/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1033: Pensionari incendiatori, amenințări de la Putin și întuneric în Abhazia. Zelenski: „Vom învinge”

investigații

Exclusiv! Ce case își construiesc doi dintre candidații la CSM, asigurați anterior cu locuințe de Primăria Chișinău

14 august 2022, ora 11:37

Redacția TV8

Eroii investigației din această ediție a emisiunii „Cutia NEAGRĂ PLUS” sunt doi foști procurori, în prezent judecători și candidați la funcția de membru al CSM, cu apartamente, case luxoase și mașini, aproape ca și toți ceilalți candidați despre care v-am vorbit în anchetele precedente. Ceea ce îi face însă diferiți este că acești magistrați au reușit de mai multe ori să profite de beneficiile acordate lucrătorilor din justiție și au obținut gratuit terenuri, locuințe sau contracostul acestora, iar mai târziu și apartamente la preț preferențial. Toate doar pentru a fi siguri că sunt asigurați de stat cu spațiu de locuit și confort. Astăzi cei doi magistrați își construiesc vile luxoase. Iar echipa Cutia NEAGRĂ PLUS vi le prezintă în premieră.

Sergiu Osoianu este judecător din anul 2008, iar anterior a lucrat în Procuratură. Din luna aprilie curent deține interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Strășeni, după ce a condus instanța timp de 4 ani. În ianuarie 2017, fostul președinte Igor Dodon a refuzat să-l numească pe Osoianu la șefia Judecătoriei Strășeni, invocând probleme de integritate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus repetat pe Osoianu, iar Dodon a fost obligat să-l promoveze în funcția de președinte al instanței din Strășeni.

În 2018, Osoianu l-a judecat pe şoferul camionului care a accidentat două mașini din cortegiul prezidențial al lui Dodon. Șoferul și-a recunoscut vina în instanță, iar magistratul Osoianu i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 20 de mii de lei.

Un alt dosar de rezonanță, judecat de Osoianu a fost cel al fostului membru al Curții de Conturi, Gheorghe Trocin, care a provocat un accident rutier în anul 2013, soldat cu moartea unui copil. Osoianu l-a condamnat pe Trocin la 6 ani de închisoare și l-a obligat să achite despăgubiri de 2,5 milioane de lei familiei copilului decedat în accident.

Numele lui Sergiu Osoianu a figurat anterior în mai multe plângeri depuse la Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada 2011-2018, Inspecția Judiciară a înregistrat 24 de sesizări, în care era vizat Osoianu, dar toate au fost respinse. Astfel, magistratul nu s-a ales cu sancțiuni disciplinare.

Milionul primit de la Primăria Chișinău

De când activează în funcția de judecător, Sergiu Osoianu a ajuns de mai multe ori în vizorul jurnaliștilor, iar scandalurile au fost legate de fiecare dată de veniturile și proprietățile magistratului. Osoianu a primit un milion de lei de la Primăria Chișinău, care a fost obligată în judecată să-l asigure cu apartament pe când muncea ca procuror. Apoi, ajuns judecător, a beneficiat și de un apartament la preț preferențial. Iar în calitate de magistrat la Strășeni a mai primit gratuit și un teren de la autoritățile locale pentru a-și construi o casă. Echipa Cutiei Negre a descoperit casa luxoasă a lui Osoianu, dar nu ridicată pe terenul acordat de Primăria Strășeni, ci în suburbia capitalei, în localitatea Trușeni.

În 2016, portalul „Moldova Curată” scria că Osoianu a primit de la Primăria Chişinău peste un milion de lei, contravaloarea unui apartament. Sergiu Osoianu s-a judecat mai mulți ani cu Primăria, cerând să fie asigurat cu spaţiu locativ, în baza unei prevederi a Legii Procuraturii. În 2008, a obținut câștig de cauză și urma să primească un apartament în capitală. Pentru că autoritățile municipale nu aveau locuințe disponibile, edilul Dorin Chirtoacă a semnat în 2015 o tranzacție de împăcare, pentru a-i fi achitate lui Osoianu 50 de mii de euro în loc de un apartament cu două camere.

Curtea de Apel Chișinău stabilise în 2014 că numai Consiliul Municipal Chișinău are prerogative să repartizeze locuinţe şi să aloce bani din fondul de rezervă. Deși Dorin Chirtoacă a fost acuzat că a semnat abuziv tranzacția de împăcare cu Osoianu, judecătorul a încasat totuși un milion de la Primărie. În 2017, Dorin Chirtoacă s-a ales cu dosar penal pe faptul semnării mai multor tranzacții de împăcare cu solicitanții de apartamente, în mare parte foști procurori sau polițiști.

SERGIU OSOIANU, președinte interimar Judecătoria Strășeni: „Primarul o venit cu inițiativa de a încheia această tranzacție. El a prezentat tranzacție, adică prin intermediul executorului judecătoresc. Nu-mi mai aduc aminte detalii, însă era o hotărâre a instanței de judecată, rămasă definitivă, care urma a fi pusă în executare. Eu dacă nu executam pe calea asta amiabilă, atunci îmi rezervam dreptul de a merge la Curtea Europeană”.

Apartament la preț preferențial, repartizat de CSM

În 2018, Osoianu a fost protagonistul unei alte anchete de presă. Centrul de Investigații Jurnalistice scria că judecătorul și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, deși avea o casă și un garaj în proprietate în momentul în care a fost acceptat de CSM în lista celor care au nevoie de locuință la preț redus. Osoianu neagă acest lucru.

SERGIU OSOIANU: „Mi-au imputat mie o casă de 114 metri pătrați, pe care eu de fapt am declarat-o ca proprietate a concubinei mele și care de fapt era în regiunea transnistreană, în satul Boian. Eu nu am legătură cu casa ceea. Eu nu am avut nimic. Până în 2020 am trăit la gazdă. Unicul lucru ce l-am avut acesta a fost garajul, unde îmi păstram bunurile de la automobil. Și garajul acesta mi l-au transmis prin procură mie. Eu nu am plătit bani. Am intrat într-o asociație a proprietarilor de garaje. Societatea era obștească. Drepturile de proprietate asupra garajului s-au înregistrat abia în 2015-2016”.

Apartamentul de 75 de metri pătrați, cumpărat de Osoianu la preț preferențial în blocul judecătorilor de pe strada Romană, l-a costat 27 de mii de euro. Imobilul este și astăzi în proprietatea magistratului și are o valoare de câteva ori mai mare. În ultima declarație de avere, unde era obligat de lege să indice valoarea de piață a bunului, Osoianu a declarat doar investițiile de 520 de mii de lei.

Teren gratuit de la Primăria Strașeni

După ce a obținut un milion de lei de la Primăria Chișinău pentru locuință, apoi a beneficiat de apartament la preț preferențial de la CSM, în 2019, Sergiu Osoianu a mai intrat în posesia unui teren de 7 ari în orașul Strașeni, pe care l-a primit gratuit de la Primărie. Lotul a fost evaluat în declarația de avere la 140 de mii de lei.

SERGIU OSOIANU: „Cererea a fost înaintată în 2010. Eu am fost numit în 2008 în Strășeni și am înaintat cerere să mi se acorde un lot pentru construcția casei, pentru că nu am avut nimic. – Gratuit? – Da, gratuit, în condițiile legale ca la toți. Numai că eu suplimentar am indicat că sunt aici trimis la muncă și am dreptul la locuință de serviciu. Dar dacă locuințe de serviciu nu-s, să-mi acorde teren. – În 2019 dvs deja aveați apartamentul din Chișinău. Înțelegeți, la mine din 2017 s-a născut un copil și în 2019 al doilea copil. Respectiv, trebuia să îmbunătățesc cumva condițiile de trai. Sunt doi copii de gen diferit. Apartamentul este cu două odăi, pe care l-am procurat eu. Din perspectiva asta eu mă gândeam că pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și construcția casei ar fi bine să dobândesc un lot”.

De când este magistrat, Sergiu Osoianu a avut venituri doar din salariu și indemnizațiile ridicate pentru creșterea copiilor. Totuși, a reușit să investească bani mari în imobile, mai ales în ultimii ani. În 2018, judecătorul Osoianu a cumpărat două bunuri imobile, care l-au costat peste 300 de mii de lei. Iar în 2019, judecătorul a achiziționat 6 ari de teren în comuna Trușeni, suburbie a capitalei, pentru care spune că a plătit doar 150 de mii de lei.

Casa pe care o construiește judecătorul Sergiu Osoianu la Trușeni

Casă din Trușeni, construită cu ajutorul părinților

SERGIU OSOIANU: „M-am apucat de construit casă, pentru că bani de casă construită trebuie ceva mai mult. În construcție deja se mai fac careva economii. - Era doar lot de casă? Nu era începută nicio construcție acolo? - Nu era nicio construcție. Așa cum sunt acolo. Puteți să mergeți la fața locului și să vedeți. – Noi am mers deja acolo. - Dacă ați mers, ați văzut că acolo nu-i nimic”.

Contrar declarațiilor judecătorului, pe terenul din Trușeni se înalță o casă de toată frumusețea. Imobilul are două niveluri și a fost construit după cele mai noi tehnologii. Pe acoperiș au fost instalate și panouri solare. Casa este deja îngrădită, iar în curte se observă o construcție auxiliară modernă, care pare a fi un foișor de tip închis. Am surprins la fața locului și o echipă de muncitori, care ne-au spus că lucrează la fațada casei.

În declarația de avere pentru anul trecut, Sergiu Osoianu nu dezvăluie că are o nouă casă de locuit. A indicat vila din Trușeni la capitolul „altă avere imobilă” și a declarat că a investit 800 de mii de lei în construcție.

Reporter: - E frumoasă casa!

Sergiu Osoianu: - Se ocupă soția de dânsa și ea are gusturi. Încă nu-i nimic frumos acolo.

Reporter: - Am văzut că faceți fațada.

Sergiu Osoianu: – Face decorul, dacă nu mă greșesc eu, din clei face ceva, adică ceva econom. Nu-i ceva care să fie costisitor.

Fiind obligat de noile prevederi legale să indice valoarea de piață a bunurilor, Osoianu a evaluat casa din Trușeni la 1,2 milioane de lei.

SERGIU OSOIANU: „După rubrica asta eu trebuie să evaluez cam cât costă real casa asta. Și eu am evaluat. Știi cum, fiecare țigan vrea să-și vândă marfa mai scump. Și eu m-am gândit așa să o evaluez”.

Întrebat de unde bani pentru a construi o astfel de casă în condițiile în care trăiește doar din salariu, judecătorul ne-a spus că este ajutat și de părinți. Osoianu a declarat în 2021 o donație de 7000 de euro primită de la tatăl său. Iar cu 5 ani în urmă, a avut o donație de 5000 de euro de la soacra sa. În anii precedenți declarase și bunuri în valoare de 15 500 euro primite ca donație: seturi de mobilă, televizor și computer, fără a dezvălui de la cine erau cadourile generoase.

SERGIU OSOIANU: „Asta cred că a soției am indicat eu ceva, a concubinei. Eu nu am primit nimic. Eu nu puteam să umblu cu dânsele din urma mea. Da, bunurile soției. Ceva mobilă a cumpărat, nu știu. – Ați primit și o donație de la tatăl dvs de 7 mii de euro. - Da, tatăl m-a ajutat pe mine la construcția casei. – Are business tatăl? – Are gospodărie țărănească, se ocupă cu serele. Dacă doriți, puteți să-l vedeți. El muncește, are, strânge. De fapt și împreună am hotărât să ne apucăm de construit casa”.

Analizând declarațiile de avere ale magistratului din ultimii ani, apar confuzii și în cazul tranzacțiilor cu mașini. Osoianu indică în 2019 că a vândut un autoturism cu 10 mii de euro și altul cu 9 mii de euro. Un an mai devreme însă declara o singură mașină de marca Honda, cumpărată în 2014 cu 150 de mii de lei. Din 2020 familia Osoianu are în posesie o mașină de marca Hundai, cumpărată cu 570 de mii de lei, dar aparține soacrei magistratului.

SERGIU OSOIANU: „Mama concubinei a vândut un apartament în același an și a cumpărat un automobil pe care l-a înregistrat pe ea. Dar i-a transmis dreptul de folosință și concubinei mele. – Și o folosiți dvs exclusiv?- Eu o folosesc. Ea o folosește exclusiv, concubina. Ea decide ce, unde și cum, când cu mama, cum apar necesitățile.

Dosarele de rezonanță din gestiunea lui Postică

Judecătorul instanței cu sediul la Buiucani, Aureliu Postică, a urmat același parcurs profesional ca și magistratul Sergiu Osoianu. A fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate.

Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.

În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

AURELIU POSTICĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Nu știu cât de etic ar fi să comentez eu această hotărâre pentru că nu am luat-o singur, ci în complet cu colegii mei judecători. Doi: hotărârea nu este una definitivă și este în proces de examinare în ordinea de apel. Nu știu dacă ați studiat, dar o parte a concluziilor noastre au venit în urma renunțării acuzării de stat la o parte din învinuiri și desigur că o parte s-a datorat probatoriului examinat. Nu cred că-i corect și nu aș vrea să intru prea mult în detalii. Eu propun să așteptăm soluția definitivă și irevocabilă pe acest caz”.

Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

AURELIU POSTICĂ: „Absolut pentru mine aceste dosare nu sunt și nu erau în vizor ca dosare politice. Le-am examinat ca și orice alte dosare. Dacă vreți câteva detalii, acestea sunt irevocabile și putem să le discutăm.Ordonanțele de pornire a urmăririi penale nu pot fi anulate de către judecătorul de instrucție, deoarece ele sunt niște acte de dispoziție discreționare ale procurorului.Cu toată stima și respectul, partea apărării s-a bazat pe aspecte politice, pe aspecte de probatoriu, dar judecătorul de instrucție nu este competent să pună pe cântar probatoriul la acea etapă incipientă a urmăririi penale”.

O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

SERGIU POSTICĂ: „După reluarea urmăririi penale de către Procuratura Generală, s-a constatat că, între timp, câțiva ani în urmă, mai fusese pornită o urmărire penală pe faptul comiterii unui abuz, dacă nu greșesc, sau complicitate la un abuz de către Ana Ursachi. Legea penală prevede că comiterea unei infracțiuni în interiorul termenului de prescripție, întrerupe termenul de prescripție și termenul începe să curgă de la data comiterii ultimei fapte. Pur și simplu m-am bazat pe acest aspect”.

În prezent, Aureliu Postică are în gestiune un alt dosar de rezonanță, al fostului deputat român, Cristian Rizea, în care acesta este acuzat de fals în declaraţii, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. Judecătorul ne-a declarat că amânările au fost în mare parte din cauza învinuitului Cristian Rizea, care nu s-a prezentat la mai multe ședințe sau din cauza avocaților săi, care au înaintat diverse solicitări. Totuși, Aureliu Postică crede că lucrul pe acest dosar se mișcă rapid în comparație cu altele și la toamnă ar putea fi emisă o sentință în dosarul lui Rizea.

Casa de milioane din Durlești

Aureliu Postică se numără printre magistrații cu averi considerabile. Are în proprietate două apartamente, iar în ultimii ani și-a construit și o casă de lux la Durlești. A reușit să acumuleze bani într-un fond de investiții din Austria și să facă ceva economii pe conturi bancare din Moldova. Veniturile familiei sunt în mare parte din afacerile soției, care deține două companii de consultanță fiscală și juridică.

Casa din Durlești a judecătorului Aureliu Postică este astăzi aproape finisată. În 2020, a fost cumpărată la o etapă de construcție de 45%.

Această casă din orașul Durlești, situată pe un teren de 6 ari, a fost cumpărată de familia Postică la finele anului 2020. Imobilul se afla pe atunci la etapa de construcție, cu un grad de finalizare de 45%. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. Astăzi, casa este aproaăe gata.

Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament.

AURELIU POSTICĂ: „Inițial, în 2019, inițiativa le-a aparținut părinților noștri de a investi în comun în acest imobil, cu forțe comune să construim această casă. Dar în final, în 2020, împreună cu soția am luat decizia să ne credităm de la o instituție financiară și să finalizăm noi cu forțele proprii acest imobil. - Când planificați să vă mutați în noua locuință de la Durlești? Câte investiții mai aveți de făcut acolo? - Nu știu. Așteptăm să fie liniște și pace în lume. Mai avem de investit. Cred că e făcut în jur de 80-90%. Mai avem de amenajat curtea, mai avem niște lucrări interioare. -Investițiile vor fi din veniturile din afaceri? - Da, dar nu este exclus că și părinții o să ne ajute, rudele. – Ei au această posibilitate? – Au posibilitate. Dacă o să vedeți, nicăieri nu am nicio donație. Nu operez cu donații, dar asta nu înseamnă că părinții nu doresc și nu au posibilitate să ne ajute.

Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Acela e contul de deservire a întreprinderilor gestionate de soția mea și nu este un cont de depozit. Este un cont curent pe care sunt transferați banii de pe contul întreprinderii. Soția desfășoară o activitate de prestare a serviciilor de contabilitate și de acolo îi transferă pe card”.

În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.

Venituri din afacerile soției

Pe de altă parte, familia Postică a avut anul trecut și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.

Apartament gratuit de la Primărie și altul cumpărat la preț redus, fiind procuror

Revenim la averea familiei Postică, care mai numără câteva imobile. În 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ.

Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

SERGIU POSTICĂ: „La momentul investiției aveam o locuință comună în proprietate cu părinții. Proprietate locativă proprie la acel moment nu aveam, de aceea și am beneficiat”.

În cea mai veche declarație de avere, identificată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, pentru anul 2012, magistratul declarase un apartament de 32 de metri pătrați, privatizat în 2009. Dar în următorul an, acesta a dispărut din declarații. În schimb, a fost indicat un alt apartament de 61 metri pătrați, la fel privatizat în 2009, care nu figurase anterior. Judecătorul ne-a povestit că a obținut imobilele gratuit de la Primăria Chișinău și a explicat cum a apărut confuzia.

SERGIU POSTICĂ: „Inițial, printr-un bon de repartiție de la administrația publică locală, mi-a fost repartizat un apartament de 32 metri pătrați. Ulterior, am identificat încă un spațiu auxiliar, anexă la acest apartament și m-am adresat cu o cerere suplimentară către administrația publică locală în vederea anexării și măririi acelei suprafețe. Am obținut o dispoziție suplimentar de la Primăria Chișinău și am mers la Departamentul de Privatizare. Deja acest spațiu comun, care totaliza în jur de 60 metri pătrați, l-am privatizat. - Reiese că dvs ați beneficiat de două ori din funcția de procuror: o dată ați privatizat un apartament și o dată ați cumpărat la preț preferențial. - Contractul de investiție la apartamentul care l-am primit de la Procuratură în bloc nou a fost încheiat în anul 2006, blocul era în proces de construcție. Între timp, eu mă aflam în litigiu cu Primăria că nu era o claritate, dacă o să obțin într-un final un apartament de la stat. Am încheiat contractul de investiții și între timp a venit hotărârea cea definitivă și pur și simplu am pus-o în executare”.

Tranzacție avantajoasă cu o firmă de construcție

Imobilul de 61 metri pătrați primit de la Primărie și privatizat în 2009, a fost ulterior separat cadastral în două apartamente, de câte 41 și, respectiv, 19 metri pătrați. Iar Postică a reușit să încheie o tranzacție de invidiat cu firma Exfactor. A schimbat apartamentul de 19 metri pătrați, evaluat la 435 de mii de lei, pe unul de două ori mai mare. Iar în 2020 judecătorul a vândut noul imobil, achiziționat de la Exfactor, la preț dublu, cu aproape un milion de lei.

SERGIU POSTICĂ: „Dl Tonu (n.r. Vladimir Tonu, director „Exfactor”) a venit cu această inițiativă, dar a venit după ce o parte din imobil pur și simplu mi-a fost demolată. Acolo era un șantier de construcții și lucrătorii din neatenție au demolat o parte cu excavatorul. Nu locuia nimeni în acel apartament. Este un apartament la sol. Și am avut o înțelegere cu dl Tonu că eu divizez o parte, în măsura în care îmi permiteau documentele și am separat practic 20 de metri pătrați ca bun imobil distinct. I-am acordat număr cadastral. Și între noi a fost o înțelegere că îi ofer spațiu contra spațiu. - Și el așa generos a fost să vă ofere un spațiu de două ori mai mare? - Nu, eu generos am fost. Când vin investitorii în imobil, întrebați ce spațiu oferă, nu metru contra un metru, dar prețuri destul de bun”.

Celălalt apartament de 41 de metri pătrați, care fusese separat, se află și astăzi în proprietatea familiei Postică, fiind indicat în ultima declarație de avere cu o valoare de piață de 600 de mii de lei.

Judecătorul mai deține un garaj evaluat la 10 mii de dolari și două mașini: una de model „Toyota Yaris”, cumpărată în 2014 cu 50 de mii de lei, iar alta de marca „Volvo”, achiziționată în 2018 cu 350 de mii de lei.

Candidat la CSM, criticat pentru un dosar ce-l viza pe Plahotniuc

Magistratul Judecătoriei Chișinău Ion Chirtoacă, și el candidat la funcția de membru al CSM, are proprietăți mult mai modeste. Locuiește în apartamentul părinților, dar și-a cumpărat recent și un apartament la preț preferențial, ca și alți judecători. Totuși, lui Chirtoacă i se reproșează decizia adoptată, împreună cu alți doi colegi, în dosarul presupușilor killeri ai lui Vlad Plahotniuc. În premieră, judecătorul oferă câteva detalii despre acest caz.

Ion Chirtoacă este de 6 ani magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar de 7 luni este și președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat controversatul dosar de tentativă de omor al lui Vladimir Plahotniuc. În 2018, Chirtoacă, alături de alți doi judecători, i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe 6 bărbați, care ar fi planificat un atentat asupra vieții lui Vlad Plahotniuc. Încă de atunci, avocații declarau că nu ar exista probe clare de incriminare, iar unul dintre inculpați a acuzat că dosarul ar fi politic.

Veaceslav Țurcan, avocatul lui Vasile Dragulea: „Probele care au fost intentate pe parcursul urmării penale și în instanța de fond nu sunt suficiente, nu au răsturnat prezumția de nevinovăție și sunt dubii de neînlăturat. Trebuie să fie prezentate niște probe foarte clare, convingătoare, dar și totodată obținute legal, strict cu legislația în vigoare”.

Despre faptul că acest dosar avea un caracter politic presa a scris și cu ocazia unor evenimente ulterioare condamnării celor șase. În timpul perchezițiilor din septembrie 2019, în biroul președintelui CSJ Ion Druță, oamenii legii ar fi găsit mai multe note informative cu indicații cu privire la deciziile care urmează a fi luate de judecătorii care examinau dosare de rezonanță. Două dintre aceste dosare aveau mențiunea „foarte important”. Iar unul era chiar dosarul tentativei de asasinare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Decizia adoptată de completul de judecători din care făcea parte Chirtoacă a fost ulterior menținută și de Curtea de Apel, și de Curtea Supremă. CSJ chiar a mărit pedeapsa tuturor inculpaților cu 3-8 ani. Într-un final, după fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a achitat pe toți inculpații din acel dosar.

ION CHIRTOACĂ, judecător Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: „Conform Codului de procedură penală, martorii, când sunt audiați în instanța de judecată, depun jurământ și sunt preveniți despre răspunderea penală prin declarația intenționat falsă. Martorii care au fost audiați, nemijlocit cu participarea mea, au depus declarația sub jurământ, declarații care ulterior și le-au schimbat în instanța de apel. Prin urmare, eu, ca și judecător al instanței de fond, nu puteam să anticipez schimbarea declarațiilor martorilor. Eu am să aștept și asta e corect să facă întreaga societate, să așteptăm să se expună Curtea Supremă de Justiție. Atâta timp cât acest dosar este încă pe rolul instanțelor naționale nu este corect să ne expunem. Nu ne-a fost comunicată nicio încălcare de la CEDO pe dosarul respectiv”.

În decembrie 2021, magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor l-a numit în funcție imediat după demisia fostului președinte, Vladislav Clima.

Inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial

Conform declarațiilor de avere, Ion Chirtoacă a avut în ultimii cinci ani venituri de trei milioane și jumătate de lei. Banii provin din salariu de judecător, salariul de la Institutul Național de Justiție, vânzarea unui imobil și mai multe donații de la mama sa care muncește în Italia.

Chiar dacă Chirtoacă mai avea în proprietate, încă din 2010, un apartament de 38 de metri pătrați, el a fost unul dintre beneficiarii programului de stat prin care judecătorii pot procura apartamente la preț preferențial. Astfel, în anul 2021, Chirtoacă a investit într-un apartament de 68 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Prețul oferit pentru imobil este de numai 16 mii de euro, în condițiile în care valoarea de piață este de peste 50 de mii de euro.

ION CHIRTOACĂ: „De apartamente la preț preferențial nu doar judecătorii și procurorii beneficiază, dar și polițiștii și lucrătorii din Ministerul Apărării, în general ale structurilor de forță ale statului. Activând ca și judecător, a fost această ofertă a CSM-ului în 2017 și am scris și eu. Da, am accesat această oportunitate. - Eu am văzut că dvs aveați deja un apartament pe care l-ați vândut în anul în care l-ați dobândit pe ăsta nou. Vi se pare că este corect? - Hotărârea CSM-ului este din 2017. Dar într-adevăr aveam un apartament procurat în 2010, la Poșta Veche, procurat din banii părinților plecați peste hotare. Deci, apartamentul care primul l-am avut, cu o cameră, nu este apartamentul procurat de mine. Este procurat de părinți. - Un fel de cadou? - Nu! - Dar era pe dumneavoastră? - Și în momentul 2017 având această posibilitate, și în situația asta nu sunt doar eu, am scris la îmbunătățirea condițiilor de trai, pentru că eu, ca orice om, intenționam să-mi întemeiez o familie, care la moment este deja întemeiată”.

În cei 6 ani de când este judecător, pe numele magistratului au fost înregistrate două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, însă ambele au fost însă respinse. Pe lângă activitatea de judecător, Ion Chirtoacă este și profesor la Institutul Național de Justiție.

Autori: Stela Mihailovici, Ștefan Bejan

Alte investigații realizate de echipa emisiunii „Cutia Neagră Plus” despre judecătorii care și-au înaintat candidaturile pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), vedeți aici:

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

Candidați la CSM cu sancțiuni disciplinare! Judecătorul cu vilă în cartierul de lux „Renaissance city”

Redacția TV8

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale

/VIDEO/ O mie de sate și comune nu au farmacii. Îngrijorările sătenilor, preponderent bătrâni, și planurile autorităților

/VIDEO/ Accident matinal în raionul Sîngerei cu implicarea a două microbuze: Starea pasagerilor

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Gluma lui Zelenski, dezvăluire rară și premieră pe front! Ungaria cere oficial ajutorul României

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.