30 august 2022, ora 11:43

Fermierii din țară se plâng că riscă să falimenteze în câteva luni. Într-o scrisoare adresată prim-ministrei Natalia Gavrilița și ministrului Agriculturii, Vasile Bolea, Federația Națională a Fermierilor, Asociația Forța Fermierilor și Asociația Moldova Fruct susțin că la nivel de guvernare nu este conștientizată gravitatea situației în sectorul agrar. 

„Organizațiile noastre constată cu îngrijorare enormă că la nivel de guvernare nu este conștientizată gravitatea situației în sectorul agrar. Seceta severă a compromis în proporții de 80-90% recolta de porumb și în proporții de 60-70% recolta de floarea soarelui și sfeclă de zahăr”, subliniază fermierii în scrisoare. 

Agricultorii mai atenționează că interdicția politică la importul producției vegetale moldovenești în Federația Rusă a lovit dur în pomicultură și viticultură, iar prețurile mici la grâu, orz, rapiță și floarea soarelui au fost influențate inclusiv de excesul de produse agricole din anul trecut în Ucraina. 

Pentru că nu au primit până în prezent niciun răspuns de la autorități privind introducerea stării de urgență în agricultură, fermierii convoacă în data de 5 septembrie, ședința comună a Consiliilor de administrare, la care îi invită pe Bolea și Gavrilița, pentru a discuta situația din sector. 

Potrivit agricultorilor, declararea stării de urgență în agricultură ar permite amânarea plăților scadente față de creditori fără calcularea penalităților pentru agricultorii afectați, acordarea unor facilități fiscale producătorilor agricoli afectați, dar și adresarea către partenerii externi pentru identificarea resurselor financiare în scopul susținerii celor mai vulnerabile categorii de fermieri afectați. 

16 ianuarie 2025, ora 21:58

Chiar dacă se vor bucura din nou de gazul rusesc oferit de Rusia drept ajutor umanitar, locuitorii din regiunea transnistreană s-ar putea pomeni în fața unei alte probleme - cea a tarifelor majorate la curent electric. Expertul în energetică Eugen Muravschi estimează că scumpirea nu va fi semnificativă totuși, iar cetățenii se vor vedea nevoiți să o accepte ca atare după mai multe săptămâni în frig și cu deconectări în evantai la energia electrică. 

„Acolo probabil o să se scumpească energia electrică pentru că ei o să aibă un gol enorm pentru că dacă nu o să ne vândă nouă, vreo treime din bugetul separatist dacă nu greșesc se ținea pe vânzarea către malul drept, ei probabil parțial o să completeze acest gol prin creșterea ușoară a tarifului care o să fie acceptabilă după o lună de frig și întuneric. Lumea o să fie bucuroasă, dar o să fie tot sub prețul plătit de noi”, a declarat Muravschi la „Cutia Neagră” de la TV8. 

Iar fostul deputat Alexandru Slusari s-a declarat convins că Rusia nu va livra suficient pentru ca malul stâng al Nistrului să poată produce suficientă energie electrică și pentru malul drept. 

„Asta a fost și miza. Tot scenariul a fost făcut că în transnistria o să rămână totul pe vechi dar la noi să fie energia electrică scumpă”, a subliniat Alexandru Slusari. 

În opinia lui Slusari, siguranța energetică a Republicii Moldova depinde acum de România de la care autoritățile de la noi ar trebui să încerce să obțină prețuri și opțiuni rezonabile. 

Și Eugen Muravschi a sugerat că o dată cu reluarea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului nu vom avea certitudinea că vom avea suficientă energie electrică mâine. 

„Dincolo de bursă, avem o capacitate limitată de import de energie din România. Noi folosim capacitățile Ucrainei, nu e garantat ca ele mâine o sa fie disponibile. Guvernul trebuie să caute soluții de generare și pe malul drept ca să nu depindem în totalitate de import”, a explicat expertul în energetică. 

Eugen Muravschi a lăsat să se înțeleagă că Guvernul de la Chișinău ar fi trebuit să fie mai dur în negocierile cu regimul de la Tiraspol în contextul crizei energetic scoțând la înaintare condiții economice sau chiar politice în schimbul gazelor naturale. 

De cealaltă parte, fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să insiste pe ideea liberalizării pieței energetice.