Peste 50.000 de oameni locuiesc în Enerhodar, orașul-satelit pentru centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul Ucrainei. Se află sub ocupație rusă de aproape șase luni, iar în ultimele săptămâni trăiesc cu teama constantă de atacuri în zona centralei, relatează The Guardian. Atacuri de care Ucraina și Rusia se acuză reciproc, notează Libertatea.
„Lucruri nebunești se întâmplă la stație”, relatează Alexander, un locuitor al orașului, într-un articol publicat de The Guardian, în care vorbește despre viața din orașul nuclear ocupat.
Înainte de război, 11.000 de oameni lucrau la centrala nucleară de la Zaporojie. Aici a fost angajat și Alexander care spune că și-a dedicat viața domeniului energiei nucleare și a fost mereu mândru de asta.
„Pentru mulți oameni ca mine, centrala Zaporojie este mândria și destinul nostru”, afirmă el, adăugând că acum situația din Enerhodar este practic „o dublă ocupație – orașul și centrala nucleară au fost capturate”.
Iar în ultimele săptămâni, lucrurile s-au schimbat radical.
„Credința noastră este în mod constant pusă la încercare. În urmă cu zece zile, eram siguri că orașul și locuitorii nu vor avea de suferit. Dar deja sunt răniți în urma bombardamentelor de la centrală. Sunt deja victime în oraș”, relatează Alexander, care explică faptul că orașul și centrala ”sunt aproape un întreg”, pentru că aici oamenii trăiesc și muncesc.
În prezent, „stația își continuă lupta pentru existență. Este plină de vehicule militare și soldați ruși. Doar două unități de alimentare sunt în funcțiune, nu la capacitate maximă. Se plătesc salariile. Mulți angajați lucrează de la distanță”, continuă bărbatul.
El subliniază că în industria nucleară orice problemă de funcționare a echipamentelor sau greșeală a personalului trebuie investigată și rezolvată.
Acum însă, la centrala Zaporojie se întâmplă ”lucruri nebunești”, spune el, ”cum ar fi aducerea de echipamente militare în halele de turbine, deteriorarea echipamentelor în urma bombardamentelor din zona centralei și chiar, conform unor informații, exploatarea clădirii”.
Sub amenințarea atacurilor, Enerhodar, care este un ”oraș tânăr”, acum ”pare a fi grav bolnav”, spune localnicul. Asta în condițiile în care la scurt timp după invazia rusă grădinițele și școlile au fost închise.
„Deși băieții joacă baschet în fiecare zi pe terenul din fața școlii, vocile copiilor de pe stradă se aud din ce în ce mai puțin. Acesta este un oraș al copiilor care dispar”, descrie Alexander locul în care trăiește. Pe de altă parte, spre deosebire de alte orașe ucrainene atacate, în Enerhodar nu a fost întreruptă furnizarea de apă și electricitate.
”E imposibil să lupți cu frica din ochii copiilor tăi”
În tot acest context, oamenii încearcă să plece din Enehodar sau să-și trimită copiii departe de acest loc, mai povestește Alexander.
„Îmi dau seama uneori că nu am mai văzut de multă vreme pe cineva din bloc. În orice caz, toată lumea încearcă să trimită copii și soțiile pe teritoriul neocupat sau în străinătate. Acum două zile, vecinul meu nu a mai suportat asta și și-a evacuat copiii. Poți lupta cu propria frică, dar este imposibil să lupți cu frica din ochii copiilor tăi”, continuă el.
Bărbații rămân pentru că, explică Alexander, ”cei mai mulți dintre ei percep munca la centrala nucleară ca fiind datoria lor”, iar ”lucrătorii din energia nucleară din Ucraina sunt scutiți din punct de vedere legal de recrutare, așa că este ca serviciul lor militar”.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
