25 august 2022, ora 12:23

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, și-a depus declarația de avere pentru anul 2021. Potrivit documentului, Dragalin a ridicat un salariu de 122.010 dolari, adică peste 10 mii de dolari pe lună, atunci când a activat în Departamentul de Justiție al SUA. 

Totodată, Veronica Dragalin a obținut venituri de 27.397 de dolari, aproximativ 530 de mii de lei, din depuneri la instituțiile financiare, inclusiv la cele de peste hotare.

Procurorul-șef Anticorupție a indicat și cinci conturi bancare deschise în SUA, unde are 381.774 de dolari, ceea ce ar însemna aproape 7,4 milioane de lei. Pe un singur card, Dragalin păstrează 231.216 dolari, circa 4,5 milioane de lei. 

Șefa PA nu indică niciun automobil sau vreun bun imobil. 

TV8.md reamintește că Veronica Dragalin și-a început activitatea la șefia PA în data de 1 august, după ce a câștigat concursul pentru această funcție. Aceasta a luat cel mai mare număr de puncte la proba interviului. 

Procurora are o experiență în urmărirea penală a peste 300 de cazuri, în SUA, în efectuarea anchetelor, inclusiv pentru infracțiuni de corupție, mită, fraude bancare, spălare de bani, organizații criminale corupte. Este procurora care a condus și coordonat urmărirea și acuzațiile penale de luare de mită împotriva unui consilier municipal și a unui viceprimar al orașului Los Angeles, acuzații de obstrucționare împotriva altui consilier municipal al orașului Los Angeles.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatului de asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 ianuarie 2025, ora 21:00

Un subiect destul de încâlcit și complicat, dar despre care trebuie discutat. Treizeci și ceva de ani, tot auzim de la Tiraspol că tot ce li se întâmplă mai rău e exclusiv din cauza conducătorilor de-a lungul anilor de la Chișinău. Nu face excepție nici situația destul de dură, aș spune, din ziua de azi, când malul stâng al Nistrului rămâne fără cea mai vitală resursă pentru care locuitorii plăteau bani — gaz. Iar datoria pentru prețurile mici se ridică la aproximativ 11 miliarde de dolari.

Tot pe acel gaz, regimul separatist de la Tiraspol făcea bani, vânzând malului drept energie electrică de la Cuciurgan. Gazul rusesc care ajungea la noi și în Europa era tranzitat prin Ucraina, dar la 1 ianuarie 2025, acordul dintre Gazprom și Ucraina a expirat.

Ucraina a anunțat neprelungirea acestuia încă de la începutul anului 2024. Prin Ucraina, anual, rușii tranzitau gaz în valoare de aproximativ cinci miliarde de dolari — bani din care aruncă asupra Ucrainei rachete, distrugând orașe, case, străzi, bulevarde.

De ceva vreme, Moldova cumpără gaz de pe piață, evitând șantajul. Astfel, prețurile sunt de piață, iar fiecare consumator plătește. Gazul care ajungea în stânga Nistrului, prin Moldova-Gaz, era livrat prin Ucraina de la Gazprom.

Propaganda și autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol dau vina pe Chișinău și Ucraina pentru criza gazului, deși Gazprom poate folosi conducta transbalcanică pentru livrări.

Chișinăul susține că Gazprom este obligat contractual să livreze gaz, contractul fiind valabil încă un an.
Totuși, Gazprom invocă datoria pretinsă de peste 700 de milioane de dolari a malului drept, sumă contestată de un audit internațional care a confirmat că această datorie nu există.

Autoritățile constituționale au trimis o scrisoare autorităților separatiste, exprimându-și îngrijorarea și propunând soluții. Răspunsul primit este descurajator — refuză orice ajutor, cerând Chișinăului să nu se implice. Între timp, oamenii din stânga Nistrului suferă din cauza lipsei de căldură, apă și electricitate, iar Tiraspolul și ambasadorul Rusiei învinuiesc Chișinăul și Ucraina pentru criză.

Nu știu cum se va rezolva această problemă. Poate cei care au provocat-o vor veni pe „cal alb” cu soluții și gaz, pretinzând că au salvat regiunea. Se aud zvonuri că aceasta ar putea fi o încercare de destabilizare în prag de alegeri. Este limpede că asemenea probleme nu apar din senin.

Această criză a scos la iveală o situație puțin cunoscută: multe localități din stânga Nistrului, sub control constituțional, nu au fost conectate la sistemul energetic național de zeci de ani. Și totuși, la tribune se vorbește despre securitate...

Nu vreau să critic, dar nici să laud politicienii care afirmă că vina e la Chișinău. Fac un apel, indiferent de regimul din stânga Nistrului: acolo trăiesc oameni, cu copii și bătrâni. Ironia la adresa suferinței lor este sinistră.