/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1449: Crimă de război, anunțul lui Zelenski, vendeta lui Putin cu presiunea lui Trump și cel mai sigur loc

investigații

Exclusiv! Ce case își construiesc doi dintre candidații la CSM, asigurați anterior cu locuințe de Primăria Chișinău

14 august 2022, ora 11:37

Redacția TV8

Eroii investigației din această ediție a emisiunii „Cutia NEAGRĂ PLUS” sunt doi foști procurori, în prezent judecători și candidați la funcția de membru al CSM, cu apartamente, case luxoase și mașini, aproape ca și toți ceilalți candidați despre care v-am vorbit în anchetele precedente. Ceea ce îi face însă diferiți este că acești magistrați au reușit de mai multe ori să profite de beneficiile acordate lucrătorilor din justiție și au obținut gratuit terenuri, locuințe sau contracostul acestora, iar mai târziu și apartamente la preț preferențial. Toate doar pentru a fi siguri că sunt asigurați de stat cu spațiu de locuit și confort. Astăzi cei doi magistrați își construiesc vile luxoase. Iar echipa Cutia NEAGRĂ PLUS vi le prezintă în premieră.

Sergiu Osoianu este judecător din anul 2008, iar anterior a lucrat în Procuratură. Din luna aprilie curent deține interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Strășeni, după ce a condus instanța timp de 4 ani. În ianuarie 2017, fostul președinte Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Osoianu la șefia Judecătoriei Strășeni, invocând probleme de integritate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus repetat pe Osoianu, iar Dodon a fost obligat să-l promoveze în funcția de președinte al instanței din Strășeni.

În 2018, Osoianu l-a judecat pe şoferul camionului care a accidentat două mașini din cortegiul prezidențial al lui Dodon. Șoferul și-a recunoscut vina în instanță, iar magistratul Osoianu i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 20 de mii de lei.

Un alt dosar de rezonanță, judecat de Osoianu a fost cel al fostului membru al Curții de Conturi, Gheorghe Trocin, care a provocat un accident rutier în anul 2013, soldat cu moartea unui copil. Osoianu l-a condamnat pe Trocin la 6 ani de închisoare și l-a obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de lei familiei copilului decedat în accident.

Numele lui Sergiu Osoianu a figurat anterior în mai multe plângeri depuse la Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada 2011-2018, Inspecția Judiciară a înregistrat 24 de sesizări, în care era vizat Osoianu, dar toate au fost respinse. Astfel, magistratul nu s-a ales cu sancțiuni disciplinare.

Milionul primit de la Primăria Chișinău

De când activează în funcția de judecător, Sergiu Osoianu a ajuns de mai multe ori în vizorul jurnaliștilor, iar scandalurile au fost legate de fiecare dată de veniturile și proprietățile magistratului. Osoianu a primit un milion de lei de la Primăria Chișinău, care a fost obligată în judecată să-l asigure cu apartament pe când muncea ca procuror. Apoi, ajuns judecător, a beneficiat și de un apartament la preț preferențial. Iar în calitate de magistrat la Strășeni a mai primit gratuit și un teren de la autoritățile locale pentru a-și construi o casă. Echipa Cutiei Negre a descoperit casa luxoasă a lui Osoianu, dar nu ridicată pe terenul acordat de Primăria Strășeni, ci în suburbia capitalei, în localitatea Trușeni.

În 2016, portalul „Moldova Curată” scria că Osoianu a primit de la Primăria Chişinău peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament. Sergiu Osoianu s-a judecat mai mulți ani cu Primăria, cerând să fie asigurat cu spaţiu locativ, în baza unei prevederi a Legii Procuraturii. În 2008, a obținut câștig de cauză și urma să primească un apartament în capitală. Pentru că autoritățile municipale nu aveau locuințe disponibile, edilul Dorin Chirtoacă a semnat în 2015 o tranzacție de împăcare, pentru a-i fi achitate lui Osoianu 50 de mii de euro în loc de un apartament cu două camere.

Curtea de Apel Chișinău stabilise în 2014 că numai Consiliul Municipal Chișinău are prerogative să repartizeze locuinţe şi să aloce bani din fondul de rezervă. Deși Dorin Chirtoacă a fost acuzat că a semnat abuziv tranzacția de împăcare cu Osoianu, judecătorul a încasat totuși un milion de la Primărie. În 2017, Dorin Chirtoacă s-a ales cu dosar penal pe faptul semnării mai multor tranzacții de împăcare cu solicitanții de apartamente, în mare parte foști procurori sau polițiști.

SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Primarul o venit cu inițiativa de a încheia această tranzacție. El a prezentat tranzacție, adică prin intermediul executorului judecătoresc. Nu-mi mai aduc aminte detalii, însă era o hotărâre a instanței de judecată, rămasă definitivă, care urma a fi pusă în executare. Eu dacă nu executam pe calea asta amiabilă, atunci îmi rezervam dreptul de a merge la Curtea Europeană”.

Apartament la preț preferențial, repartizat de CSM

În 2018, Osoianu a fost protagonistul unei alte anchete de presă. Centrul de Investigații Jurnalistice scria că judecătorul și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, deși avea o casă și un garaj în proprietate în momentul în care a fost acceptat de CSM în lista celor care au nevoie de locuință la preț redus. Osoianu neagă acest lucru.

SERGIU OSOIANU: „Mi-au imputat mie o casă de 114 metri pătrați, pe care eu de fapt am declarat-o ca proprietate a concubinei mele și care de fapt era în regiunea transnistreană, în satul Boian. Eu nu am legătură cu casa ceea. Eu nu am avut nimic. Până în 2020 am trăit la gazdă. Unicul lucru ce l-am avut acesta a fost garajul, unde îmi păstram bunurile de la automobil. Și garajul acesta mi l-au transmis prin procură mie. Eu nu am plătit bani. Am intrat într-o asociație a proprietarilor de garaje. Societatea era obștească. Drepturile de proprietate asupra garajului s-au înregistrat abia în 2015-2016”.

Apartamentul de 75 de metri pătrați, cumpărat de Osoianu la preț preferențial în blocul judecătorilor de pe strada Romană, l-a costat 27 de mii de euro. Imobilul este și astăzi în proprietatea magistratului și are o valoare de câteva ori mai mare. În ultima declarație de avere, unde era obligat de lege să indice valoarea de piață a bunului, Osoianu a declarat doar investițiile de 520 de mii de lei.

Teren gratuit de la Primăria Strașeni

După ce a obținut un milion de lei de la Primăria Chișinău pentru locuință, apoi a beneficiat de apartament la preț preferențial de la CSM, în 2019, Sergiu Osoianu a mai intrat în posesia unui teren de 7 ari în orașul Strașeni, pe care l-a primit gratuit de la Primărie. Lotul a fost evaluat în declarația de avere la 140 de mii de lei.

SERGIU OSOIANU: „Cererea a fost înaintată în 2010. Eu am fost numit în 2008 în Strășeni și am înaintat cerere să mi se acorde un lot pentru construcția casei, pentru că nu am avut nimic. – Gratuit? – Da, gratuit, în condițiile legale ca la toți. Numai că eu suplimentar am indicat că sunt aici trimis la muncă și am dreptul la locuință de serviciu. Dar dacă locuințe de serviciu nu-s, să-mi acorde teren. – În 2019 dvs deja aveați apartamentul din Chișinău. Înțelegeți, la mine din 2017 s-a născut un copil și în 2019 al doilea copil. Respectiv, trebuia să îmbunătățesc cumva condițiile de trai. Sunt doi copii de gen diferit. Apartamentul este cu două odăi, pe care l-am procurat eu. Din perspectiva asta eu mă gândeam că pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și construcția casei ar fi bine să dobândesc un lot”.

De când este magistrat, Sergiu Osoianu a avut venituri doar din salariu și indemnizațiile ridicate pentru creșterea copiilor. Totuși, a reușit să investească bani mari în imobile, mai ales în ultimii ani. În 2018, judecătorul Osoianu a cumpărat două bunuri imobile, care l-au costat peste 300 de mii de lei. Iar în 2019, judecătorul a achiziționat 6 ari de teren în comuna Trușeni, suburbie a capitalei, pentru care spune că a plătit doar 150 de mii de lei.

Casa pe care o construiește judecătorul Sergiu Osoianu la Trușeni

Casă din Trușeni, construită cu ajutorul părinților

SERGIU OSOIANU: „M-am apucat de construit casă, pentru că bani de casă construită trebuie ceva mai mult. În construcție deja se mai fac careva economii. - Era doar lot de casă? Nu era începută nicio construcție acolo? - Nu era nicio construcție. Așa cum sunt acolo. Puteți să mergeți la fața locului și să vedeți. – Noi am mers deja acolo. - Dacă ați mers, ați văzut că acolo nu-i nimic”.

Contrar declarațiilor judecătorului, pe terenul din Trușeni se înalță o casă de toată frumusețea. Imobilul are două niveluri și a fost construit după cele mai noi tehnologii. Pe acoperiș au fost instalate și panouri solare. Casa este deja îngrădită, iar în curte se observă o construcție auxiliară modernă, care pare a fi un foișor de tip închis. Am surprins la fața locului și o echipă de muncitori, care ne-au spus că lucrează la fațada casei.

În declarația de avere pentru anul trecut, Sergiu Osoianu nu dezvăluie că are o nouă casă de locuit. A indicat vila din Trușeni la capitolul „altă avere imobilă” și a declarat că a investit 800 de mii de lei în construcție.

Reporter: - E frumoasă casa!

Sergiu Osoianu: - Se ocupă soția de dânsa și ea are gusturi. Încă nu-i nimic frumos acolo.

Reporter: - Am văzut că faceți fațada.

Sergiu Osoianu: – Face decorul, dacă nu mă greșesc eu, din clei face ceva, adică ceva econom. Nu-i ceva care să fie costisitor.

Fiind obligat de noile prevederi legale să indice valoarea de piață a bunurilor, Osoianu a evaluat casa din Trușeni la 1,2 milioane de lei.

SERGIU OSOIANU: „După rubrica asta eu trebuie să evaluez cam cât costă real casa asta. Și eu am evaluat. Știi cum, fiecare țigan vrea să-și vândă marfa mai scump. Și eu m-am gândit așa să o evaluez”.

Întrebat de unde bani pentru a construi o astfel de casă în condițiile în care trăiește doar din salariu, judecătorul ne-a spus că este ajutat și de părinți. Osoianu a declarat în 2021 o donație de 7000 de euro primită de la tatăl său. Iar cu 5 ani în urmă, a avut o donație de 5000 de euro de la soacra sa. În anii precedenți declarase și bunuri în valoare de 15 500 euro primite ca donație: seturi de mobilă, televizor și computer, fără a dezvălui de la cine erau cadourile generoase.

SERGIU OSOIANU: „Asta cred că a soției am indicat eu ceva, a concubinei. Eu nu am primit nimic. Eu nu puteam să umblu cu dânsele din urma mea. Da, bunurile soției. Ceva mobilă a cumpărat, nu știu. – Ați primit și o donație de la tatăl dvs de 7 mii de euro. - Da, tatăl m-a ajutat pe mine la construcția casei. – Are business tatăl? – Are gospodărie țărănească, se ocupă cu serele. Dacă doriți, puteți să-l vedeți. El muncește, are, strânge. De fapt și împreună am hotărât să ne apucăm de construit casa”.

Analizând declarațiile de avere ale magistratului din ultimii ani, apar confuzii și în cazul tranzacțiilor cu mașini. Osoianu indică în 2019 că a vândut un autoturism cu 10 mii de euro și altul cu 9 mii de euro. Un an mai devreme însă declara o singură mașină de marca Honda, cumpărată în 2014 cu 150 de mii de lei. Din 2020 familia Osoianu are în posesie o mașină de marca Hundai, cumpărată cu 570 de mii de lei, dar aparține soacrei magistratului.

SERGIU OSOIANU: „Mama concubinei a vândut un apartament în același an și a cumpărat un automobil pe care l-a înregistrat pe ea. Dar i-a transmis dreptul de folosință și concubinei mele. – Și o folosiți dvs exclusiv?- Eu o folosesc. Ea o folosește exclusiv, concubina. Ea decide ce, unde și cum, când cu mama, cum apar necesitățile.

Dosarele de rezonanță din gestiunea lui Postică

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică, a urmat același parcurs profesional ca și magistratul Sergiu Osoianu. A fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.

Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

AURELIU POSTICĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Nu știu cât de etic ar fi să comentez eu această hotărâre pentru că nu am luat-o singur, ci în complet cu colegii mei judecători. Doi: hotărârea nu este una definitivă și este în proces de examinare în ordinea de apel. Nu știu dacă ați studiat, dar o parte a concluziilor noastre au venit în urma renunțării acuzării de stat la o parte din învinuiri și desigur că o parte s-a datorat probatoriului examinat. Nu cred că-i corect și nu aș vrea să intru prea mult în detalii. Eu propun să așteptăm soluția definitivă și irevocabilă pe acest caz”.

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

AURELIU POSTICĂ: „Absolut pentru mine aceste dosare nu sunt și nu erau în vizor ca dosare politice. Le-am examinat ca și orice alte dosare. Dacă vreți câteva detalii, acestea sunt irevocabile și putem să le discutăm.Ordonanțele de pornire a urmăririi penale nu pot fi anulate de către judecătorul de instrucție, deoarece ele sunt niște acte de dispoziție discreționare ale procurorului.Cu toată stima și respectul, partea apărării s-a bazat pe aspecte politice, pe aspecte de probatoriu, dar judecătorul de instrucție nu este competent să pună pe cântar probatoriul la acea etapă incipientă a urmăririi penale”.

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

SERGIU POSTICĂ: „După reluarea urmăririi penale de către Procuratura Generală, s-a constatat că, între timp, câțiva ani în urmă, mai fusese pornită o urmărire penală pe faptul comiterii unui abuz, dacă nu greșesc, sau complicitate la un abuz de către Ana Ursachi. Legea penală prevede că comiterea unei infracțiuni în interiorul termenului de prescripție, întrerupe termenul de prescripție și termenul începe să curgă de la data comiterii ultimei fapte. Pur și simplu m-am bazat pe acest aspect”.

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea.

Casa de milioane din Durlești

Aureliu Postică se numără printre magistrații cu averi considerabile. Are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Casa din Durlești a judecătorului Aureliu Postică este astăzi aproape finisată. În 2020, a fost cumpărată la o etapă de construcție de 45%.

Această casă din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproaăe gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

AURELIU POSTICĂ: „Inițial, în 2019, inițiativa le-a aparținut părinților noștri de a investi în comun în acest imobil, cu forțe comune să construim această casă. Dar în final, în 2020, împreună cu soția am luat decizia să ne credităm de la o instituție financiară și să finalizăm noi cu forțele proprii acest imobil. - Când planificați să vă mutați în noua locuință de la Durlești? Câte investiții mai aveți de făcut acolo? - Nu știu. Așteptăm să fie liniște și pace în lume. Mai avem de investit. Cred că e făcut în jur de 80-90%. Mai avem de amenajat curtea, mai avem niște lucrări interioare. -Investițiile vor fi din veniturile din afaceri? - Da, dar nu este exclus că și părinții o să ne ajute, rudele. – Ei au această posibilitate? – Au posibilitate. Dacă o să vedeți, nicăieri nu am nicio donație. Nu operez cu donații, dar asta nu înseamnă că părinții nu doresc și nu au posibilitate să ne ajute.

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Acela e contul de deservire a întreprinderilor gestionate de soția mea și nu este un cont de depozit. Este un cont curent pe care sunt transferați banii de pe contul întreprinderii. Soția desfășoară o activitate de prestare a serviciilor de contabilitate și de acolo îi transferă pe card”.

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.

Venituri din afacerile soției

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.

Apartament gratuit de la Primărie și altul cumpărat la preț redus, fiind procuror

Revenim la averea familiei Postică, care mai numără câteva imobile. În 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ.

Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

SERGIU POSTICĂ: „La momentul investiției aveam o locuință comună în proprietate cu părinții. Proprietate locativă proprie la acel moment nu aveam, de aceea și am beneficiat”.

În cea mai veche declarație de avere, identificată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, pentru anul 2012, magistratul declarase un apartament de 32 de metri pătrați, privatizat în 2009. Dar în următorul an, acesta a dispărut din declarații. În schimb, a fost indicat un alt apartament de 61 metri pătrați, la fel privatizat în 2009, care nu figurase anterior. Judecătorul ne-a povestit că a obținut imobilele gratuit de la Primăria Chișinău și a explicat cum a apărut confuzia.

SERGIU POSTICĂ: „Inițial, printr-un bon de repartiție de la administrația publică locală, mi-a fost repartizat un apartament de 32 metri pătrați. Ulterior, am identificat încă un spațiu auxiliar, anexă la acest apartament și m-am adresat cu o cerere suplimentară către administrația publică locală în vederea anexării și măririi acelei suprafețe. Am obținut o dispoziție suplimentar de la Primăria Chișinău și am mers la Departamentul de Privatizare. Deja acest spațiu comun, care totaliza în jur de 60 metri pătrați, l-am privatizat. - Reiese că dvs ați beneficiat de două ori din funcția de procuror: o dată ați privatizat un apartament și o dată ați cumpărat la preț preferențial. - Contractul de investiție la apartamentul care l-am primit de la Procuratură în bloc nou a fost încheiat în anul 2006, blocul era în proces de construcție. Între timp, eu mă aflam în litigiu cu Primăria că nu era o claritate, dacă o să obțin într-un final un apartament de la stat. Am încheiat contractul de investiții și între timp a venit hotărârea cea definitivă și pur și simplu am pus-o în executare”.

Tranzacție avantajoasă cu o firmă de construcție

Imobilul de 61 metri pătrați primit de la Primărie și privatizat în 2009, a fost ulterior separat cadastral în două apartamente, de câte 41 și, respectiv, 19 metri pătrați. Iar Postică a reușit să încheie o tranzacție de invidiat cu firma Exfactor. A schimbat apartamentul de 19 metri pătrați, evaluat la 435 de mii de lei, pe unul de două ori mai mare. Iar în 2020 judecătorul a vândut noul imobil, achiziționat de la Exfactor, la preț dublu, cu aproape un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Dl Tonu (n.r. Vladimir Tonu, director „Exfactor”) a venit cu această inițiativă, dar a venit după ce o parte din imobil pur și simplu mi-a fost demolată. Acolo era un șantier de construcții și lucrătorii din neatenție au demolat o parte cu excavatorul. Nu locuia nimeni în acel apartament. Este un apartament la sol. Și am avut o înțelegere cu dl Tonu că eu divizez o parte, în măsura în care îmi permiteau documentele și am separat practic 20 de metri pătrați ca bun imobil distinct. I-am acordat număr cadastral. Și între noi a fost o înțelegere că îi ofer spațiu contra spațiu. - Și el așa generos a fost să vă ofere un spațiu de două ori mai mare? - Nu, eu generos am fost. Când vin investitorii în imobil, întrebați ce spațiu oferă, nu metru contra un metru, dar prețuri destul de bun”.

Celălalt apartament de 41 de metri pătrați, care fusese separat, se află și astăzi în proprietatea familiei Postică, fiind indicat în ultima declarație de avere cu o valoare de piață de 600 de mii de lei.

Judecătorul mai deține un garaj evaluat la 10 mii de dolari și două mașini: una de model „Toyota Yaris”, cumpărată în 2014 cu 50 de mii de lei, iar alta de marca „Volvo”, achiziționată în 2018 cu 350 de mii de lei.

Candidat la CSM, criticat pentru un dosar ce-l viza pe Plahotniuc

Magistratul Judecătoriei Chișinău Ion Chirtoacă, și el candidat la funcția de membru al CSM, are proprietăți mult mai modeste. Locuiește în apartamentul părinților, dar și-a cumpărat recent și un apartament la preț preferențial, ca și alți judecători. Totuși, lui Chirtoacă i se reproșează decizia adoptată, împreună cu alți doi colegi, în dosarul presupușilor killeri ai lui Vlad Plahotniuc. În premieră, judecătorul oferă câteva detalii despre acest caz.

Ion Chirtoacă este de 6 ani magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar de 7 luni este și președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat controversatul dosar de tentativă de omor al lui Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă, alături de alți doi judecători, i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe 6 bărbați, care ar fi planificat un atentat asupra vieții lui Vlad Plahotniuc. Încă de atunci, avocații declarau că nu ar exista probe clare de incriminare, iar unul dintre inculpați a acuzat că dosarul ar fi politic.

Veaceslav Țurcan, avocatul lui Vasile Dragulea: „Probele care au fost intentate pe parcursul urmării penale și în instanța de fond nu sunt suficiente, nu au răsturnat prezumția de nevinovăție și sunt dubii de neînlăturat. Trebuie să fie prezentate niște probe foarte clare, convingătoare, dar și totodată obținute legal, strict cu legislația în vigoare”.

Despre faptul că acest dosar avea un caracter politic presa a scris și cu ocazia unor evenimente ulterioare condamnării celor șase. În timpul perchezițiilor din septembrie 2019, în biroul președintelui CSJ Ion Druță, oamenii legii ar fi găsit mai multe note informative cu indicații cu privire la deciziile care urmează a fi luate de judecătorii care examinau dosare de rezonanță. Două dintre aceste dosare aveau mențiunea „foarte important”. Iar unul era chiar dosarul tentativei de asasinare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Decizia adoptată de completul de judecători din care făcea parte Chirtoacă a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel, și de Curtea Supremă. CSJ chiar a mărit pedeapsa tuturor inculpaților cu 3-8 ani. Într-un final, după fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a achitat pe toți inculpații din acel dosar.

ION CHIRTOACĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Conform Codului de procedură penală, martorii, când sunt audiați în instanța de judecată, depun jurământ și sunt preveniți despre răspunderea penală prin declarația intenționat falsă. Martorii care au fost audiați, nemijlocit cu participarea mea, au depus declarația sub jurământ, declarații care ulterior și le-au schimbat în instanța de apel. Prin urmare, eu, ca și judecător al instanței de fond, nu puteam să anticipez schimbarea declarațiilor martorilor. Eu am să aștept și asta e corect să facă întreaga societate, să așteptăm să se expună Curtea Supremă de Justiție. Atâta timp cât acest dosar este încă pe rolul instanțelor naționale nu este corect să ne expunem. Nu ne-a fost comunicată nicio încălcare de la CEDO pe dosarul respectiv”.

În decembrie 2021, magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor l-a numit în funcție imediat după demisia fostului președinte, Vladislav Clima.

Inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial

Conform declarațiilor de avere, Ion Chirtoacă a avut în ultimii cinci ani venituri de trei milioane și jumătate de lei. Banii provin din salariu de judecător, salariul de la Institutul Național de Justiție, vânzarea unui imobil și mai multe donații de la mama sa care muncește în Italia.

Chiar dacă Chirtoacă mai avea în proprietate, încă din 2010, un apartament de 38 de metri pătrați, el a fost unul dintre beneficiarii programului de stat prin care judecătorii pot procura apartamente la preț preferențial. Astfel, în anul 2021, Chirtoacă a investit într-un apartament de 68 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Prețul oferit pentru imobil este de numai 16 mii de euro, în condițiile în care valoarea de piață este de peste 50 de mii de euro.

ION CHIRTOACĂ: „De apartamente la preț preferențial nu doar judecătorii și procurorii beneficiază, dar și polițiștii și lucrătorii din Ministerul Apărării, în general ale structurilor de forță ale statului. Activând ca și judecător, a fost această ofertă a CSM-ului în 2017 și am scris și eu. Da, am accesat această oportunitate. - Eu am văzut că dvs aveați deja un apartament pe care l-ați vândut în anul în care l-ați dobândit pe ăsta nou. Vi se pare că este corect? - Hotărârea CSM-ului este din 2017. Dar într-adevăr aveam un apartament procurat în 2010, la Poșta Veche, procurat din banii părinților plecați peste hotare. Deci, apartamentul care primul l-am avut, cu o cameră, nu este apartamentul procurat de mine. Este procurat de părinți. - Un fel de cadou? - Nu! - Dar era pe dumneavoastră? - Și în momentul 2017 având această posibilitate, și în situația asta nu sunt doar eu, am scris la îmbunătățirea condițiilor de trai, pentru că eu, ca orice om, intenționam să-mi întemeiez o familie, care la moment este deja întemeiată”.

În cei 6 ani de când este judecător, pe numele magistratului au fost înregistrate două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, însă ambele au fost însă respinse. Pe lângă activitatea de judecător, Ion Chirtoacă este și profesor la Institutul Național de Justiție.

Autori: Stela Mihailovici, Ștefan Bejan

Alte investigații realizate de echipa emisiunii „Cutia Neagră Plus” despre judecătorii care și-au înaintat candidaturile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vedeți aici:

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

Candidați la CSM cu sancțiuni disciplinare! Judecătorul cu vilă în cartierul de lux „Renaissance city”

Redacția TV8

/VIDEO/ Festivalul „Mărțișor” 2026: Programul evenimentelor și primul musical dedicat lui Doga și Vieru

/VIDEO/ „Copacul Evei”, în cinematografe: Cum a fost premiera primului film fantasy din Moldova

/VIDEO/ Dispute în jurul impozitului imobiliar: Ceban mută vina pe Guvern pentru decizii care țin de primării

/VIDEO/ Monumente sovietice, Stalin reabilitat și crize camuflate: Mecanismele dezinformării, doar la „Alo, TV8”

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1448: Vizită la Kiev, cască interzisă, GULAG digital, lista UE și apelul lui Macron. Rusia are condiții

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport, își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...) și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu.

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei.

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor. Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată.

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată, mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.”

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul.

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane. - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului. - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect.

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa.

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic.

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că - În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept.

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți.

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi.

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.”

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni.

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei.

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată.

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare.

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public.

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut.

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

„Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Țarul din Vadul lui Vodă”. Legătura unui candidat la parlamentare cu afacerile de la plajă

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Băieții deștepți din energie”. Avizele pentru parcuri solare sau eoliene, de vânzare pe piața neagră