/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1398: Alertă privind Odesa, explozie la Moscova și oferta NATO. Kievul anunță „discuții productive”

investigații

Exclusiv! Ce case își construiesc doi dintre candidații la CSM, asigurați anterior cu locuințe de Primăria Chișinău

14 august 2022, ora 11:37

Redacția TV8

Eroii investigației din această ediție a emisiunii „Cutia NEAGRĂ PLUS” sunt doi foști procurori, în prezent judecători și candidați la funcția de membru al CSM, cu apartamente, case luxoase și mașini, aproape ca și toți ceilalți candidați despre care v-am vorbit în anchetele precedente. Ceea ce îi face însă diferiți este că acești magistrați au reușit de mai multe ori să profite de beneficiile acordate lucrătorilor din justiție și au obținut gratuit terenuri, locuințe sau contracostul acestora, iar mai târziu și apartamente la preț preferențial. Toate doar pentru a fi siguri că sunt asigurați de stat cu spațiu de locuit și confort. Astăzi cei doi magistrați își construiesc vile luxoase. Iar echipa Cutia NEAGRĂ PLUS vi le prezintă în premieră.

Sergiu Osoianu este judecător din anul 2008, iar anterior a lucrat în Procuratură. Din luna aprilie curent deține interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Strășeni, după ce a condus instanța timp de 4 ani. În ianuarie 2017, fostul președinte Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Osoianu la șefia Judecătoriei Strășeni, invocând probleme de integritate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus repetat pe Osoianu, iar Dodon a fost obligat să-l promoveze în funcția de președinte al instanței din Strășeni.

În 2018, Osoianu l-a judecat pe şoferul camionului care a accidentat două mașini din cortegiul prezidențial al lui Dodon. Șoferul și-a recunoscut vina în instanță, iar magistratul Osoianu i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 20 de mii de lei.

Un alt dosar de rezonanță, judecat de Osoianu a fost cel al fostului membru al Curții de Conturi, Gheorghe Trocin, care a provocat un accident rutier în anul 2013, soldat cu moartea unui copil. Osoianu l-a condamnat pe Trocin la 6 ani de închisoare și l-a obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de lei familiei copilului decedat în accident.

Numele lui Sergiu Osoianu a figurat anterior în mai multe plângeri depuse la Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada 2011-2018, Inspecția Judiciară a înregistrat 24 de sesizări, în care era vizat Osoianu, dar toate au fost respinse. Astfel, magistratul nu s-a ales cu sancțiuni disciplinare.

Milionul primit de la Primăria Chișinău

De când activează în funcția de judecător, Sergiu Osoianu a ajuns de mai multe ori în vizorul jurnaliștilor, iar scandalurile au fost legate de fiecare dată de veniturile și proprietățile magistratului. Osoianu a primit un milion de lei de la Primăria Chișinău, care a fost obligată în judecată să-l asigure cu apartament pe când muncea ca procuror. Apoi, ajuns judecător, a beneficiat și de un apartament la preț preferențial. Iar în calitate de magistrat la Strășeni a mai primit gratuit și un teren de la autoritățile locale pentru a-și construi o casă. Echipa Cutiei Negre a descoperit casa luxoasă a lui Osoianu, dar nu ridicată pe terenul acordat de Primăria Strășeni, ci în suburbia capitalei, în localitatea Trușeni.

În 2016, portalul „Moldova Curată” scria că Osoianu a primit de la Primăria Chişinău peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament. Sergiu Osoianu s-a judecat mai mulți ani cu Primăria, cerând să fie asigurat cu spaţiu locativ, în baza unei prevederi a Legii Procuraturii. În 2008, a obținut câștig de cauză și urma să primească un apartament în capitală. Pentru că autoritățile municipale nu aveau locuințe disponibile, edilul Dorin Chirtoacă a semnat în 2015 o tranzacție de împăcare, pentru a-i fi achitate lui Osoianu 50 de mii de euro în loc de un apartament cu două camere.

Curtea de Apel Chișinău stabilise în 2014 că numai Consiliul Municipal Chișinău are prerogative să repartizeze locuinţe şi să aloce bani din fondul de rezervă. Deși Dorin Chirtoacă a fost acuzat că a semnat abuziv tranzacția de împăcare cu Osoianu, judecătorul a încasat totuși un milion de la Primărie. În 2017, Dorin Chirtoacă s-a ales cu dosar penal pe faptul semnării mai multor tranzacții de împăcare cu solicitanții de apartamente, în mare parte foști procurori sau polițiști.

SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Primarul o venit cu inițiativa de a încheia această tranzacție. El a prezentat tranzacție, adică prin intermediul executorului judecătoresc. Nu-mi mai aduc aminte detalii, însă era o hotărâre a instanței de judecată, rămasă definitivă, care urma a fi pusă în executare. Eu dacă nu executam pe calea asta amiabilă, atunci îmi rezervam dreptul de a merge la Curtea Europeană”.

Apartament la preț preferențial, repartizat de CSM

În 2018, Osoianu a fost protagonistul unei alte anchete de presă. Centrul de Investigații Jurnalistice scria că judecătorul și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, deși avea o casă și un garaj în proprietate în momentul în care a fost acceptat de CSM în lista celor care au nevoie de locuință la preț redus. Osoianu neagă acest lucru.

SERGIU OSOIANU: „Mi-au imputat mie o casă de 114 metri pătrați, pe care eu de fapt am declarat-o ca proprietate a concubinei mele și care de fapt era în regiunea transnistreană, în satul Boian. Eu nu am legătură cu casa ceea. Eu nu am avut nimic. Până în 2020 am trăit la gazdă. Unicul lucru ce l-am avut acesta a fost garajul, unde îmi păstram bunurile de la automobil. Și garajul acesta mi l-au transmis prin procură mie. Eu nu am plătit bani. Am intrat într-o asociație a proprietarilor de garaje. Societatea era obștească. Drepturile de proprietate asupra garajului s-au înregistrat abia în 2015-2016”.

Apartamentul de 75 de metri pătrați, cumpărat de Osoianu la preț preferențial în blocul judecătorilor de pe strada Romană, l-a costat 27 de mii de euro. Imobilul este și astăzi în proprietatea magistratului și are o valoare de câteva ori mai mare. În ultima declarație de avere, unde era obligat de lege să indice valoarea de piață a bunului, Osoianu a declarat doar investițiile de 520 de mii de lei.

Teren gratuit de la Primăria Strașeni

După ce a obținut un milion de lei de la Primăria Chișinău pentru locuință, apoi a beneficiat de apartament la preț preferențial de la CSM, în 2019, Sergiu Osoianu a mai intrat în posesia unui teren de 7 ari în orașul Strașeni, pe care l-a primit gratuit de la Primărie. Lotul a fost evaluat în declarația de avere la 140 de mii de lei.

SERGIU OSOIANU: „Cererea a fost înaintată în 2010. Eu am fost numit în 2008 în Strășeni și am înaintat cerere să mi se acorde un lot pentru construcția casei, pentru că nu am avut nimic. – Gratuit? – Da, gratuit, în condițiile legale ca la toți. Numai că eu suplimentar am indicat că sunt aici trimis la muncă și am dreptul la locuință de serviciu. Dar dacă locuințe de serviciu nu-s, să-mi acorde teren. – În 2019 dvs deja aveați apartamentul din Chișinău. Înțelegeți, la mine din 2017 s-a născut un copil și în 2019 al doilea copil. Respectiv, trebuia să îmbunătățesc cumva condițiile de trai. Sunt doi copii de gen diferit. Apartamentul este cu două odăi, pe care l-am procurat eu. Din perspectiva asta eu mă gândeam că pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și construcția casei ar fi bine să dobândesc un lot”.

De când este magistrat, Sergiu Osoianu a avut venituri doar din salariu și indemnizațiile ridicate pentru creșterea copiilor. Totuși, a reușit să investească bani mari în imobile, mai ales în ultimii ani. În 2018, judecătorul Osoianu a cumpărat două bunuri imobile, care l-au costat peste 300 de mii de lei. Iar în 2019, judecătorul a achiziționat 6 ari de teren în comuna Trușeni, suburbie a capitalei, pentru care spune că a plătit doar 150 de mii de lei.

Casa pe care o construiește judecătorul Sergiu Osoianu la Trușeni

Casă din Trușeni, construită cu ajutorul părinților

SERGIU OSOIANU: „M-am apucat de construit casă, pentru că bani de casă construită trebuie ceva mai mult. În construcție deja se mai fac careva economii. - Era doar lot de casă? Nu era începută nicio construcție acolo? - Nu era nicio construcție. Așa cum sunt acolo. Puteți să mergeți la fața locului și să vedeți. – Noi am mers deja acolo. - Dacă ați mers, ați văzut că acolo nu-i nimic”.

Contrar declarațiilor judecătorului, pe terenul din Trușeni se înalță o casă de toată frumusețea. Imobilul are două niveluri și a fost construit după cele mai noi tehnologii. Pe acoperiș au fost instalate și panouri solare. Casa este deja îngrădită, iar în curte se observă o construcție auxiliară modernă, care pare a fi un foișor de tip închis. Am surprins la fața locului și o echipă de muncitori, care ne-au spus că lucrează la fațada casei.

În declarația de avere pentru anul trecut, Sergiu Osoianu nu dezvăluie că are o nouă casă de locuit. A indicat vila din Trușeni la capitolul „altă avere imobilă” și a declarat că a investit 800 de mii de lei în construcție.

Reporter: - E frumoasă casa!

Sergiu Osoianu: - Se ocupă soția de dânsa și ea are gusturi. Încă nu-i nimic frumos acolo.

Reporter: - Am văzut că faceți fațada.

Sergiu Osoianu: – Face decorul, dacă nu mă greșesc eu, din clei face ceva, adică ceva econom. Nu-i ceva care să fie costisitor.

Fiind obligat de noile prevederi legale să indice valoarea de piață a bunurilor, Osoianu a evaluat casa din Trușeni la 1,2 milioane de lei.

SERGIU OSOIANU: „După rubrica asta eu trebuie să evaluez cam cât costă real casa asta. Și eu am evaluat. Știi cum, fiecare țigan vrea să-și vândă marfa mai scump. Și eu m-am gândit așa să o evaluez”.

Întrebat de unde bani pentru a construi o astfel de casă în condițiile în care trăiește doar din salariu, judecătorul ne-a spus că este ajutat și de părinți. Osoianu a declarat în 2021 o donație de 7000 de euro primită de la tatăl său. Iar cu 5 ani în urmă, a avut o donație de 5000 de euro de la soacra sa. În anii precedenți declarase și bunuri în valoare de 15 500 euro primite ca donație: seturi de mobilă, televizor și computer, fără a dezvălui de la cine erau cadourile generoase.

SERGIU OSOIANU: „Asta cred că a soției am indicat eu ceva, a concubinei. Eu nu am primit nimic. Eu nu puteam să umblu cu dânsele din urma mea. Da, bunurile soției. Ceva mobilă a cumpărat, nu știu. – Ați primit și o donație de la tatăl dvs de 7 mii de euro. - Da, tatăl m-a ajutat pe mine la construcția casei. – Are business tatăl? – Are gospodărie țărănească, se ocupă cu serele. Dacă doriți, puteți să-l vedeți. El muncește, are, strânge. De fapt și împreună am hotărât să ne apucăm de construit casa”.

Analizând declarațiile de avere ale magistratului din ultimii ani, apar confuzii și în cazul tranzacțiilor cu mașini. Osoianu indică în 2019 că a vândut un autoturism cu 10 mii de euro și altul cu 9 mii de euro. Un an mai devreme însă declara o singură mașină de marca Honda, cumpărată în 2014 cu 150 de mii de lei. Din 2020 familia Osoianu are în posesie o mașină de marca Hundai, cumpărată cu 570 de mii de lei, dar aparține soacrei magistratului.

SERGIU OSOIANU: „Mama concubinei a vândut un apartament în același an și a cumpărat un automobil pe care l-a înregistrat pe ea. Dar i-a transmis dreptul de folosință și concubinei mele. – Și o folosiți dvs exclusiv?- Eu o folosesc. Ea o folosește exclusiv, concubina. Ea decide ce, unde și cum, când cu mama, cum apar necesitățile.

Dosarele de rezonanță din gestiunea lui Postică

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică, a urmat același parcurs profesional ca și magistratul Sergiu Osoianu. A fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.

Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

AURELIU POSTICĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Nu știu cât de etic ar fi să comentez eu această hotărâre pentru că nu am luat-o singur, ci în complet cu colegii mei judecători. Doi: hotărârea nu este una definitivă și este în proces de examinare în ordinea de apel. Nu știu dacă ați studiat, dar o parte a concluziilor noastre au venit în urma renunțării acuzării de stat la o parte din învinuiri și desigur că o parte s-a datorat probatoriului examinat. Nu cred că-i corect și nu aș vrea să intru prea mult în detalii. Eu propun să așteptăm soluția definitivă și irevocabilă pe acest caz”.

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

AURELIU POSTICĂ: „Absolut pentru mine aceste dosare nu sunt și nu erau în vizor ca dosare politice. Le-am examinat ca și orice alte dosare. Dacă vreți câteva detalii, acestea sunt irevocabile și putem să le discutăm.Ordonanțele de pornire a urmăririi penale nu pot fi anulate de către judecătorul de instrucție, deoarece ele sunt niște acte de dispoziție discreționare ale procurorului.Cu toată stima și respectul, partea apărării s-a bazat pe aspecte politice, pe aspecte de probatoriu, dar judecătorul de instrucție nu este competent să pună pe cântar probatoriul la acea etapă incipientă a urmăririi penale”.

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

SERGIU POSTICĂ: „După reluarea urmăririi penale de către Procuratura Generală, s-a constatat că, între timp, câțiva ani în urmă, mai fusese pornită o urmărire penală pe faptul comiterii unui abuz, dacă nu greșesc, sau complicitate la un abuz de către Ana Ursachi. Legea penală prevede că comiterea unei infracțiuni în interiorul termenului de prescripție, întrerupe termenul de prescripție și termenul începe să curgă de la data comiterii ultimei fapte. Pur și simplu m-am bazat pe acest aspect”.

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea.

Casa de milioane din Durlești

Aureliu Postică se numără printre magistrații cu averi considerabile. Are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Casa din Durlești a judecătorului Aureliu Postică este astăzi aproape finisată. În 2020, a fost cumpărată la o etapă de construcție de 45%.

Această casă din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproaăe gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

AURELIU POSTICĂ: „Inițial, în 2019, inițiativa le-a aparținut părinților noștri de a investi în comun în acest imobil, cu forțe comune să construim această casă. Dar în final, în 2020, împreună cu soția am luat decizia să ne credităm de la o instituție financiară și să finalizăm noi cu forțele proprii acest imobil. - Când planificați să vă mutați în noua locuință de la Durlești? Câte investiții mai aveți de făcut acolo? - Nu știu. Așteptăm să fie liniște și pace în lume. Mai avem de investit. Cred că e făcut în jur de 80-90%. Mai avem de amenajat curtea, mai avem niște lucrări interioare. -Investițiile vor fi din veniturile din afaceri? - Da, dar nu este exclus că și părinții o să ne ajute, rudele. – Ei au această posibilitate? – Au posibilitate. Dacă o să vedeți, nicăieri nu am nicio donație. Nu operez cu donații, dar asta nu înseamnă că părinții nu doresc și nu au posibilitate să ne ajute.

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Acela e contul de deservire a întreprinderilor gestionate de soția mea și nu este un cont de depozit. Este un cont curent pe care sunt transferați banii de pe contul întreprinderii. Soția desfășoară o activitate de prestare a serviciilor de contabilitate și de acolo îi transferă pe card”.

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.

Venituri din afacerile soției

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.

Apartament gratuit de la Primărie și altul cumpărat la preț redus, fiind procuror

Revenim la averea familiei Postică, care mai numără câteva imobile. În 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ.

Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

SERGIU POSTICĂ: „La momentul investiției aveam o locuință comună în proprietate cu părinții. Proprietate locativă proprie la acel moment nu aveam, de aceea și am beneficiat”.

În cea mai veche declarație de avere, identificată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, pentru anul 2012, magistratul declarase un apartament de 32 de metri pătrați, privatizat în 2009. Dar în următorul an, acesta a dispărut din declarații. În schimb, a fost indicat un alt apartament de 61 metri pătrați, la fel privatizat în 2009, care nu figurase anterior. Judecătorul ne-a povestit că a obținut imobilele gratuit de la Primăria Chișinău și a explicat cum a apărut confuzia.

SERGIU POSTICĂ: „Inițial, printr-un bon de repartiție de la administrația publică locală, mi-a fost repartizat un apartament de 32 metri pătrați. Ulterior, am identificat încă un spațiu auxiliar, anexă la acest apartament și m-am adresat cu o cerere suplimentară către administrația publică locală în vederea anexării și măririi acelei suprafețe. Am obținut o dispoziție suplimentar de la Primăria Chișinău și am mers la Departamentul de Privatizare. Deja acest spațiu comun, care totaliza în jur de 60 metri pătrați, l-am privatizat. - Reiese că dvs ați beneficiat de două ori din funcția de procuror: o dată ați privatizat un apartament și o dată ați cumpărat la preț preferențial. - Contractul de investiție la apartamentul care l-am primit de la Procuratură în bloc nou a fost încheiat în anul 2006, blocul era în proces de construcție. Între timp, eu mă aflam în litigiu cu Primăria că nu era o claritate, dacă o să obțin într-un final un apartament de la stat. Am încheiat contractul de investiții și între timp a venit hotărârea cea definitivă și pur și simplu am pus-o în executare”.

Tranzacție avantajoasă cu o firmă de construcție

Imobilul de 61 metri pătrați primit de la Primărie și privatizat în 2009, a fost ulterior separat cadastral în două apartamente, de câte 41 și, respectiv, 19 metri pătrați. Iar Postică a reușit să încheie o tranzacție de invidiat cu firma Exfactor. A schimbat apartamentul de 19 metri pătrați, evaluat la 435 de mii de lei, pe unul de două ori mai mare. Iar în 2020 judecătorul a vândut noul imobil, achiziționat de la Exfactor, la preț dublu, cu aproape un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Dl Tonu (n.r. Vladimir Tonu, director „Exfactor”) a venit cu această inițiativă, dar a venit după ce o parte din imobil pur și simplu mi-a fost demolată. Acolo era un șantier de construcții și lucrătorii din neatenție au demolat o parte cu excavatorul. Nu locuia nimeni în acel apartament. Este un apartament la sol. Și am avut o înțelegere cu dl Tonu că eu divizez o parte, în măsura în care îmi permiteau documentele și am separat practic 20 de metri pătrați ca bun imobil distinct. I-am acordat număr cadastral. Și între noi a fost o înțelegere că îi ofer spațiu contra spațiu. - Și el așa generos a fost să vă ofere un spațiu de două ori mai mare? - Nu, eu generos am fost. Când vin investitorii în imobil, întrebați ce spațiu oferă, nu metru contra un metru, dar prețuri destul de bun”.

Celălalt apartament de 41 de metri pătrați, care fusese separat, se află și astăzi în proprietatea familiei Postică, fiind indicat în ultima declarație de avere cu o valoare de piață de 600 de mii de lei.

Judecătorul mai deține un garaj evaluat la 10 mii de dolari și două mașini: una de model „Toyota Yaris”, cumpărată în 2014 cu 50 de mii de lei, iar alta de marca „Volvo”, achiziționată în 2018 cu 350 de mii de lei.

Candidat la CSM, criticat pentru un dosar ce-l viza pe Plahotniuc

Magistratul Judecătoriei Chișinău Ion Chirtoacă, și el candidat la funcția de membru al CSM, are proprietăți mult mai modeste. Locuiește în apartamentul părinților, dar și-a cumpărat recent și un apartament la preț preferențial, ca și alți judecători. Totuși, lui Chirtoacă i se reproșează decizia adoptată, împreună cu alți doi colegi, în dosarul presupușilor killeri ai lui Vlad Plahotniuc. În premieră, judecătorul oferă câteva detalii despre acest caz.

Ion Chirtoacă este de 6 ani magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar de 7 luni este și președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat controversatul dosar de tentativă de omor al lui Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă, alături de alți doi judecători, i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe 6 bărbați, care ar fi planificat un atentat asupra vieții lui Vlad Plahotniuc. Încă de atunci, avocații declarau că nu ar exista probe clare de incriminare, iar unul dintre inculpați a acuzat că dosarul ar fi politic.

Veaceslav Țurcan, avocatul lui Vasile Dragulea: „Probele care au fost intentate pe parcursul urmării penale și în instanța de fond nu sunt suficiente, nu au răsturnat prezumția de nevinovăție și sunt dubii de neînlăturat. Trebuie să fie prezentate niște probe foarte clare, convingătoare, dar și totodată obținute legal, strict cu legislația în vigoare”.

Despre faptul că acest dosar avea un caracter politic presa a scris și cu ocazia unor evenimente ulterioare condamnării celor șase. În timpul perchezițiilor din septembrie 2019, în biroul președintelui CSJ Ion Druță, oamenii legii ar fi găsit mai multe note informative cu indicații cu privire la deciziile care urmează a fi luate de judecătorii care examinau dosare de rezonanță. Două dintre aceste dosare aveau mențiunea „foarte important”. Iar unul era chiar dosarul tentativei de asasinare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Decizia adoptată de completul de judecători din care făcea parte Chirtoacă a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel, și de Curtea Supremă. CSJ chiar a mărit pedeapsa tuturor inculpaților cu 3-8 ani. Într-un final, după fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a achitat pe toți inculpații din acel dosar.

ION CHIRTOACĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Conform Codului de procedură penală, martorii, când sunt audiați în instanța de judecată, depun jurământ și sunt preveniți despre răspunderea penală prin declarația intenționat falsă. Martorii care au fost audiați, nemijlocit cu participarea mea, au depus declarația sub jurământ, declarații care ulterior și le-au schimbat în instanța de apel. Prin urmare, eu, ca și judecător al instanței de fond, nu puteam să anticipez schimbarea declarațiilor martorilor. Eu am să aștept și asta e corect să facă întreaga societate, să așteptăm să se expună Curtea Supremă de Justiție. Atâta timp cât acest dosar este încă pe rolul instanțelor naționale nu este corect să ne expunem. Nu ne-a fost comunicată nicio încălcare de la CEDO pe dosarul respectiv”.

În decembrie 2021, magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor l-a numit în funcție imediat după demisia fostului președinte, Vladislav Clima.

Inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial

Conform declarațiilor de avere, Ion Chirtoacă a avut în ultimii cinci ani venituri de trei milioane și jumătate de lei. Banii provin din salariu de judecător, salariul de la Institutul Național de Justiție, vânzarea unui imobil și mai multe donații de la mama sa care muncește în Italia.

Chiar dacă Chirtoacă mai avea în proprietate, încă din 2010, un apartament de 38 de metri pătrați, el a fost unul dintre beneficiarii programului de stat prin care judecătorii pot procura apartamente la preț preferențial. Astfel, în anul 2021, Chirtoacă a investit într-un apartament de 68 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Prețul oferit pentru imobil este de numai 16 mii de euro, în condițiile în care valoarea de piață este de peste 50 de mii de euro.

ION CHIRTOACĂ: „De apartamente la preț preferențial nu doar judecătorii și procurorii beneficiază, dar și polițiștii și lucrătorii din Ministerul Apărării, în general ale structurilor de forță ale statului. Activând ca și judecător, a fost această ofertă a CSM-ului în 2017 și am scris și eu. Da, am accesat această oportunitate. - Eu am văzut că dvs aveați deja un apartament pe care l-ați vândut în anul în care l-ați dobândit pe ăsta nou. Vi se pare că este corect? - Hotărârea CSM-ului este din 2017. Dar într-adevăr aveam un apartament procurat în 2010, la Poșta Veche, procurat din banii părinților plecați peste hotare. Deci, apartamentul care primul l-am avut, cu o cameră, nu este apartamentul procurat de mine. Este procurat de părinți. - Un fel de cadou? - Nu! - Dar era pe dumneavoastră? - Și în momentul 2017 având această posibilitate, și în situația asta nu sunt doar eu, am scris la îmbunătățirea condițiilor de trai, pentru că eu, ca orice om, intenționam să-mi întemeiez o familie, care la moment este deja întemeiată”.

În cei 6 ani de când este judecător, pe numele magistratului au fost înregistrate două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, însă ambele au fost însă respinse. Pe lângă activitatea de judecător, Ion Chirtoacă este și profesor la Institutul Național de Justiție.

Autori: Stela Mihailovici, Ștefan Bejan

Alte investigații realizate de echipa emisiunii „Cutia Neagră Plus” despre judecătorii care și-au înaintat candidaturile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vedeți aici:

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

Candidați la CSM cu sancțiuni disciplinare! Judecătorul cu vilă în cartierul de lux „Renaissance city”

Redacția TV8

/VIDEO/ Moldova poate scăpa de influența Rusiei fără șocuri majore? Kulminski: „Este o oportunitate unică”

/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș

Duplex cumpărat pe datorie și acte semnate la Primărie: Arhitectul-șef adjunct din Chișinău, Igor Vrabie, sub lupa ANI

/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1398: Alertă privind Odesa, explozie la Moscova și oferta NATO. Kievul anunță „discuții productive”

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

21 decembrie 2025, ora 19:44

În pofida bătăilor de cap legate de dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, Cutia Neagră a stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Această casă grandioasă, construită chiar sub geana Parcului Valea Morilor, este atribuită fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Moșia se extinde pe aproape jumătate de hectar în cea mai luxoasă zonă rezidențială a capitalei. Deși Andronachi se află astăzi după gratii în Penitenciarul 13 și este judecat în câteva dosare penale, lucrările de finisare a conacului sunt în toi. Drumul spre imobil a fost acoperit cu pietriș, pentru a ușura accesul camioanelor spre șantier. Terenul din curte, care câțiva ani a stat în paragină, a fost curățat și nivelat. Două camioane erau în curte când am mers la fața locului, dar muncitorii lipseau. În interiorul casei, am observat și un minitractor de tip „Bobcat”.

Singurul deranj al proprietarilor a fost să mute gardul, retrăgându-se de pe teritoriul ocupat ilegal. Câțiva ani în urmă, acesta îngrădea peste 40 de ari de teren. Astăzi, gardul trece pe la mijlocul construcției. Se vede că a fost lăsată în afară o parte din imobil care a fost extinsă abuziv în parc. În privința unui lot de teren public, ocupat de casă, chiar recent s-a expus instanța de judecată și a declarat nevalabilă înregistrarea dreptului de superficie notat în Registrul cadastral în mai 2021.

Interpușii din tranzacția imobiliară

Istoria se trage din noiembrie 2017 când trei tineri au cumpărat o casă veche, situată pe 17 ari de teren care aparțineau Primăriei Chișinău. Foștii locatari nu au reușit să privatizeze lotul, dar pentru noii stăpâni ai casei asta a fost floare la ureche. Vadim Baltag, o persoană de încredere a lui Vladimir Andronachi și prietenii săi Edgar Negură și Igor Spiridon, toți trei proprietari din acte ai căsuței, au obținut pe 13 august 2018, autorizație de la Primărie pentru „reconstrucția casei de locuit, cu extindere”. Documentul a fost emis la viteză, în 4 zile.

Peste două luni, Primăria a acceptat să le vândă celor 3 tineri și terenul aferent casei, dar nu 17 ari, ci 10 ari, la un preț normativ de 1,17 lei pentru un metru pătrat. Astfel, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase zone ale capitalei, lângă Valea Morilor, cu puțin peste 50 de euro. Pentru asta au votat 26 de consilieri din Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea din Partidul Liberal. Doar un consilier s-a abținut de la vot.

Cu autorizația de reconstrucție la mână, proprietarii au demolat casa veche, iar în locul ei au ridicat o casă modernă în stil hitech, care depășește hotarele terenului inițial. Casa se extinde pe un teren alăturat de 4 ari, înscris pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Femeia este judecată penal în mai multe dosare în care este învinuit și fostul deputat democrat. Terenul se află sub sechestrul procurorilor.

Acapararea terenului din parc

De asemenea, locuința s-a extins și pe terenul parcului municipal. Dar și asta s-a rezolvat. În aprilie 2021, Vadim Baltag a reușit să obțină drept de superficie, adică de folosință, pe 20 de ari de teren din parc. În acte, lotul avea o suprafață de 0,02 hectare, adică 2 ari, dar registratorul de la Cadastru, care s-a ocupat de dosar, a mutat virgula peste o cifră, transformând suprafața în 0,2 hectare, adică 20 de ari. În plus, a schimbat domeniul terenului din public în privat. Câțiva ani în urmă, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o altă investigație cum a fost încălcată legea la înregistrarea drepturilor de superficie pe mai multe terenuri municipale, în interesul lui Vlad Andronachi. Toate dosarele de superficie au fost examinate de același registrator, Igor Tuceac.

În martie, curent, registratorul Tuceac și omul lui Andronachi, Vadim Baltag, au fost condamnați penal într-un dosar pornit pe aceste fraude. Cei doi au scăpat de pedeapsă pentru că a expirat termenul de prescripție. Baltag a fost apărat în proces de avocatul lui Andronachi, Vladimir Moșneaga.

În urmă cu o lună, le-a venit și a doua lovitură. Instanța de judecată a anulat dreptul de superficie asupra terenului din parc ocupat abuziv și pe care a fost ridicată casa atribuită lui Andronachi. „Se dispune rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de superficie înscris după Baltag Vadim”, a pronunțat magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La pronunțarea deciziei, nici Vadim Baltag, nici avocatul său nu s-au prezentat. Am reușit ulterior să discutăm cu avocatul Lilian Pruteanu. Acesta consideră decizia incorectă și a atacat-o la Curtea de Apel. Avocatul invocă faptul că în 2013-2014, Primăria și Cadastru ar fi modificat baza de date grafice și au mutat în schițe hotarul Parcului Valea Morilor. Astfel, clientul său, care a cumpărat o casă veche trei ani mai târziu, s-ar fi pomenit fără 8 ari de teren pe care își construise mult mai târziu casă nouă.

Lilian Pruteanu: -Ca să înțelegeți cum a apărut. Ei au luat din lotul de teren 156. (n.r. număm cadastral). Au format un lot de teren 962, pe care este superficia. Și o parcelă de casă, înregistrată la 156, stă pe lotul 962. Aici a fost temeiul juridic prin care s-a pus superficia, fiindcă Primăria, unipersonal, împreună cu Cadastru au făcut modificări în baza de date grafice la lotul de teren 156, prin care, în loc de 0,176 ha i-au pus granițele terenului la 0,0904 ha. Omul a făcut cunoștință cu asta în 2021 și el ca temei a spus: om bun, dacă mi-ai luat pământul, eu cum să am acces la construcția mea aflată pe pământ?

Reporter TV8: - Clientul dumneavoastră, domnul Baltag, a ajuns proprietar la acele case vechi în 2017. În momentul când a inițiat construcția, el știa unde e hotarul acestui teren și s-a extins în parc. Cum se explică asta?

Lilian Pruteanu: – Nu-i adevărat. Oamenii nu s-au extins în parc. Primăria a extins parcul spre dânșii. Granițele parcului au fost stabilite încă în 2004. Ei au ascuns asta. Eu m-am dus și am făcut comandă la Cadastru să iau arhiva și ei nu au vrut să mi-o dea. Dar am scris plângere și am insistat să fie dată.

Demolarea casei, cerută prin judecată

Se desfășoară în instanță și un alt litigiu în care Primăria cere demolarea casei lui Andronachi care ocupă abuziv o parte din parc. Am insistat prin intermediul avocatului să vorbim cu Vadim Baltag, pentru a-l întreba de ce continuă lucrările la casă, dar ni s-a transmis că acesta nu vrea să comunice cu reporterul Cutiei Negre.

Lilian Pruteanu. - Acolo nu sunt lucrări de construcție. Eu cred că acolo sunt lucrări de finisare.

Reporter TV8: - Atât timp cât Primăria cere demolarea acestei clădiri, construcția se duce la bun sfârșit.

Lilian Pruteanu: - Omul are autorizație de construcție din 2018.

Avocatul susține că nu știa că imobilul luxos, aflat în litigiu, ocupă și 4 ari de teren ce-i aparaține juristei lui Andronachi și care se află sub sechestrul procurorilor. Pruteanu neagă faptul că fostul deputat democrat ar fi beneficiarul casei.

Lilian Pruteanu: - Pentru mine este o formă de comandă politică. Este Baltag. Baltag e legat cu tot neamul și gata. Trebuie strâns și pus la o parte.

Reporter TV8: – Care tot neamul?Are vreo legătură cu dl Andronachi? La el ați făcut referire?

Lilian Pruteanu. – Asta a zis reprezentanta de la Primărie. Ea răcnește în gura mare la ședințe despre așa lucruri. Eu l-am întrebat pe clientul meu. El a zis că nu. El a luat, el a împrumutat și acesta era business-ul lui, o idee de afacere imobiliară.

Patru ani în urmă, când am scris prima dată despre imobilul de lux atribuit lui Andronachi, am încercat să-i găsim și pe ceilalți doi tineri care sunt în acte coproprietari ai casei, Edgar Negură și Igor Spiridon, dar nu am reușit. După ce i-am scris pe Facebook, Edgar Negură și-a blocat profilul unde avea publicat și un video în care apărea împreună cu Vadim Baltag. Iar la mesaje nu ne-a răspuns.

Când Vadim Baltag și registratorul de la Cadastru au ajuns pe banca acuzaților pentru fals în acte, Edgar Negură a depus mărturii în instanță. A spus judecătorului că a fost atras în această poveste de prietenul său Baltag, căruia i-a dat cu împrumut 15 mii de euro și habar nu avea de tranzacția imobiliară legătă de Andronachi.

Echipa Cutiei Negre a decis să-l caute din nou pe Edgar Negură. De această dată, tânărul a acceptat să vorbească.

Edgar Negură: - Am împrumutat o sumă de bani domnului (n.r. Vadim Baltag) la care am cerut ceva garanții. El mi-a spus că vrea să procure un teren și o să mă poată face coproprietar până când nu mi-i întoarce. Eu am fost de acord și așa am devenit coproprietar.

Reporter TV8: – Și dvs nu v-ați interesat atunci ce fel de teren?

Edgar Negură: – Niciodată! Am văzut că este teren pentru construcții și asta a fost tot.

Reporter TV8: - Dvs în general îl cunoașteți pe dl Andronachi?

Edgar Negură : – Personal, nu! N-am avut niciodată legătură cu el.

Reporter TV8: - După acest litigiu, dvs nu ați încercat să ieșiți din povestea asta, să nu mai fiți coproprietar al acestei case, să vă îndepărtați de proiectul ăsta?

Edgar Negură: – Am încercat prin dl Vadim care trebuie să-mi întoarcă banii. El mi-a spus că nu-i are la moment.

Reporter TV8: – Deci până nu vă întoarce banii, nu renunțați?

Edgar Negură: – Normal că nu! Trebuie să am o garanție că-mi întorc banii că deja sunt 8 ani de zile.

Negură ne-a spus că prima dată aude că la casa de pe Trifan Baltă au fost reluate lucrările de construcție, deși în acte este proprietar al casei.

7 ari de teren lângă Circ, cumpărat de la Primărie cu 700 lei

Lucrări de construcție au loc nu doar la casa lui Andronachi, dar și la un alt șantier din apropierea Circului din capitală. Acolo, de ceva timp, se pune fundamentul câtorva blocuri locative. Cutia Neagră a identificat legături dintre oamenii implicați în afacerea imobiliară și personajele din jurul lui Vladimir Andronachi.

Pe șantierul din apropierea sensului giratoriu de lângă Circ se lucrează de zor. În spatele gardului, care împrejmuiește 40 de ari de pământ din zona de lux au fost săpate fundamente pentru două blocuri locative. Cea mai mare parte din terenurile de aici aparțin lui Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială a Partidului Democrat. În 2017, tatăl și fiul au fost arestați într-un dosar de evaziune fiscală ce viza o fabrică de țigări pe care o administrau. Cei doi și-au recunoscut vina și astfel au scăpat de închisoare. Au plăti statului doar prejudiciul de 21 de milioane de lei.

Familia Gogu a adunat timp de 9 ani parcele mai mici de teren în această zonă. Primul lot de 10 ari, Petru Gogu l-a cumpărat în 2012. Ulterior, familia Gogu a reușit să cumpere și alte case vechi din vecinătate. În 2017, a achiziționat o casă, situată pe 7 ari de teren, care nu a fost privatizat și aparținea în acte Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu autoritățile pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanțe. Primăria a demonstrat că terenul public a fost ocupat abuziv.

Familia Gogu a reușit însă să cumpere terenul de la Primărie în 2021, cu preț normativ. A plătit doar 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, dar valoare lui de piață era cu mult mai mare.

Superficie înregistrată cu abateri de la lege

Marin Gogu a mai cumpărat o casă de alături cu 15 ari de teren. Și acesta nu fusese privatizat și aparținea oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut un drept de superficie pe teren pentru 99 de ani. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru Igor Tuceac, care a înregistrat dreptul de superficie asupra terenului din Parcul Valea Morilor pentru casa lui Andronachi. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului cu parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, dar fară nicio semnătură.

Terenul a ajuns în litigiu. ASP a cerut în judecată anularea superficiei înscrise pe numele lui Marin Gogu și a câștigat procesul în primă instanță. De mai bine de un an, dosarul stă blocat la Curtea de Apel. O ședință programată în aprilie 2025 a fost anulată la cererea avocatei lui Gogu. O altă ședință a fost fixată la o distanță de 8 luni, tocmai pentru 3 decembrie 2025. Dar și de această dată a fost anulată, pentru că judecătoarea Ana Panov și-a luat concediu. Următoarea ședință a fost planificată tocmai peste 10 luni, în octombrie 2026. La solicitarea Cutiei Negre, Judecătoria Chișinău a motivat că magistrata ar avea un volum mare de lucru și are în procedură mai multe dosare care, potrivit legii, trebuie să fie examinate în regim prioritar.

Petru Gogu susține că nu mai vrea să continue lupta în instanțele de judecată pentru superficia pe teren și vrea să cumpere pământul de la Primărie. Petru Gogu a catalogat drept pură coincidență faptul că registratorul Igor Tuceac, care a înregistrat fraudulos dreptul de superficie pe terenul său, are conexiuni cu alte cazuri în care e vizat Andronachi. Ba mai mult, deși a fost președintele organizației teritoriale a Partidului Democrat din Căușeni, Gogu susține că nu a avut nicio comunicare cu Andronachi.

Petru Gogu: -Pe dl Andronachi nimeni nu l-a văzut în teren și nicăieri nu a fost prin raioane. Andronachi stătea, mă scuzați, la curul lui Plahotniuc, dar nu se ocupa cu politica. Eu în legătură cu Andronachi nu am fost. Vă comunic destul de responsabil. Toate relațiile astea care au fost, cred că ați monitorizat, ale mele cu PD-ul, m-au ajuns la CNA, un an de zile de pușcărie. Multumită lui Andronachi și de-al de dânsul. Credeți că eu am avut relații cu dracii ăștia?

Reporter TV8: - Acest registrator, care a înregistrat dreptul la Cadastru, a înregistrat dreptul pe mai multe terenuri conectate cumva la Vladimir Andronachi. Deci e o pură conincidență că același registrator a înregistrat dreptul pe acest teren al dvs?

Petru Gogu: – Vă garantez cu toată responsabilitate. Posibil că a fost valul ăsta când ele treceau și am dat și noi cerere. Sincer, nu am folosit deloc tangenta ceea că eu am fost la PD.

Construcția unui bloc cu 7 etaje

În prezent, Petru Gogu construiește pe terenul din str-la Aerodromului un bloc de locuit. A primit autorizație de la Primărie în august 2024, care-i permite să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul de 7 ari pe care l-a cumpărat pe bănuți de la Primărie. Din imaginile pe care le-am surprins la fața locului, groapa săpată pentru fundament pare că se extinde și pe terenul vecin aflat în litigiu cu autoritățile. Casa veche nu a fost demolată, dar stă pe malul săpăturilor care s-au făcut. Petru Gogu dă asigurări că nu a încălcat nimic.

„Noi nu suntem extinși nicidecum, niciun metru, pentru că au fost și controale, au fost de la Inspecția în construcții. Așa că, eu toată inițiativa dumneavoastră, o înțeleg, dar vorbiți niște prostii și aberații. În legătură cu aceea că noi nu ne-am extins, asta e imposibil. Niciodată nu-ți poți da obiectivul în exploatare, fiind extins pe un hotar care nu îți aparține. Înțelegeți? Nici cu 20 centimetri. Plus la asta, noi avem contract de chirie de la Primărie că terenul Primăriei noi îl folosim timp de un an de zile cu drept de prelungire, se are în vedere pentru șantierul de construcții. Noi avem acolo și mai mult teren pentru care plătim la Primărie. În perioada construcției îl folosim ca șantier, dar după ce se termină construcția, noi îl restabilim, îl reamenajăm și-i tot. Noi suntem în litigiu cu Primăria referitor la superficie. Judecata o să se expună. Dar în cazul dat, noi avem contract, avem învoire de la Primărie. Avem planul împrejurării construcției. Așa că, acolo, nu avem nicio încălcare”,a motivat Petru Gogu.

Într-un răspuns oficial oferit la solicitarea Cutiei Negre, Primăria a confirmat că i-a dat în arendă provizorie lui Gogu o parte din terenul aflat în litigiu, iar acesta plătește o taxă de 15 bani pentru un metru pătrat pe zi. „O porțiune din terenul situat pe str-la 2 Aerodromului 12 a fost inclusă în planul de organizare a șantierului de construire pentru îngrădire provizorie, pe un termen de 12 luni. La eliberarea autorizației de construire au fost achitate plățile de către beneficiar”, a precizat Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei.

Responsabil de șantier au dat bir cu fugiții

Când am fost la fața locului, l-am găsit pe șeful de șantier angajat de Gogu, care monitoriza lucrările, dar acesta a refuzat să ofere informații despre construcție și ne-a vorbit grosolan.

Reporter TV8: -Puteți să vă apopiați două minute?

Muncitor: – Nu avem noi treabă cu datul interviurilor.

Reportr TV8: - Am vrea cu responsabilul de șantier să vorbim.

Muncitor: - Care șantier?

Reporter TV8: – Eu nu știu dacă e unul aici sau mai multe. E un gard comun.

Muncitor: – Iată aici sunteți la mine. Acolo sunteți la altul. Pe urmă sunteți la altul.

Reporter TV8: - Dvs cine sunteți? Ati zis ne aflăm la șantierul dvs. Haideți să discutăm 5 minute. Oricum o să stăm aici. Să stăm la pândă?

Muncitor: – Cu întrebări să vină organele competente, dar nu voi.

Reporter TV8: – Noi suntem presă care apărăm drepturile cetățenilor și aici este vorba de un teren municipal. Veniți să vorbim 5 minute. De ce nu vreți să veniți?

Muncitor: - Eu nu vreau să discut cu dvs. Nu am ce discuta cu dvs. Nu vă trebuiește să știți cine sunt . Nici eu nu vreau să știu cine sunteți dvs.

Reporter TV8. – Eu o să mă prezint.

Muncitor: – Mie nu-mi trebuiește.

Între timp, pe șantier a intrat grăbit un alt bărbat și au închis poarta. Cei doi au discutat o perioadă lungă de timp și văzând că echipa noastră nu cedează, au decis să plece din vizor. Mai târziu unul dintre ei a dat bir cu fugiții, ieșind pe o poartă din celălalt capăt al șantierului.

O firmă cu 3 angajați și venit modest construiește blocul

Beneficiară a viitorului bloc locativ construit de Gogu se declară compania „GMP Imobil”, cu sediul la Căușeni. În vară, pe gardul șantierului era un panou informativ care anunța acest lucru, dar a fost scos între timp. Deși oficial, firma are un alt fondator și administrator, Petru Gogu recunoaște că „GMP Imobil” îi aparține. Compania este veche, dar nu are mare activitate. Potrivit rapoartelor financiare, firma are 3 angajați și în 2023 a activat în pierdere. Iar anul trecut, GMP Imobil a avut un profit de 260 de mii de lei. Pe de altă parte, Petru Gogu își laudă afacerea.

Petru Gogu: - Compania GMP Imobil are case construite. Nu știu ce dă acolo Statistica, dar are case construite și date în exploatare. Permanent construiește ceva. Acum suntem cu un rulaj de vreo 3-4 șantiere. Avem angajați, dar nu toate serviciile și lucrările de construcție le facem noi. Facem licitație preț-calitate și facem contract cu companiile care își prestează serviciile, cineva se ocupă cu betonul, cineva cu ...mai pe scurt.

Reporter TV8: - Ziceți că financiar vă puteți permite prin compania dvs să construiți acest bloc?

Petru Gogu. - Da, desigur! Știți că eu sunt deprins. Nu am 20 de ani să încerc.

Fiind abia la etapa de pregătire a fundamentului blocului, viitoarele apartamente au fost deja înregistrate la Cadastru pe numele lui Marin Gogu. Acesta este stabilit de mai mulți ani la Moscova și tatăl său se ocupă de afacerile din Chișinău.

SINCRON GOGU: 15.34/00:16:18-16.25

Reporer TV8: - Fiul dvs este plecat, dar terenurile și viitoarele apartamente din acest bloc și absolut tot este înregistrat pe numele lui. Nu este pe compania „GMP Mobil”, nu este nici pe dvs. Cum explicați situația asta?

Petru Gogu: - Vă explic foarte clar. Cândva a fost cumpărat terenul de Marin. Acum „GMP Imobil” are societate civilă cu Gogu Marin și gata. S-au repartizat bunurile. Ce i se revine pentru teren lui Gogu Marin și ce revine la „GMP Imobil”.

Reporter TV8: - Deci, prin procură, cineva îl reprezintă în toate tranzacțiile?

Petru Gogu: - Da, eu îl reprezint.

Persoana interpusă la casa lui Andronachi, director la compania care construiește alături

Tot în august 2024, Primăria a emis o autorizație pentru construirea unui bloc cu 15 etaje pe două terenuri vecine cu cele ale lui Gogu. Actele cadastrale pe care le-am consultat arată că cele două loturi au o suprafață totală de 8 ari, sunt private și au fost cumpărate încă în 2012 de Andrei Josan, proprietarul companiilor de construcții Status Invest și Status Leasing.

„Eu cu dl Gogu ne cunoaștem de circa 20 de ani. Compania mea i-a construit careva obiective în Căușeni. Cred că aproximativ 15 ani în urmă am ajuns pe piața unde se vindeau aceste două terenuri (n.r. de pe str-la Aerodromului) și le-am cumpărat ca să ne construim acolo case private. 15 ani, aceste terenuri au stat până am ajuns astăzi să începem să construim complexe multietajate. Compania mea se ocupă singură, iar dl Gogu se ocupă separat de construcția sa. Din câte știu eu, dl Gogu are un subantreprenor general care îi construiește”, a declarat Andrei Josan.

La intrarea pe șantier este afișat un panou informativ din care aflăm că beneficiara viitorului bloc va fi compania Status Construct. Aceasta a fost fondată anul trecut de Josan și un alt om de afaceri Arcadie Topalo, proprietarul mai multor rețele de magazine de electrocasnice din Chișinău.

Director al companiei „Status Construct” este Edgar Negură, coproprietarul interpus la casa lui Andronachi despre care v-am vorbit la început. Negură administrează și alte companii conectate la Arcadie Topalo.

Reporter TV8: - De cât timp dvs activați la dl Topalo?

Edgar Negură: – De la sfârșitul anului 2017.

Reporter TV8: – Deci, până la achiziția de imobile din Parcul Valea Morilor?

Edgar Negură: – Nu, după. Eu absolut nimic nu cunosc despre terenul care-i aparține domnului Gogu.

Reporter TV8: - Atunci vă întreb direct. Dvs aveți vreo legătură cu dl Andronachi și faceți o conexiune a domnului Andronachi cu această construcție? (n.r. de pe str-la Aerodromului).

Edgar Negură: – Absolut deloc!

Drum construit din contul terenului municipal

Spre viitoarele blocuri de locuit de pe stradela Aerodromului a fost construit și un drum nou asfaltat, din contul terenului municipal. Primăria a oferit autorizație pentru drum în august 2023.

„Noi am scris nenumărate cereri și eu și dl Gogu către Primărie, la Direcția Drumuri să ne permită o cale de acces către terenurile noastre. După ce am transmis scrisori de garanție că vom finanța toate lucrările, am obținut un rezultat și am construit acest drum împreună”, a explicat Andrei Josan, directorul companiei „Status Invest”.

Documentația de proiect a fost coordonată și cu Inspectoratul Național de Securitate Publică, în ce privește circulația rutieră în zonă. Potrivit actelor pe care le-am obținut, INSP a primit o cerere pentru avizarea proiectului de construcție a drumului de la Andrei Josan pe 25 aprilie 2023 și în aceeași zi a și oferit avizul pozitiv.

Reporter tv8: -Cât de rapid dvs ați reușit să faceți actele pentru drumul de acces?

Andrei Josan: – Cred că ne ocupăm de vreo 5 ani cu această problemă.

Reporter TV8: - Avizul INSP a fost eliberat într-o singură zi.

Andrei Josan: - Personal eu, nu am depus niciun act pentru aviz. Poate cineva dintre juriști s-a ocupat. Noi avem multe proiecte. Nu pot să țin minte totul.

Un alt șantier în această zonă de lux, deschis de INAMSTRO

În vecinătatea celor două blocuri de pe stradela Aerodromului va apărea, cel mai probabil, încă un complex locativ multietajat. În octombrie 2025, compania „Inamstro” a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 15 ari și le-a transformat deja în șantier. Nu am identificat pe site-ul Primăriei niciun act permisiv care să autorizeze lucrări pe aceste loturi.

Deși se făceau lucrări de excavare în ziua în care am filmat în zonă, directorul companiei Inamstro susține că „pe teren se desfășoară exclusiv lucrări de evacuare a pământului depozitat anterior și nu au fost inițiate lucrări de construcție”.