era în baie: „Orice s-ar întâmpla, te voi iubi mereu”.

În septembrie 1981, cu ajutorul soacrei sale, Diana a consultat câţiva psihiatri, fără prea mare succes. Atunci regina Elisabeta a II-ar s-ar fi confesat unor apropiaţi, spunând despre nora sa că „nu este ca noi ceilalţi. Este foarte tânără”.

Câţiva ani mai târziu, după naşterea prinţilor William şi Harry, perechea princiară s-a despărţit în 1992, după mai multe conflicte. Într-un documentar difuzat în anul următor, prinţul Charles şi-a mărturisit adulterul şi cei doi au divorţat în august 1996. În 1995, a fost rândul Dianei să dezvăluie adevărul, aşa cum îl vedea ea. Ea i-a spus atunci lui Martin Bashir, tânăr ziarist la „Panorama”: ”Eram trei în acel mariaj”

„Dorința sinceră” a reginei Elisabeta a II-a: „Camilla să fie desemnată regină consoartă” când Charles va fi rege

Charles s-a căsătorit cu Camilla pe 9 aprilie 2005 în cadrul unei ceremonii private organizate la Windsor. Ulterior, acestora li s-au alăturat 800 de invitați la o rugăciune la Capela St. George de la Castelul Windsor și pentru recepția organizată de regina Elisabeta a II-a.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a susținut, în februarie acest an, într-un mesaj adresat naţiunii sâmbătă, în ajunul Jubileului său de Platină, că soţia fiului ei Charles, Camilla, ar trebui să fie regină consoartă atunci când prinţul o va urma la tron. Suverana, în vârstă de 96 de ani, şi-a exprimat „dorinţa sinceră”, ca ducesa de Cornwall „Camilla să fie desemnată regină consoartă” atunci când Charles va fi rege.

Până în prezent era admis că Camilla, 74 de ani, a doua soţie a prinţului Charles, 73 de ani, va fi doar prinţesă consoartă.

TV8.md reamintește că Regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii, a murit la Balmoral, la vârsta de 96 de ani, după ce a domnit 70 de ani. Familia ei s-a adunat la moșia ei din Scoția, după ce îngrijorările au crescut cu privire la sănătatea ei joi devreme, scrie bbc.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

Regina Elisabeta a II-a a decedat la 96 de ani. Vestea a fost confirmată de către familia regală

Invitatul noii ediții a emisiunii Cutia neagră PLUS cu Mariana Rață este directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu. Discutăm cele mai sensibile subiecte ale momentului: Tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei și noua lege care schimbă regulile pentru toți. Cum au ajuns mii de străini să ceară cetățenia Republicii Moldova. Retragerea cetățeniei pentru cei implicați în acțiuni împotriva statului. Zeci de examinatori reținuți în dosarele de corupție la permise – de ce fenomenul nu se oprește? Problemele moldovenilor din Marea Britanie la preschimbarea permiselor. Consiliul pentru investiții sensibile ascunde numele companiilor? Toate răspunsurile le aflăm la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este bugetară, dar trăiește în lumea brandurilor de LUX: Chanel, Prada, Gucci, Valentino. Ținutele viceprimarului Chișinăului fac cât o avere întreagă. Conduce doar SUV-uri BMW pentru care ar trebui să adune o viață. Care este secretul Irinei Gutnic pentru o viață de VIP, aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin este invitata de astăzi a emisiunii Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul judecătorilor Curții de Apel Centru provoacă tot mai multe nedumeriri. Aproape jumătate dintre rapoartele Comisiei de vetting privind magistrații de la Apel au fost trimise la reexaminare de CSM. Ce nu e bine în aceste rapoarte? Înseamnă asta că nu își face bine treaba Comisia de Vetting? Despre aceste și alte întrebări, discutăm la Cutia Neagră PLUS: președintele Comisiei de Vetting Andrei Bivol, membra Consiliului Superior al Magistraturii Livia Mitrofan și avocata Cristina Ciubotaru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
La 10 zile după tragedia în care o fată de 13 ani a căzut în gol, alți opt copii au fost surprinși jucându-se pe același acoperiș al clădirii în ruină. Ce s-a schimbat? Cine răspunde? Și câți copii mai trebuie să moară? Clădire privată, ani de promisiuni, zero acțiuni. Analizăm la Cutia Neagră PLUS cu șeful adjunct de la Direcția de Poliție Chișinău Tudor Borș, ex-viceprimarul Chișinăului Victor Chironda și avocatul Constantin Tănase.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri în campania electorală. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În cei șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu cel puțin șapte identități false — în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak, Vanuatu și Mexic. Colegii noștri din echipa de investigații „Cu Sens” au reușit să meargă pe urmele acestor identități ascunse ale fostului oligarh. „Fețele nevăzute ale lui Vlad Plahotniuc” — la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Oameni de afaceri controversați sau acuzați de legături cu Vlad Plahotniuc, în lista de sponsori de campanie ai PAS. Printre donatori se regăsesc primari aleși din partea altor partide politice. Dar și medici, profesori și pensionari.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un nou Guvern, noi așteptări în justiție. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte în Republica Moldova. Ce a mers bine și ce nu în mandatul actualului ministru? De ce fel de ministru al Justiției are nevoie noul Guvern? Cum avansează procesul de vetting și cât de eficient este el în realitate? Dezbatem prioritățile și restanțele din justiție, practica „capodoperelor legislative” din Parlament și dosarele de rezonanță care pun la încercare independența sistemului, astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, președinte CRJM Ilie Chirtoaca și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de bugetari cu venituri modeste au donat salarii întregi pentru campania electorală a Blocului Alternativa. /O noua investigație marca Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine a finanțat în realitate campaniile de pe TikTok ale lui Vasile Costiuc? Ferme de boți și bani veniți din afara țării. /Rețeaua Șor, destabilizări și miliarde în cripto – ce s-a pregătit înainte de alegeri și cine a ajuns totuși în Parlament? /Fugarii revin în scenă: Plahotniuc, Țuțu, Andronachi – toți la Penitenciarul 13. Ce planuri se pun la cale din interior? /Răspunsuri la aceste întrebări și nu doar aflați astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitat: șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Apropierea fără precedent a Moldovei de UE a generat o ofertă bogată de partide și blocuri proeuropene pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În tabăra proeuropeană a partidelor deja cunoscute li s-au alăturat proiecte politice mai noi, unele dintre ele cu totul neașteptate, cu politicieni care până nu demult serveau cauzei ruse în Moldova. Cine sunt politicienii care de-a lungul anilor și-au schimbat radical retorica, vedeți în noul material de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Când și cum va fi adus Plahotniuc în Moldova? Cât de mult s-a extins rețeaua Șor? Bani negri și troli online - şeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, dezvăluie astăzi la Cutia Neagră PLUS culisele campaniei electorale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Pentru unii primari, aflarea timp de mulți ani la conducerea unei localități devine o afacere de familie. Este și cazul primarului Iuri Onofriiciuc din Vadul lui Vodă, cel mai cunoscut loc de agrement din republică. De peste 20 de ani de când conduce orășelul, familia edilului a reușit să se pricopsească cu mai multe afaceri profitabile în localitate. Acestea au fost construite în detrimentul intereselor primăriei și ale localnicilor. Cum a ajuns o companie fondată de portavocea Kremlinului, Gabriel Călin, candidat la parlamentare, să facă afaceri cu primăria? „Țarul din Vadul lui Vodă”, o nouă investigație la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Plahotniuc revine în prim-plan: este pregătită justiția să-l judece? Președintele CSM, Sergiu Caraman, răspunde întrebărilor-cheie despre dosarele de rezonanță, eșecurile din instanțe, presiunile asupra judecătorilor și vettingul controversat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directoarea Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu, vine la Cutia Neagră PLUS. De ce tinerii nu se mai înghesuie să devină judecători și procurori? Cum poate fi schimbată imaginea unei instituții marcate de suspiciuni? Ce efecte au „scandalurile epistolare” din sistem?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sunt peste 20.000 în întreaga republică. Au fost înregimentați în prima linie de atac a lui Șor și suportă astăzi cel mai dur consecințele. Cine sunt oamenii amendați pentru că au luat bani de la gruparea Șor și cine îi apără în judecată, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, vine la Cutia Neagră PLUS. Cum sunt aleși procurorii în Moldova? Sunt pedepsiți aceștia pentru lipsă de rezultate? De ce stagnează vettingul și ce se întâmplă cu PACCO?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu, judecați penal în dosarul „blanchete pentru pașapoarte”, au reușit să mai dea o lovitură. Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite 90 de milioane de lei unei companii conectate la cei doi. Cutia Neagră PLUS a descoperit firmele din paradisuri fiscale implicate în schemă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Alegeri, fake news și presă sub atac. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre polarizarea societății, dezinformarea în an electoral și vulnerabilitățile presei. Invitați: Alina Radu, directoarea Ziarul de Gardă, Petru Macovei, director executiv API și Andrei Curăraru, expert WatchDog.

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1396: Plan cu Moldova, atac la Odesa, cifre dezvăluite și propunerea SUA. Zelenski îi dă replica lui Putin
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1396: Plan cu Moldova, atac la Odesa, cifre dezvăluite și propunerea SUA. Zelenski îi dă replica lui Putin
/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș
/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș
Nu au mai ajuns în Italia: Patru străini, opriți la vama română cu ajutorul polițiștilor din Moldova
Nu au mai ajuns în Italia: Patru străini, opriți la vama română cu ajutorul polițiștilor din Moldova
/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc
/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc
Restricții ridicate: Circulația pe ruta Odesa–Reni a fost reluată
Restricții ridicate: Circulația pe ruta Odesa–Reni a fost reluată

externe

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1397: Negocieri la Florida, record de spionaj și lovituri în Crimeea. Putin, gata de întâlnire cu Macron

21 decembrie 2025, ora 18:44

Negocierile pentru pace în Ucraina continuă în Florida, unde emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu reprezentanții americani. În același timp, președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog, în timp ce oficialii europeni și americani urmăresc obținerea unui acord durabil pentru încheierea războiului.

În Ucraina, Kievul intenționează să-l înlocuiască pe șeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, după atacurile rusești asupra Odesei. În paralel, a fost reluată legătura feroviară Odesa–Chișinău, pentru prima dată din 2022, iar cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată, trenurile fiind ocupate între 61% și 93%.

UPDATE Armata rusă a atacat masiv orașul ucrainean Odesa în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie. Mai multe obiective au fost lovite de rachete balistice, iar un rezervoar cu ulei de floarea-soarelui a fost distrus, provocând scurgeri pe străzi. Potrivit presei locale, la ora 16:48 a fost declarată alarmă aeriană în regiunea Odesa, din cauza amenințării rachetelor balistice venind din sud. La scurt timp, în interiorul orașului Odesa s-a auzit o explozie puternică. Martorii au raportat că inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M”, echipată cu muniție cu submuniții. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Crimeei ocupate. Munițiile cu submuniții, atunci când explodează, împrăștie zeci sau sute de fragmente mici pe o zonă largă, afectând nu doar țintele militare, ci și tot ce se află în apropiere.

UPDATE Trupele ruse au răpit aproximativ 50 de locuitori ai satului Hrabovske din regiunea Sumî din Ucraina, la aproximativ 200 de metri de granița cu Rusia, a scris pe Telegram Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubinets. Potrivit informațiilor preliminare, pe 18 decembrie forțele ruse au reținut ilegal aproximativ 50 de civili — locuitori ai satului Hrabovske — ținându-i fără acces la comunicare sau condiții adecvate. Pe 20 decembrie, aceștia au fost duși cu forța în Rusia. „Am contactat imediat Comisarul pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, solicitând informații despre locul unde se află cetățenii ucraineni deportați ilegal, detalii despre condițiile lor de detenție și nevoile urgente, precum și solicitând măsuri pentru întoarcerea lor imediată în Ucraina. De asemenea, am trimis o scrisoare către CICR”, a scris Lubinets. Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, civilii din zonă să evacueze imediat, deoarece rămânerea în zona de luptă este periculoasă. El a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind evacuarea obligatorie, în special a copiilor, din zonele în care există o amenințare imediată asupra vieții și libertății lor.

UPDATE Circulația pe drumul M-15 Odesa–Reni, întrerupt anterior din cauza atacurilor rusești, a fost reluat în regiunea Odesa. Anunțul a fost făcut pe Telegram de adjunctul șefului Departamentului de Poliție Rutieră, Alexei Biloșițki. „Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele sensuri, pe drumul M-15 Odesa–Reni (spre podul București), în localitatea Maiaki, au fost ridicate”, a scris oficialul.

UPDATE Legătura feroviară Odesa–Chișinău a fost reluată pentru prima dată din 2022. Cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată. Conform unui anunț al Căilor Ferate din Ucraina, 60% dintre bilete s-au vândut în doar trei ore de la deschiderea vânzării. Până în prezent, trenurile din Odesa sunt ocupate în proporție de 61%, iar cele din Chișinău – în proporție de 93%. Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

UPDATE Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 75 dintre cele 97 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn care a început sâmbătă seara. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainei. Începând cu ora 18:00, sâmbătă, 20 decembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 97 de UAV-uri de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri, lansate din direcțiile Millerovo, Kursk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), Hvardiiske și Chauda (Crimeea, temporar ocupată). Aproximativ 60 dintre acestea erau drone de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de avioane, trupe antiaeriene, unități de război electronic și unități de sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, duminică, 21 decembrie, apărarea aeriană a doborât sau a blocat 75 de drone deasupra Ucrainei de nord, sud, vest și est.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, conform AFP. Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei.

UPDATE Kievul intenţionează să-l înlocuiască pe şeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, în urma mai multor atacuri ruseşti asupra regiunii Odesa, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, transmite Digi24. „Întărim apărarea aeriană şi, să fim sinceri, vom întări şi comandamentul. Astăzi am ridicat această problemă privind înlocuirea comandantului... Cred că vor găsi un alt candidat. Pentru că trebuie să reacţionăm în timp util, rapid”, a spus oficialul. Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, în noaptea de 19 decembrie, ucigând cel puţin opt persoane şi rănind alte 27.

UPDATE O facilitate de infrastructură civilă a fost avariată în regiunea Rivne din Ucraina ca urmare a unui atac rus. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către șeful Administrației Militare Regionale Rivne, Oleksandr Koval. „Ca urmare a atacului aerian al inamicului, o facilitate de infrastructură civilă a fost avariată. Incendiul nu s-a produs. Un angajat a suferit răni ușoare. Asistența medicală i-a fost acordată la fața locului”, se arată în declarație. Reprezentanți ai forțelor de securitate și apărare, precum și alte servicii, lucrează în continuare la fața locului.

UPDATE În timpul războiului de amploare din Ucraina, instanțele rusești au emis peste o mie de sentințe pentru infracțiuni de trădare de stat și spionaj. În anul care se încheie, 2025, au fost pronunțate 468 de astfel de sentințe — un maxim absolut de la intrarea în vigoare a Codului Penal al Federației Ruse, în 1997. În perioada 1997–24 februarie 2022, au fost pronunțate 196 de astfel de sentințe. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de asociația independentă Parubets Analytics, la cererea proiectului pentru drepturile omului „Primul Departament”, transmite CurrentTime. Conform studiului, de la începutul războiului de amploare, articolele privind trădarea de stat, spionajul și colaborarea confidențială au devenit în Rusia unul dintre principalele instrumente de represiune politică. Până la 10 decembrie 2025, numărul total al persoanelor acuzate pe aceste articole era de cel puțin 1.627, dintre care o treime (564 persoane) aveau cetățenie ucraineană.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul Belbek din Crimeea ocupată, transmite Adevărul. Unul dintre avioane a fost lovit chiar înainte de o misiune de bombardament. „Unul dintre avioane se afla pe pista de rulare încărcat cu muniție completă și era pregătit pentru o misiune de luptă. A fost distrus”, se arată în comunicatul de presă. Nu au fost specificate data și ora atacului. Su-27 (Flanker, în codificare NATO) este un avion de vânătoare de a patra generație, intrat în serviciu în 1985. Este proiectat pentru manevrabilitate ridicată și dominație în luptă, fiind renumit pentru capacitatea sa de a executa manevra cobra - o mișcare acrobatică dramatică în care aeronava își ridică brusc botul aproape vertical înainte de a reveni la zborul orizontal. SBU a precizat că operațiunea a fost efectuată de Centrul său de Operațiuni Speciale Alpha folosind modele nespecificate de „drone cu rază lungă de acțiune” și adăugând că și turnul de control al aerodromului a fost avariat. Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că un radar rusesc RSP-6M2, folosit pentru controlul traficului aerian, a fost lovit peste noapte pe aerodromul Kirovskoie din Crimeea, ocupată. SBU a subliniat că aceste atacuri asupra avioanelor Su-27 au urmat unei alte lovituri reușite în ultimele zile.

UPDATE Forțele armate ale Ucrainei (AFU) au eliberat o parte din orașul Kupiansk. Spre deosebire de Pokrovsk - unde doar mici echipe de asalt ucrainene au reușit să pătrundă - unități relativ numeroase au intrat în vestul orașului Kupiansk, în regiunea Harkov, preluând controlul asupra mai multor blocuri de apartamente din cartierul Yuvileynyi, situat la marginea sud-vestică a orașului. Zona a fost scena unor lupte intense și era controlată anterior, în parte, de forțele ruse. Avansul i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să înregistreze un videoclip la intrarea sud-vestică a orașului săptămâna trecută. Între timp, forțele ruse continuă operațiunile ofensive în regiunile Donețk și Zaporojia din Ucraina. Au capturat orașul Siversk și atacă pozițiile ucrainene din Huleaipole, scriu jurnaliștii Meduza, conform Digi24.

UPDATE Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, informează Reuters, conform News.ro. Această întâlnire vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni, în speranţa de a pune capăt invaziei ruseşti lansate în februarie 2022. Emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat la încheierea întâlnirii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, că discuţiile au fost constructive şi că vor continua duminică. „Discuţiile continuă în mod constructiv. Au început mai devreme (în cursul zilei) şi vor continua astăzi şi mâine”, a spus Kirill Dmitriev. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ar putea participa la discuţii.

UPDATE Kremlinul a transmis duminică faptul că perspectivele unei păci în Ucraina nu au fost îmbunătăţite de modificările aduse de Europa şi Ucraina propunerilor americane, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters. Consilierul principal pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a declarat jurnaliştilor că este convins că aceste ajustări nu contribuie la apropierea unui acord durabil. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii şi ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă nu îmbunătăţesc documentul şi nu cresc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Uşakov.

UPDATE SUA au propus organizarea primelor negocieri față în față dintre Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, la Miami, unde vor avea loc noi discuții ce vizează încheierea războiului, a afirmat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat președintele ucrainean presei de la Kiev, menționând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei și de a extinde sancțiunile la întreaga economie rusă. „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, a continuat el, argumentând că doar americanii sunt capabili să convingă Rusia să oprească conflictul din Ucraina. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a insistat Zelenski.

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1396: Plan cu Moldova, atac la Odesa, cifre dezvăluite și propunerea SUA. Zelenski îi dă replica lui Putin
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1395: Atac nou la Nistru, presiunea lui Trump și amenințarea lui Putin. „Acordul va fi slab sau nu va fi”
/ULTIMA ORĂ/ Pod de peste Nistru, lovit de drone explozive: Alerta Poliției de Frontieră
/ULTIMA ORĂ/ Pod de peste Nistru, lovit de drone explozive: Alerta Poliției de Frontieră
/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș
/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Lege mai aspră după încercările de fraudă la obținerea cetățeniei. Eșanu: „Am avut personaje extrem de dubioase”
/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc
/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc
/VIDEO/ Oferte de Revelion 2025 în Moldova: Cum te poți distra cu și fără bani de Anul Nou
/VIDEO/ Oferte de Revelion 2025 în Moldova: Cum te poți distra cu și fără bani de Anul Nou

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.