/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1113: Kievul acceptă armistițiul, dar Rusia atacă mortal. Zelenski cere măsuri ferme de la Trump

investigații

Exclusiv! Ce case își construiesc doi dintre candidații la CSM, asigurați anterior cu locuințe de Primăria Chișinău

14 august 2022, ora 11:37

Redacția TV8

Eroii investigației din această ediție a emisiunii „Cutia NEAGRĂ PLUS” sunt doi foști procurori, în prezent judecători și candidați la funcția de membru al CSM, cu apartamente, case luxoase și mașini, aproape ca și toți ceilalți candidați despre care v-am vorbit în anchetele precedente. Ceea ce îi face însă diferiți este că acești magistrați au reușit de mai multe ori să profite de beneficiile acordate lucrătorilor din justiție și au obținut gratuit terenuri, locuințe sau contracostul acestora, iar mai târziu și apartamente la preț preferențial. Toate doar pentru a fi siguri că sunt asigurați de stat cu spațiu de locuit și confort. Astăzi cei doi magistrați își construiesc vile luxoase. Iar echipa Cutia NEAGRĂ PLUS vi le prezintă în premieră.

Sergiu Osoianu este judecător din anul 2008, iar anterior a lucrat în Procuratură. Din luna aprilie curent deține interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Strășeni, după ce a condus instanța timp de 4 ani. În ianuarie 2017, fostul președinte Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Osoianu la șefia Judecătoriei Strășeni, invocând probleme de integritate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus repetat pe Osoianu, iar Dodon a fost obligat să-l promoveze în funcția de președinte al instanței din Strășeni.

În 2018, Osoianu l-a judecat pe şoferul camionului care a accidentat două mașini din cortegiul prezidențial al lui Dodon. Șoferul și-a recunoscut vina în instanță, iar magistratul Osoianu i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 20 de mii de lei.

Un alt dosar de rezonanță, judecat de Osoianu a fost cel al fostului membru al Curții de Conturi, Gheorghe Trocin, care a provocat un accident rutier în anul 2013, soldat cu moartea unui copil. Osoianu l-a condamnat pe Trocin la 6 ani de închisoare și l-a obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de lei familiei copilului decedat în accident.

Numele lui Sergiu Osoianu a figurat anterior în mai multe plângeri depuse la Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada 2011-2018, Inspecția Judiciară a înregistrat 24 de sesizări, în care era vizat Osoianu, dar toate au fost respinse. Astfel, magistratul nu s-a ales cu sancțiuni disciplinare.

Milionul primit de la Primăria Chișinău

De când activează în funcția de judecător, Sergiu Osoianu a ajuns de mai multe ori în vizorul jurnaliștilor, iar scandalurile au fost legate de fiecare dată de veniturile și proprietățile magistratului. Osoianu a primit un milion de lei de la Primăria Chișinău, care a fost obligată în judecată să-l asigure cu apartament pe când muncea ca procuror. Apoi, ajuns judecător, a beneficiat și de un apartament la preț preferențial. Iar în calitate de magistrat la Strășeni a mai primit gratuit și un teren de la autoritățile locale pentru a-și construi o casă. Echipa Cutiei Negre a descoperit casa luxoasă a lui Osoianu, dar nu ridicată pe terenul acordat de Primăria Strășeni, ci în suburbia capitalei, în localitatea Trușeni.

În 2016, portalul „Moldova Curată” scria că Osoianu a primit de la Primăria Chişinău peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament. Sergiu Osoianu s-a judecat mai mulți ani cu Primăria, cerând să fie asigurat cu spaţiu locativ, în baza unei prevederi a Legii Procuraturii. În 2008, a obținut câștig de cauză și urma să primească un apartament în capitală. Pentru că autoritățile municipale nu aveau locuințe disponibile, edilul Dorin Chirtoacă a semnat în 2015 o tranzacție de împăcare, pentru a-i fi achitate lui Osoianu 50 de mii de euro în loc de un apartament cu două camere.

Curtea de Apel Chișinău stabilise în 2014 că numai Consiliul Municipal Chișinău are prerogative să repartizeze locuinţe şi să aloce bani din fondul de rezervă. Deși Dorin Chirtoacă a fost acuzat că a semnat abuziv tranzacția de împăcare cu Osoianu, judecătorul a încasat totuși un milion de la Primărie. În 2017, Dorin Chirtoacă s-a ales cu dosar penal pe faptul semnării mai multor tranzacții de împăcare cu solicitanții de apartamente, în mare parte foști procurori sau polițiști.

SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Primarul o venit cu inițiativa de a încheia această tranzacție. El a prezentat tranzacție, adică prin intermediul executorului judecătoresc. Nu-mi mai aduc aminte detalii, însă era o hotărâre a instanței de judecată, rămasă definitivă, care urma a fi pusă în executare. Eu dacă nu executam pe calea asta amiabilă, atunci îmi rezervam dreptul de a merge la Curtea Europeană”.

Apartament la preț preferențial, repartizat de CSM

În 2018, Osoianu a fost protagonistul unei alte anchete de presă. Centrul de Investigații Jurnalistice scria că judecătorul și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, deși avea o casă și un garaj în proprietate în momentul în care a fost acceptat de CSM în lista celor care au nevoie de locuință la preț redus. Osoianu neagă acest lucru.

SERGIU OSOIANU: „Mi-au imputat mie o casă de 114 metri pătrați, pe care eu de fapt am declarat-o ca proprietate a concubinei mele și care de fapt era în regiunea transnistreană, în satul Boian. Eu nu am legătură cu casa ceea. Eu nu am avut nimic. Până în 2020 am trăit la gazdă. Unicul lucru ce l-am avut acesta a fost garajul, unde îmi păstram bunurile de la automobil. Și garajul acesta mi l-au transmis prin procură mie. Eu nu am plătit bani. Am intrat într-o asociație a proprietarilor de garaje. Societatea era obștească. Drepturile de proprietate asupra garajului s-au înregistrat abia în 2015-2016”.

Apartamentul de 75 de metri pătrați, cumpărat de Osoianu la preț preferențial în blocul judecătorilor de pe strada Romană, l-a costat 27 de mii de euro. Imobilul este și astăzi în proprietatea magistratului și are o valoare de câteva ori mai mare. În ultima declarație de avere, unde era obligat de lege să indice valoarea de piață a bunului, Osoianu a declarat doar investițiile de 520 de mii de lei.

Teren gratuit de la Primăria Strașeni

După ce a obținut un milion de lei de la Primăria Chișinău pentru locuință, apoi a beneficiat de apartament la preț preferențial de la CSM, în 2019, Sergiu Osoianu a mai intrat în posesia unui teren de 7 ari în orașul Strașeni, pe care l-a primit gratuit de la Primărie. Lotul a fost evaluat în declarația de avere la 140 de mii de lei.

SERGIU OSOIANU: „Cererea a fost înaintată în 2010. Eu am fost numit în 2008 în Strășeni și am înaintat cerere să mi se acorde un lot pentru construcția casei, pentru că nu am avut nimic. – Gratuit? – Da, gratuit, în condițiile legale ca la toți. Numai că eu suplimentar am indicat că sunt aici trimis la muncă și am dreptul la locuință de serviciu. Dar dacă locuințe de serviciu nu-s, să-mi acorde teren. – În 2019 dvs deja aveați apartamentul din Chișinău. Înțelegeți, la mine din 2017 s-a născut un copil și în 2019 al doilea copil. Respectiv, trebuia să îmbunătățesc cumva condițiile de trai. Sunt doi copii de gen diferit. Apartamentul este cu două odăi, pe care l-am procurat eu. Din perspectiva asta eu mă gândeam că pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și construcția casei ar fi bine să dobândesc un lot”.

De când este magistrat, Sergiu Osoianu a avut venituri doar din salariu și indemnizațiile ridicate pentru creșterea copiilor. Totuși, a reușit să investească bani mari în imobile, mai ales în ultimii ani. În 2018, judecătorul Osoianu a cumpărat două bunuri imobile, care l-au costat peste 300 de mii de lei. Iar în 2019, judecătorul a achiziționat 6 ari de teren în comuna Trușeni, suburbie a capitalei, pentru care spune că a plătit doar 150 de mii de lei.

Casa pe care o construiește judecătorul Sergiu Osoianu la Trușeni

Casă din Trușeni, construită cu ajutorul părinților

SERGIU OSOIANU: „M-am apucat de construit casă, pentru că bani de casă construită trebuie ceva mai mult. În construcție deja se mai fac careva economii. - Era doar lot de casă? Nu era începută nicio construcție acolo? - Nu era nicio construcție. Așa cum sunt acolo. Puteți să mergeți la fața locului și să vedeți. – Noi am mers deja acolo. - Dacă ați mers, ați văzut că acolo nu-i nimic”.

Contrar declarațiilor judecătorului, pe terenul din Trușeni se înalță o casă de toată frumusețea. Imobilul are două niveluri și a fost construit după cele mai noi tehnologii. Pe acoperiș au fost instalate și panouri solare. Casa este deja îngrădită, iar în curte se observă o construcție auxiliară modernă, care pare a fi un foișor de tip închis. Am surprins la fața locului și o echipă de muncitori, care ne-au spus că lucrează la fațada casei.

În declarația de avere pentru anul trecut, Sergiu Osoianu nu dezvăluie că are o nouă casă de locuit. A indicat vila din Trușeni la capitolul „altă avere imobilă” și a declarat că a investit 800 de mii de lei în construcție.

Reporter: - E frumoasă casa!

Sergiu Osoianu: - Se ocupă soția de dânsa și ea are gusturi. Încă nu-i nimic frumos acolo.

Reporter: - Am văzut că faceți fațada.

Sergiu Osoianu: – Face decorul, dacă nu mă greșesc eu, din clei face ceva, adică ceva econom. Nu-i ceva care să fie costisitor.

Fiind obligat de noile prevederi legale să indice valoarea de piață a bunurilor, Osoianu a evaluat casa din Trușeni la 1,2 milioane de lei.

SERGIU OSOIANU: „După rubrica asta eu trebuie să evaluez cam cât costă real casa asta. Și eu am evaluat. Știi cum, fiecare țigan vrea să-și vândă marfa mai scump. Și eu m-am gândit așa să o evaluez”.

Întrebat de unde bani pentru a construi o astfel de casă în condițiile în care trăiește doar din salariu, judecătorul ne-a spus că este ajutat și de părinți. Osoianu a declarat în 2021 o donație de 7000 de euro primită de la tatăl său. Iar cu 5 ani în urmă, a avut o donație de 5000 de euro de la soacra sa. În anii precedenți declarase și bunuri în valoare de 15 500 euro primite ca donație: seturi de mobilă, televizor și computer, fără a dezvălui de la cine erau cadourile generoase.

SERGIU OSOIANU: „Asta cred că a soției am indicat eu ceva, a concubinei. Eu nu am primit nimic. Eu nu puteam să umblu cu dânsele din urma mea. Da, bunurile soției. Ceva mobilă a cumpărat, nu știu. – Ați primit și o donație de la tatăl dvs de 7 mii de euro. - Da, tatăl m-a ajutat pe mine la construcția casei. – Are business tatăl? – Are gospodărie țărănească, se ocupă cu serele. Dacă doriți, puteți să-l vedeți. El muncește, are, strânge. De fapt și împreună am hotărât să ne apucăm de construit casa”.

Analizând declarațiile de avere ale magistratului din ultimii ani, apar confuzii și în cazul tranzacțiilor cu mașini. Osoianu indică în 2019 că a vândut un autoturism cu 10 mii de euro și altul cu 9 mii de euro. Un an mai devreme însă declara o singură mașină de marca Honda, cumpărată în 2014 cu 150 de mii de lei. Din 2020 familia Osoianu are în posesie o mașină de marca Hundai, cumpărată cu 570 de mii de lei, dar aparține soacrei magistratului.

SERGIU OSOIANU: „Mama concubinei a vândut un apartament în același an și a cumpărat un automobil pe care l-a înregistrat pe ea. Dar i-a transmis dreptul de folosință și concubinei mele. – Și o folosiți dvs exclusiv?- Eu o folosesc. Ea o folosește exclusiv, concubina. Ea decide ce, unde și cum, când cu mama, cum apar necesitățile.

Dosarele de rezonanță din gestiunea lui Postică

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică, a urmat același parcurs profesional ca și magistratul Sergiu Osoianu. A fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.

Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

AURELIU POSTICĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Nu știu cât de etic ar fi să comentez eu această hotărâre pentru că nu am luat-o singur, ci în complet cu colegii mei judecători. Doi: hotărârea nu este una definitivă și este în proces de examinare în ordinea de apel. Nu știu dacă ați studiat, dar o parte a concluziilor noastre au venit în urma renunțării acuzării de stat la o parte din învinuiri și desigur că o parte s-a datorat probatoriului examinat. Nu cred că-i corect și nu aș vrea să intru prea mult în detalii. Eu propun să așteptăm soluția definitivă și irevocabilă pe acest caz”.

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

AURELIU POSTICĂ: „Absolut pentru mine aceste dosare nu sunt și nu erau în vizor ca dosare politice. Le-am examinat ca și orice alte dosare. Dacă vreți câteva detalii, acestea sunt irevocabile și putem să le discutăm.Ordonanțele de pornire a urmăririi penale nu pot fi anulate de către judecătorul de instrucție, deoarece ele sunt niște acte de dispoziție discreționare ale procurorului.Cu toată stima și respectul, partea apărării s-a bazat pe aspecte politice, pe aspecte de probatoriu, dar judecătorul de instrucție nu este competent să pună pe cântar probatoriul la acea etapă incipientă a urmăririi penale”.

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

SERGIU POSTICĂ: „După reluarea urmăririi penale de către Procuratura Generală, s-a constatat că, între timp, câțiva ani în urmă, mai fusese pornită o urmărire penală pe faptul comiterii unui abuz, dacă nu greșesc, sau complicitate la un abuz de către Ana Ursachi. Legea penală prevede că comiterea unei infracțiuni în interiorul termenului de prescripție, întrerupe termenul de prescripție și termenul începe să curgă de la data comiterii ultimei fapte. Pur și simplu m-am bazat pe acest aspect”.

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea.

Casa de milioane din Durlești

Aureliu Postică se numără printre magistrații cu averi considerabile. Are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Casa din Durlești a judecătorului Aureliu Postică este astăzi aproape finisată. În 2020, a fost cumpărată la o etapă de construcție de 45%.

Această casă din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproaăe gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

AURELIU POSTICĂ: „Inițial, în 2019, inițiativa le-a aparținut părinților noștri de a investi în comun în acest imobil, cu forțe comune să construim această casă. Dar în final, în 2020, împreună cu soția am luat decizia să ne credităm de la o instituție financiară și să finalizăm noi cu forțele proprii acest imobil. - Când planificați să vă mutați în noua locuință de la Durlești? Câte investiții mai aveți de făcut acolo? - Nu știu. Așteptăm să fie liniște și pace în lume. Mai avem de investit. Cred că e făcut în jur de 80-90%. Mai avem de amenajat curtea, mai avem niște lucrări interioare. -Investițiile vor fi din veniturile din afaceri? - Da, dar nu este exclus că și părinții o să ne ajute, rudele. – Ei au această posibilitate? – Au posibilitate. Dacă o să vedeți, nicăieri nu am nicio donație. Nu operez cu donații, dar asta nu înseamnă că părinții nu doresc și nu au posibilitate să ne ajute.

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Acela e contul de deservire a întreprinderilor gestionate de soția mea și nu este un cont de depozit. Este un cont curent pe care sunt transferați banii de pe contul întreprinderii. Soția desfășoară o activitate de prestare a serviciilor de contabilitate și de acolo îi transferă pe card”.

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.

Venituri din afacerile soției

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.

Apartament gratuit de la Primărie și altul cumpărat la preț redus, fiind procuror

Revenim la averea familiei Postică, care mai numără câteva imobile. În 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ.

Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

SERGIU POSTICĂ: „La momentul investiției aveam o locuință comună în proprietate cu părinții. Proprietate locativă proprie la acel moment nu aveam, de aceea și am beneficiat”.

În cea mai veche declarație de avere, identificată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, pentru anul 2012, magistratul declarase un apartament de 32 de metri pătrați, privatizat în 2009. Dar în următorul an, acesta a dispărut din declarații. În schimb, a fost indicat un alt apartament de 61 metri pătrați, la fel privatizat în 2009, care nu figurase anterior. Judecătorul ne-a povestit că a obținut imobilele gratuit de la Primăria Chișinău și a explicat cum a apărut confuzia.

SERGIU POSTICĂ: „Inițial, printr-un bon de repartiție de la administrația publică locală, mi-a fost repartizat un apartament de 32 metri pătrați. Ulterior, am identificat încă un spațiu auxiliar, anexă la acest apartament și m-am adresat cu o cerere suplimentară către administrația publică locală în vederea anexării și măririi acelei suprafețe. Am obținut o dispoziție suplimentar de la Primăria Chișinău și am mers la Departamentul de Privatizare. Deja acest spațiu comun, care totaliza în jur de 60 metri pătrați, l-am privatizat. - Reiese că dvs ați beneficiat de două ori din funcția de procuror: o dată ați privatizat un apartament și o dată ați cumpărat la preț preferențial. - Contractul de investiție la apartamentul care l-am primit de la Procuratură în bloc nou a fost încheiat în anul 2006, blocul era în proces de construcție. Între timp, eu mă aflam în litigiu cu Primăria că nu era o claritate, dacă o să obțin într-un final un apartament de la stat. Am încheiat contractul de investiții și între timp a venit hotărârea cea definitivă și pur și simplu am pus-o în executare”.

Tranzacție avantajoasă cu o firmă de construcție

Imobilul de 61 metri pătrați primit de la Primărie și privatizat în 2009, a fost ulterior separat cadastral în două apartamente, de câte 41 și, respectiv, 19 metri pătrați. Iar Postică a reușit să încheie o tranzacție de invidiat cu firma Exfactor. A schimbat apartamentul de 19 metri pătrați, evaluat la 435 de mii de lei, pe unul de două ori mai mare. Iar în 2020 judecătorul a vândut noul imobil, achiziționat de la Exfactor, la preț dublu, cu aproape un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Dl Tonu (n.r. Vladimir Tonu, director „Exfactor”) a venit cu această inițiativă, dar a venit după ce o parte din imobil pur și simplu mi-a fost demolată. Acolo era un șantier de construcții și lucrătorii din neatenție au demolat o parte cu excavatorul. Nu locuia nimeni în acel apartament. Este un apartament la sol. Și am avut o înțelegere cu dl Tonu că eu divizez o parte, în măsura în care îmi permiteau documentele și am separat practic 20 de metri pătrați ca bun imobil distinct. I-am acordat număr cadastral. Și între noi a fost o înțelegere că îi ofer spațiu contra spațiu. - Și el așa generos a fost să vă ofere un spațiu de două ori mai mare? - Nu, eu generos am fost. Când vin investitorii în imobil, întrebați ce spațiu oferă, nu metru contra un metru, dar prețuri destul de bun”.

Celălalt apartament de 41 de metri pătrați, care fusese separat, se află și astăzi în proprietatea familiei Postică, fiind indicat în ultima declarație de avere cu o valoare de piață de 600 de mii de lei.

Judecătorul mai deține un garaj evaluat la 10 mii de dolari și două mașini: una de model „Toyota Yaris”, cumpărată în 2014 cu 50 de mii de lei, iar alta de marca „Volvo”, achiziționată în 2018 cu 350 de mii de lei.

Candidat la CSM, criticat pentru un dosar ce-l viza pe Plahotniuc

Magistratul Judecătoriei Chișinău Ion Chirtoacă, și el candidat la funcția de membru al CSM, are proprietăți mult mai modeste. Locuiește în apartamentul părinților, dar și-a cumpărat recent și un apartament la preț preferențial, ca și alți judecători. Totuși, lui Chirtoacă i se reproșează decizia adoptată, împreună cu alți doi colegi, în dosarul presupușilor killeri ai lui Vlad Plahotniuc. În premieră, judecătorul oferă câteva detalii despre acest caz.

Ion Chirtoacă este de 6 ani magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar de 7 luni este și președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat controversatul dosar de tentativă de omor al lui Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă, alături de alți doi judecători, i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe 6 bărbați, care ar fi planificat un atentat asupra vieții lui Vlad Plahotniuc. Încă de atunci, avocații declarau că nu ar exista probe clare de incriminare, iar unul dintre inculpați a acuzat că dosarul ar fi politic.

Veaceslav Țurcan, avocatul lui Vasile Dragulea: „Probele care au fost intentate pe parcursul urmării penale și în instanța de fond nu sunt suficiente, nu au răsturnat prezumția de nevinovăție și sunt dubii de neînlăturat. Trebuie să fie prezentate niște probe foarte clare, convingătoare, dar și totodată obținute legal, strict cu legislația în vigoare”.

Despre faptul că acest dosar avea un caracter politic presa a scris și cu ocazia unor evenimente ulterioare condamnării celor șase. În timpul perchezițiilor din septembrie 2019, în biroul președintelui CSJ Ion Druță, oamenii legii ar fi găsit mai multe note informative cu indicații cu privire la deciziile care urmează a fi luate de judecătorii care examinau dosare de rezonanță. Două dintre aceste dosare aveau mențiunea „foarte important”. Iar unul era chiar dosarul tentativei de asasinare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Decizia adoptată de completul de judecători din care făcea parte Chirtoacă a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel, și de Curtea Supremă. CSJ chiar a mărit pedeapsa tuturor inculpaților cu 3-8 ani. Într-un final, după fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a achitat pe toți inculpații din acel dosar.

ION CHIRTOACĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Conform Codului de procedură penală, martorii, când sunt audiați în instanța de judecată, depun jurământ și sunt preveniți despre răspunderea penală prin declarația intenționat falsă. Martorii care au fost audiați, nemijlocit cu participarea mea, au depus declarația sub jurământ, declarații care ulterior și le-au schimbat în instanța de apel. Prin urmare, eu, ca și judecător al instanței de fond, nu puteam să anticipez schimbarea declarațiilor martorilor. Eu am să aștept și asta e corect să facă întreaga societate, să așteptăm să se expună Curtea Supremă de Justiție. Atâta timp cât acest dosar este încă pe rolul instanțelor naționale nu este corect să ne expunem. Nu ne-a fost comunicată nicio încălcare de la CEDO pe dosarul respectiv”.

În decembrie 2021, magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor l-a numit în funcție imediat după demisia fostului președinte, Vladislav Clima.

Inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial

Conform declarațiilor de avere, Ion Chirtoacă a avut în ultimii cinci ani venituri de trei milioane și jumătate de lei. Banii provin din salariu de judecător, salariul de la Institutul Național de Justiție, vânzarea unui imobil și mai multe donații de la mama sa care muncește în Italia.

Chiar dacă Chirtoacă mai avea în proprietate, încă din 2010, un apartament de 38 de metri pătrați, el a fost unul dintre beneficiarii programului de stat prin care judecătorii pot procura apartamente la preț preferențial. Astfel, în anul 2021, Chirtoacă a investit într-un apartament de 68 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Prețul oferit pentru imobil este de numai 16 mii de euro, în condițiile în care valoarea de piață este de peste 50 de mii de euro.

ION CHIRTOACĂ: „De apartamente la preț preferențial nu doar judecătorii și procurorii beneficiază, dar și polițiștii și lucrătorii din Ministerul Apărării, în general ale structurilor de forță ale statului. Activând ca și judecător, a fost această ofertă a CSM-ului în 2017 și am scris și eu. Da, am accesat această oportunitate. - Eu am văzut că dvs aveați deja un apartament pe care l-ați vândut în anul în care l-ați dobândit pe ăsta nou. Vi se pare că este corect? - Hotărârea CSM-ului este din 2017. Dar într-adevăr aveam un apartament procurat în 2010, la Poșta Veche, procurat din banii părinților plecați peste hotare. Deci, apartamentul care primul l-am avut, cu o cameră, nu este apartamentul procurat de mine. Este procurat de părinți. - Un fel de cadou? - Nu! - Dar era pe dumneavoastră? - Și în momentul 2017 având această posibilitate, și în situația asta nu sunt doar eu, am scris la îmbunătățirea condițiilor de trai, pentru că eu, ca orice om, intenționam să-mi întemeiez o familie, care la moment este deja întemeiată”.

În cei 6 ani de când este judecător, pe numele magistratului au fost înregistrate două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, însă ambele au fost însă respinse. Pe lângă activitatea de judecător, Ion Chirtoacă este și profesor la Institutul Național de Justiție.

Autori: Stela Mihailovici, Ștefan Bejan

Alte investigații realizate de echipa emisiunii „Cutia Neagră Plus” despre judecătorii care și-au înaintat candidaturile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vedeți aici:

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

Candidați la CSM cu sancțiuni disciplinare! Judecătorul cu vilă în cartierul de lux „Renaissance city”

Redacția TV8

/VIDEO/ Coșmar într-o autogară din Moldova: O minoră ar fi fost violată. Învinuitul era beat

/VIDEO/ Apărare consolidată sau militarizare? Ce este ReArm Europe și de ce propaganda o transformă în sperietoare

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1113: Kievul acceptă armistițiul, dar Rusia atacă mortal. Zelenski cere măsuri ferme de la Trump

/FOTO/ „Ajută-mă cu un joc pe Facebook”: Șeful IPM, Ion Bulmaga, ținta escrocilor. Pericolul mesajelor-capcană

/METEO/ Cer variabil și temperaturi de peste 20 de grade: Cum va fi vremea astăzi, 12 martie 2025

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Omul din spatele „gazului rusesc”. Legătura lui Vicol cu exportul camuflat de cărbune din Donbas

09 februarie 2025, ora 21:45

Intermediarul de la Chișinău, prin care Federația Rusă ar fi intenționat să asigure regiunea transnistreană cu gaz, ascunde în spatele său scandaluri mediatice regionale și afaceri mai vechi cu iz rusesc. Patronul companiei, Arcadie Vicol, a încheiat în ultimii patru ani mai multe contracte de milioane cu instituții de stat. Colega mea Stela Mihailovici a investigat activitatea firmelor lui Vicol și a descoperit implicarea acestuia în afaceri cu oligarhi din Donbass, și participarea la acțiuni, aparent concertate de achiziție a unor uzine de chimicale din România.

Într-un bloc rezidențial vechi de pe strada Sciusev din Centrul capitalei se găsește oficiul companiei „Natural Gaz D.C.”. Firma a devenit vedetă a știrilor la începutul acestui an după ce s-a aflat că ar fi fost selectată de „Tiraspoltransgaz” să furnizeze așa-zisul gaz umanitar promis de Rusia regiunii transnistrene, după ce tot autoritățile ruse au sistat livrările din prima zi a lui 2025.

„Natural Gaz” a semnat un contract cadru cu „Tiraspoltransgaz” pe 14 ianuarie, chiar în ziua în care nerecunoscutul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii s-a întors de la Moscova, unde a discutat subiectul energetic.

Vadim Krasnoselskii: „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse unde se rezolva problema reluării livărilor de gaze în Transnistria. Eu sper că, în rezultatul acestor negocieri, în viitorul apropiat, mai trebuie puțin de răbdat, gazul va veni în Transnistria. Va fi gaz umanitar, asta trebuie să înțelegeți din start, cum a fost anterior, gaz umanitar al Federației Ruse, în volumul necesar pentru populația Transnistriei, pentru căldură și pentru întreprinderile din Transnistria”.

Bănuit că ar face jocul Rusiei, în detrimentul intereselor statului, fondatorul companiei „Natural Gaz” Arcadie Vicol a fost chemat să dea explicații la Serviciul de Informații și Securitate. În timp ce presa scria că Vicol ar fi suspectat de trădare de Patrie, SIS a refuzat să comenteze. Iar omul de afaceri a negat atunci acuzațiile.

Arcadie Vicol: „Nu au fost audieri, dar a fost o discuție. Ei au avut anumite întrebări la contractul cadru pe care noi l-am încheiat cu „Tiraspoltransgaz”. Le-am oferit toate detaliile de care erau interesați și atât. Acesta este un contract comercial, ceea ce este o premieră. Tiraspolul nu a avut niciodată un contract comercial. Totul a fost prin Moldovagaz și nu era achitat niciun cub de gaz. Și a treia este că acest gaz va fi declarat și vor fi achitate toate procedurile vamale, inclusiv TVA. Noi suntem considerați de Uniunea Europeană ca o companie care a contribuit cel mai mult la liberalizarea pieței. Sigur că noi o să avem dușmani în persoana monopoliștilor care nu o să fie mulțumiți și o să aducă diferite acuzații care să ne ponegrească și oamenii să creadă lucruri urâte despre noi”.

Premierul Dorin Recean a comentat scurt subiectul, lăsând să se înțeleagă că agentul economic ar fi implicat în jocul Moscovei.

Dorin Recean: „Cunosc despre aceste audieri. Ele încă continuă și noi nu vom permite absolut nimănui să facă parte din scenariul agresiunii hibride a Rusiei aici la Chișinău”.

Ulterior, prim-ministrul a venit cu mai multe detalii despre companie. „De ce le-au trebuit careva scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit și care trebuia respectat? Orice a pretins că propune această companie nu corespunde criteriilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește plata pentru gazele naturale și tranzit. Nici rezervări de capacitate nu au existat. Ceea ce a existat este o următoare operațiune a Rusiei de a spune că că noi vrem să livrăm gaze naturale, după ce tot noi nu le-am livrat, dar Chișinăul se opune. Deci, această companie și acest individ nu are cum și nu a propus o soluție reală”, a declarat Recean.

Cine sunt clienții „Natural Gaz”

SRL „Natural Gaz D.C.” a fost fondată în octombrie 2019 și îl are în calitate de acționar majoritar pe Arcadie Vicol. Acesta a ocupat anterior funcții importante la întreprinderile Moldovagaz, Metalferos și Calea Ferată, iar presa a scris că a fost apropiat de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ultimii ani, „Natural Gaz” a ajuns cel mai mare jucător de pe piața liberă de gaze naturale. Potrivit ANRE, la începutul lui 2024, compania avea o cotă de piață de două procente. În actele depuse la o licitație publică, în vara anului trecut, „Natural Gaz” declara că are un milion de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane din Ucraina.

Compania vinde gaz la circa 30 de întreprinderi private care activează în diverse domenii – vinării, ferme avicole, brutării, producători de lactate, sucuri sau materiale de construcție.

Anul trecut, „Natural Gaz” s-a lansat și în afaceri cu statul. A câștigat două licitații pentru a livra gaz la CET-NORD în valoare de 128 de milioane de lei.

„Noi am lansat mai multe licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri. În rezultatul licitațiilor, a fost semnat mai întâi, pe 12 aprilie 2024, un contract pentru perioada de livrare a gazelor 1 mai - 30 septembrie, în sumă totală de 15,4 milioane lei, fără TVA, la un preț mai mic decât prețul reglementat. Ulterior, pe 24 septembrie 2024, am încheiat următorul contract, la fel în urma licitației, deja pentru trimestrul IV, în sumă totală de 113 milioane lei”, a explicat Marian Brînza, directorul SA CET-Nord.

Cel de-al doilea contract a fost însă reziliat înainte de termen. Compania lui Vicol a livrat gaz la CET- Nord doar în luna octombrie, în valoare de 22 de milioane de lei.

„După încheierea contractului, am mers la ajustarea tarifelor. Prețul era mai mare decât cel reglementat cu 109 lei. Regulatorul a exclus din cheltuielile recuperate prin tarif prețul mai mare decât cel reglementat. Pentru a nu cauza prejudicii întreprinderii, ne-am adresat către furnizor de a micșora prețul la cel reglementat. Furnizorul a refuzat și am găsit o opțiune de a rezilia contractul fără pretenții”, a precizat Marian Brînza.

Vânzări către compania care a promis gaz ieftin din Turcia

Actele consultate de reporterul Cutiei Negre arată că firma lui Arcadie Vicol a avut relații comerciale cu o altă companie de pe piața liberă a gazelor ajunsă în atenția publică în 2023 - „East Gas Energy Trading”. Compania este conectată la fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.

Un an în urmă, „Natural Gaz” încerca să recupereze o datorie de 1,7 milioane de lei de la „East Gaz”. Chiar a ajuns să ceară în judecată intentarea procesului de insolvabilitate a firmei datornice. Ulterior, cei doi agenți economici s-au împăcat și procesul judiciar a fost încetat.

Arcadie Vicol ne-a oferit câteva detalii despre colaborarea cu „East Gas Energy Trading”. „Atunci când ei s-au lansat în piață, în 2023, încă nu erau pregătiți în materie de import de gaze naturale, în materie de procurare a gazelor de pe alte burse, noi le-am vândut gaze naturale și într-un moment dat am ajuns în situația când gazele astea nu au fost plătite și am fost nevoiți să acționăm mai departe în conformitate cu legislația în vigoare. Noi am avut relații economice și discuții cu directorul companiei Vitalie Șaptefrați. Cândva am fost colegi la Moldovagaz. Eu îl cunosc pe dl Cebotari, dar nu avem relații, nu comunicăm.

Întrebat cum o companie care spunea că este gata să asigure tot consumul de gaz al R. Moldova a ajuns să cumpere gaz de la firma sa, Vicol a răspuns scurt: „Mai multe companii cumpărau de la noi”.

„East Gas Energy Trading” a ajuns în atenția publică în septembrie 2023, când a semnat un contract cu o companie de stat din Turcia - „BOTAȘ” , pentru livrarea gazelor naturale. În contextul crizei energetice, turcii și-au asumat să livreze câte două milioane de metri cubi de gaz pe zi în R. Moldova la un preț bun, dar gazul promis nu a mai ajuns la noi.

Cel care a semnat atunci contractul cu BOTAȘ din partea companiei „East Gas Energy Trading” a fost Nicolai Gaborak, un tânăr care a lucrat anterior la Moldovagaz. Acesta este fiul lui Mykola Gaburak, un cetățean ucrainean inclus de SIS în lista neagră ca fiind afiliat lui Vladimir Plahotniuc. Cu trei ani în urmă, Mikola Gaburak a fost surprins la o terasă din Chișinău, unde avea o întâlnire cu Vladimir Cebotari.

Numele lui Nicolai Gaborak apare mai târziu și într-un alt episod și izează o altă firmă ce a avut relații comerciale cu Arcadie Vicol.

Arcadie Vicol, în centrul unui scnadal în România

În decembrie 2024, Arcadie Vicol a ajuns subiect de investigații jurnalistice și în România. Omul afaceri a investit două milioane de euro într-o uzină de chimicale falimentată. Presa de la București a sugerat că în spatele afacerii ar fi tot interese rusești.

La finele anului trecut, presa de peste Prut titra că „Rușii acaparează România bucată cu bucată”. Câteva investigații publicate de „Ziarul Național” dezvăluiau cum renumitul miliardar Ioan Niculae își pierde afacerile. Combinatele chimice din holdingul său „InterAgro”, intrat în faliment, ajung pe mâna unor cetățeni moldoveni. Iar unul dintre ei este chiar Arcadie Vicol.

În decembrie 2024, compania „Arvi Invest RO”, pe care Vicol a fondat-o în 2020 la Iași, a cumpărat la o licitație uzina „GA-PRO-CO CHEMICALS” din Săvinești, proprietate a holdingului „InterAgro” A plătit pentru acest activ 10 milioane de lei românești, echivalentul a două milioane de euro.

Cu an în urmă, un alt moldovean Ion Sajin a cumpărat prin intermediul companiei sale din București „Gaz Management Consulting” pachetul majoritar de acțiuni la „InterAgro”. Sajin a ajuns chiar administrator special al companiei.

Potrivit investigației, Ion Sajin și Arcadie Vicol ar fi acționat orchestrat în afacerea cu combinatul chimic din Săvinești. Jurnaliștii români au dezvăluit că firma „Arvi Invest Ro” a primit pe contul său bancar 9 milioane de roni de la „Gaz Management Consulting” pe 20 decembrie 2024. În aceeași zi, banii au fost virați către „InterAgro” ca plată pentru uzina chimică cumpărată de Vicol la licitație.

Combinatul din Săvinești a fost vândut la un preț de trei ori mai mic decât cel la care fusese evaluat în cadrul procesului de insolvabilitate.

Arcadie Vicol: „Eu îl cunosc pe Ion Sajin. Noi am cumpărat anul trecut de la compania lui gaze naturale. Atunci ei aveau prețuri mai bune”.

Reporter TV8: „ Dvs ați spus că ați cumpărat de la ei gaz. Dvs de fapt ați transferat bani. Ei vă dădeau gaz și dvs le plăteați bani. Investigația spune că ei v-au transferat pe cont 9 milioane”.

Arcadie Vicol: „ Și noi lor le-am vândut gaz, pentru că operăm și pe piața României, pe piața angro.

Reporter TV8: „Deci banii care prin conincidență, chiar în ziua în care ați cumpăra acea uzină, au ajuns pe contul dvs, sunt bani pe care vi-i datora Sajin pentru gazul pe care l-ați livrat?”

Vicol: „Nu! Aceștia sunt bani din afacerile economice între compania „Gaz Management” și „Arvi Invest”.

Uzina din Săvinești va fi vândută la fier vechi

Vicol ne-a dezvăluit că nu are de gând să facă investiții în combinatul de chimicale pe care l-a cumpărat în România.

Arcadie Vicol: „Întreprinderea asta nu funcționează de ani de zile și în esență este o grămadă de fier vechi”

Reporter TV8: „Dar dvs de ce ați dat două milioane de euro pentru o grămadă de fier”?

Arcadie Vicol: „Merită să plătești banii ăștia ca să fie demolată, vândută la fier vechi și toți banii valorificați. Cred că până la sfârșitul anului curent noi vom valorifica tot ce este acolo. Nu știu ce va fi cu terenul, poate cineva va fi interesat de terenul respectiv, dar cert este că până la sfârșitul anului noi vom valorifica ce este acolo. Nu are rost să restabilim afacerea. Asta este o întreprindere construită în anii 60. Consumul energetic este foarte mare și randamentul pe care-l are întreprinderea nu-ți permite să produci ceva acolo”.

Cine este Ion Sajin?

Compania „Gaz Management Consulting”, care face afaceri cu Vicol, a fost înființată la București de Ion Sajin în 2021. Firma a ajuns în topul traderilor de gaze pe piața angro românească, având o cotă de circa trei procente.

Din mai 2023, până în aprilie anul trecut, Ion Sajin a figurat în calitate de acționar și într-o companie din R. Moldova - SRL Omnicom. Aceasta face afaceri și cu statul. În ultimii 4 ani, firma a câștigat licitații publice în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cele mai scumpe contracte fiind încheiate cu „Moldovatransgaz”.

Arcadie Vicol a avut interacțiuni cu SRL-ul Omnicom, dar mai devreme ca Ion Sajin să ajungă oficial coproprietar al firmei.

În decembrie 2022, Arvi Invest Logistics, o altă companie afiliată lui Vicol, i-a dat cu împrumut Omnicom-ului 2,4 milioane de lei. Pentru că banii nu au fost întorși la timp, cei doi agenți economici au ajuns în judecată. Ulterior, au încheiat un acord de împăcare prin care „Omnicom” s-a obligat să achite și o penalitate de aproape un milion de lei și litigiul s-a încheiat.

„Atunci când noi am avut relația respectivă, noi am avut-o cu fondatorul și directorul „Omnicom” Andrei Zabolotnîi. El a fost și fidejusor în toate relațiile celea. Dacă erau să fie alți fondatori, ei tot deveneau fidejusori în procesul ăsta, dar ei nu se regăsesc acolo”, a precizat Vicol.

În aprilie 2024, cota deținută de Ion Sajin în compania „Omnicom” i-a fost cedată lui Nicolai Gaburak, despre care v-am vorbit mai sus, tânărul care a semnat contractul cu turcii pentru livrarea gazului ieftin în R. Moldova.

Cărbune bănuit a fi din Donbas, adus în Moldova de fima lui Vicol

Dacă astăzi Arcadie Vicol este vizat în scandaluri legate de piața gazelor naturale din R. Moldova și piața chimicalelor din România, câțiva ani în urmă omul de afaceri avea legătură cu un alt scandal. De această dată în Ucraina și viza exportul camuflat de cărbune din regiunea Donbas, acaparată de ruși.

Pe 7 ianuarie 2019, în apropiere de portul Samsun din Turcia, a naufragiat nava „Volga Balt 214”. Șapte cetățeni ucraineni au fost atunci salvați, dar alți patru ucraineni și doi cetățeni ai Azerbaidjanului au murit. La bordul navei se aflau 3300 tone de cărbune. Ministerul Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate a declarat că acel cărbune a fost scos din teritoriul necontrolat al Donbasului. Autoritățile nu au dezvăluit atunci că marfa înecată era comandată de o companie din R. Moldova - „Arvi Invest”, fondată de Arcadie Vicol. Confirmarea am găsit-o într-o hotărâre de judecată descoperită de reporterul Cutiei Negre.

SRL Arvi Invest s-a judecat cu o companie de asigurări căreia i-a cerut să-i achite drept despăgubire 198 de mii de dolari - costul cărbunelui aflat la bordul navei „Volga Balt” care s-a înecat. Marfa fusese asigurată de firma lui Vicol înainte să fie încărcată în portul Azov.

Din hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău aflăm că furnizorul cărbunelui a fost un offshore din Hong Kong (Vartech Enterprise LTD) care a semnat în 2018 un contract cu SRL Arvi Invest din Chișinău și s-a angajat să-i vândă 20 de mii de tone de cărbune.

Furnizorul cărbunelui, un offshore din Hong Kong conectat la oligarhul numit „portmoneul lui Ianukovici”

O investigație publicată în 2020 în Ucraina a dezvăluit că o mare parte a cărbunelui scos ilegal din Donbas era vândut prin intermediul unor offshore-uri conectate la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko, poreclit „portmoneul” lui Ianukovici. Compania din Hong Kong, de la care a cumpărat cărbune firma lui Arcadie Vicol, se regăsește în anchetă.

Kurcenko a fost apropiat de ex-președintele ucrainean Viktor Ianukovici, ambii fiind fugari în Rusia. După ce rușii au ocupat Donbasul, Kurcenko a început să-și dezvolte afacerile în regiunea separatistă.

Fostul lider al regiunii Donețk, Alexandr Zaharcenko aduna compromat împotriva lui Kurcenko și intenționa să-l transmită președintelui rus Vladimir Putin. Cu o zi înainte de a merge la Moscova, la înmormântarea artistului Iosif Kobzon, unde planifica să se întâlnească cu Putin, Zaharcenko a fost asasinat printr-o explozie produsă într-o cafenea din apropierea casei sale, scriu autorii investigației.

Arcadie Vicol susține că nu-l cunoaște pe oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko și nu bănuia că acel cărbune cumpărat prin offshore-ul din Hong-Kong era scos din Donbas.

Arcadie Vicol: „În procesul de judecată pe care noi l-am avut pe cazul ăsta, au fost verificate absolut toate circumstanțele. Cărbunele a fost cumpărat din Rusia și a fost destinat unei companii din Turcia care procesează fier uzat și procesează cărbune pentru a face produsul finit”.

Reporter TV8: „Dvs ați cumpărat nu de la o companie din Rusia, dar de la un offshore din Hong Kong”.

Vicol: „Da”

Reporter TV8: „Îl cunoașteți pe Kurcenko? El de fapt este fondatorul offshore-ului din Hong-Kong”.

Vicol: „Nu cunosc despre ce vorbiți”.

Abonat la licitațiile publice

Compania Arvi Invest, fondată de Arcadie Vicol, a fost un important jucător pe piața cărbunelui din R. Moldova. Compania a vândut cărbune și unor instituții de stat. Am identificat 4 licitații publice în valoare de 3,5 milioane de lei câștigate de „Arvi Invest”. La tendere, firma a prezentat un certificat de conformitate pentru cărbune în care este indicat drept producător o companie din regiunea Rostov, iar furnizor – chiar offshore-ul din Hong Kong, conectat la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko.

„Am avut afaceri cu cărbunele până la declanșarea războiului în 2022. Noi îl cumpăram la condiții „free of bord” din portul Rusiei sau adus în portul Turciei. Noi ca agent economic cumpărăm un produs conform standardelor internaționale, cu procedurile vamale efectuate, cu calitatea controlată. Noi știm că sursa de proveniență este o întreprindere din Rostov. Atunci când ei vând printr-un offshore sau alt offshore noi nu cunoaștem care sunt motivele. Poate ei optimizează plățile fiscale, poate au alte motive. Pentru noi este important că au fost făcute procedurile vamale așa cum scrie legislația internațională”, a explicat Vicol.

Din datele publicate de Agenția Achiziții Publice, reiese că „Arvi Invest” s-a orientat spre altă marfă. În 2020 a vândut statului materiale de construcție, contractele fiind însă în sume mici.

Iar în noiembrie 2023, firma lui Arcadie Vicol a devenit furnizor de reagenți chimici pentru „Termoelectrica”, după ce a câștigat la licitație un contract de 4 milioane de lei. Reagenții sunt aduși din Turcia.

A mai fost în atenția Serviciului de Informații și Securitate

Numele lui Arcadie Vicol a figurat și într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, transmis în 2019 președintelui Igor Dodon, care se referea la schemele care au fraudat Calea Ferată a Moldovei. Vicol era învinuit că, între anii 2013-2015, când ocupa funcția de vicedirector la Calea Ferată a Moldovei, ar fi contribuit la instaurarea unui monopol asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe calea ferată. Vicol neagă acuzațiile.

Ofițerii SIS pomenesc despre compania „Arvi Invest Logistics” că este neoficial gestionată de Arcadie Vicol. În 2019, firma livra cărbune către CFM și era operator de expediție pe calea ferată.

Arcadie Vicol: „Atunci când eu am fost angajat la Calea Ferată, erau mai multe companii de expediție, cred că peste 30, din care mai mult de jumătate aveau un portofoliu dintr-un tip de marfă, un tip de încărcătură și asta se petrecea de ani de zile. Companiile astea în esență nu făceau nimic decât intermediau între companiile care transportă pe calea ferată și Calea Ferată. Toate schimbările care au fost făcute erau menite ca companiile de expediție să-și facă treaba: să caute mărfuri, să caute rute, să elaboreze mecanisme care ar crește volumul de transportare pe calea ferată. Dacă compania asta are un singur angajat și livrează aceeași marfă de 30 de ani înseamnă că ea nu face nimic, decât parazitează pe seama la Calea Ferată. Au fost discuții cu companiile de expediții la care le-au fost aduse la cunoștință că acel care lucrează, aduce mărfuri și crește volumele, acela trebuie să lucreze”.

Reporter TV8: „Dvs direct sau indirect aveați afaceri în domeniul expediției”?

Arcadie Vicol: „Nu. Până în 2019 eu nu am avut nicio afacere în domeniul expediției.

Reporter TV8: „Dar cei care spun că au expediat prin companiile dvs, mint?

Vicol: „Să aducă probe”.

Sediul firmei „Gaz Natural D.C.”, cumpărat de la BEM

Vicol a fost vizat anterior și într-o altă investigație „Cutia Neagră Plus” în care arătam că oameni din anturajul lui Plahotniuc au pus mâna pe mai multe imobile vândute la licitații de Banca de Economii după faliment. Firma „Arvi Invest” cumpărase două imobile de la BEM, inclusiv cel de pe strada Sciusev din centrul capitalei unde își au astăzi sediul companiile lui Vicol.

În aprilie 2022, Arcadie Vicol s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie, după dezvăluirile făcute în studioul Cutiei Negre de către fostul ofițer SIS, Eugen Cuzmin, care a fost delegat un timp la Moldovagaz.

Cuzmin a povestit că, în perioada în care Arcadie Vicol a fost consilierul președintelui Moldovagaz, l-a angajat fictiv la întreprindere pe Victor Gammer, un om din anturajul lui Plahotniuc, cercetat penal și în furtul miliardului.

„Victor Gammer a fost angajat la Moldovagaz pe 1 decembrie 2016 în calitate de specialist al Departamentului Metrologie și Măsurare a Gazului, în baza unei scrisori de serviciu a șefului departamentului, în lipsa unor studii de profil. În dosarul personal lipsește copia unei diplome. Contractul de muncă a fost semnat de vicepreședinte. Contractul a fost prelungit de două ori. Potrivit informației Departamentului Tehnologii Informaționale, pe toată perioada de lucru, Victor Gammer nu a folosit niciodată poșta electronică de serviciu. Adică, fiecare angajat are poștă de serviciu. - Poate nu știe să se folosească de poșta de serviciu. Salariul total încasat de Gammer de la Moldovagaz, pe toată perioada de angajare fictivă, a constituit 457 633 lei. În baza unui contract de arendă a automobilului personal al lui Victor Gammer, pentru călătoriile de serviciu prin Chișinău și în republică, în funcție de necesitate, angajatul fictiv primea lunar 324 litri de combustibil. Pentru toată perioada, Victor Gammer a primit combustibil în valoare de 60 270 lei sau 4 406 litri. Aici un moment hazliu. Lunar, Victor Gammer primea premii pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor și cerințelor înaintate de conducerea întreprinderii Moldovagaz. Ca să înțelegeți, din ianuarie 2019 până în august 2019, eu am luat perioada în care Moldovagaz a trecut în oficiul nou din decembrie 2018, Victor Gammer a vizitat sediul întreprinderii de 8 ori. Nici nu a avut legitimație ca să intre”, a povestit Eugen Cuzmin.

Dosarul angajărilor fictive la Moldovagaz, în care Arcadie Vicol este judecat împreună cu Iacov Cazacu, fost vicepreședinte al Moldovagaz, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău din septembrie 2022. De atunci, zeci de ședințe au fost amânate și s-a ajuns la etapa de audiere a martorilor. Arcadie Vicol s-a declarat nevinovat și a catologat dosarul penal ca fiind inițiat la comandă, în legătură cu activitatea sa profesională.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Karlovy Vary. Cum a avut Stoianoglo un Crăciun de poveste pe banii sponsorului lui Șor