10 august 2022, ora 15:55

Prim-ministra Natalia Gavrilița a cerut directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteață, să vină cu o explicație privind introducerea restricțiilor  de către Federația Rusă, din 15 august, la importul de produse agricole din 31 de regiuni din Republica Moldova. Ba mai mult, acesta a solicitat să fie intensificate controalele realizate de specialiști ANSA, și să fie identificate noi piețe de desfacere.

În cadrul discursului său, directorul ANSA, a reiterat faptul că autoritățile de la Chișinău nu au primit nicio notă informativă cu privire la „infectarea produselor agricole moldovenești exportate în Rusia”.

„Noi la moment nu am primit oficial nicio notă din partea autorităților competente din sferă, de aceea nu mă pot expune în detalii asupra dăunătorilor și regiunilor care au fost stipulate în comunicatul emis de Rosselhoznadzor. Atunci când o vom primi urmează să o analizăm și la sigur dacă va fi necesar vom intensifica controalele. 

Vom lua prompt legătura cu colegii din Federația Rusă și vom analiza fiecare regiune în parte dacă au fost semnalate anumite cazuri. Noi nu am fost notificați nici anterior, despre cazuri înregistrate în perioada precedentă și urmează ca fiecare raion în parte să-l analizăm să vedem de ce s-au pus anume acelui raion acele restricții”, a declarat Radu Musteață.

În replică, prim-ministra a solicitat ca autoritățile de resort să se ocupe prioritar de această problemă. 

„Eu vă rog să luăm în serios această problemă care a fost semnalată. Am deschis semnificativ piața din Uniunea Europeană și trebuie să ne preocupăm de calitatea produselor noastre și să menținem piețele care le avem. Totodată, trebuie să căutăm noi piețe de desfacere. Dacă este nevoie să angajăm companii care să ajute autoritățile naționale să certifice produsele pentru export sau să vedem care sunt soluțiile în interiorul ANSA care ar putea îmbunătăți situația”, a afirmat Natalia Gavrilița.

Directorul ANSA a mai precizat că în prezent se lucrează asupra priorităților enumerate, inclusiv la procesul de digitalizare.

TV8.md reamintește că marți, 9 august,  Serviciul de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse, Rosselhoznadzor, a anunțat că din 15 august, va introduce restricții temporare la importul de produse agricole din 31 de regiuni din Republica Moldova. 

Mai exact, se impun restricții pentru produsele agricole importate din următoarele regiuni ale Republicii Moldova: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Taraclia, Telenești și Ungheni, precum și din unitatea teritorial-administrativă a R. Moldova „Găgăuzia” și municipiile Chișinău, Bălți.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

23 decembrie 2024, ora 20:39

Scad investițiile în Republica Moldova. Anul trecut acestea au fost cu aproape 40 la sută mai mici decât în 2022. Autoritățile susțin că investitorii nu se grăbesc să aducă bani în Moldova din cauza riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Astfel, pentru a atrage afaceri străine, Guvernul vrea să elaboreze un fond de garantare a investițiilor. Subiectul a fost discutat și la Clubul Presei Economice.

În 2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe în valoare de aproximativ 357 de milioane de dolari. Spre comparație, în 2022 acestea s au ridicat la o cifră record de peste 586 de milioane de dolari, cu 230 milioane de dolari mai mai mult. Scăderea este condiționată de mai mulți factori. Autoritățile susțin că principala cauză a fost frica de o problemă de securitate legată de războiul din Ucraina, dar și crizele energetice frecvente. 

„ Țara care în regiune a scăzut mai tare investițiile decât la noi, este Ucraina și aici este evident o legătură absolut directă. Foarte mulți investitori, chiar sunt sinceră la capitolul ăsta care stau pe stand by, pe pauză. Ei discută cu noi, așteptau să vadă inițial rezultatele alegerilor, rezultatele referendumului. Acum, de exemplu, unii dintre ei așteaptă să vadă ce va face Trump în momentul care intră în oficiu, sunt foarte multe chestii pe care un investitor le așteaptă pentru a lua următoarea decizie”, a menționat directoare Agenția de Investiții, Natalia Bejan.

Chiar dacă în acest an s-a reușit aducerea în țară a 13 proiecte investiționale noi, alți investitori au ales să plece.

„ Sigur că sunt benefice aceste facilități fiscale, dar asta nu este factorul esențial, acesta ar fi factorul cinci, șase în conlucrarea cu investitorii străini. Ei în primul rând caută forță de muncă calificată și dacă nu există forță de muncă calificată poți să dai și eu vă zic că noi avem țări gen Serbia, Macedonia de Nord care alocă direct pentru loc de muncă creat patru, cinci până la zece mii de euro, evident noi nu cred că în următorii zece ani ajungem la așa nivel ca să putem da așa subvenții”, a punctat administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu.

Șefa statului, Maia Sandu recunoaște că ne confruntăm cu această problemă.

„ În toate vizitele mele externe sau aproape în toate vizitele mă văd și cu potențiali investitori dintr-o țară sau alta și ceea ce îmi spun ei este: Ne sunteți foarte simpatici, dar este o mare incertitudine ceea ce se întâmplă în Ucraina și îmi spun iată când o să deveniți stat membru al UE, atunci noi o să venim neapărat”, a declarat șefa statului, Maia Sandu.

Maia Sandu susține că Guvernul lucrează în prezent la un proiect care va permite ca investițiile străine făcute în țara noastră să fie protejate sută la sută de un fond de garantare. 

„Ce face acum Guvernul, o metodă prin care încearcă să atragă investitorii în pofida acestei situații de incertitudine creată de război este să creeze un fond de garanție care să securizeze aceste investiții pentru situația deteriorării securității”, a punctat șefa statului, Maia Sandu.

Experții economici salută inițiativa, însă cred că statul nu va avea capacitatea să garanteze investiții mari.

„NATO plus UE a asigurat România să fie prima în Europa și a patra în lume după investițiile noi atrase în perioada de pre-aderare. Deci poți să spui cum vrei, dacă nu ai garantată securitatea și nu ai rezolvată problema ta, în cazul dat blocul comunitar, nu te ajută. Noi nu putem să avem resurse multe, deci trebuie să cerem suportul altor țări ca ei să garanteze pentru firmele care vin la noi în Republica Moldova”, a menționat expert economic, Veaceslav Ioniță.

Principalele ramuri ale economiei care au beneficiat de investiții străine în 2023 sunt activitățile financiare și de asigurări, peste 35 de procente. Peste 25 la sută din banii străini au mers spre comerțul cu ridicata, cu amănuntul și reparația autovehiculelor, iar peste 18 procente în industria prelucrătoare. 

Stocul total de investiții directe în țara noastră a fost evaluat la sfârșitul anului trecut la 5,4 miliarde de dolari. 84 la sută din acestea sunt deținute de investitorii europeni. În topul cinci al țărilor care dețin cele mai multe acțiuni în afacerile din Moldova se regăsesc: Cipru, Olanda, România, Marea Britanie și Bulgaria.