31 august 2022, ora 17:53

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că, la moment, nu va pune la vot modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu „limba română”. Potrivit acestuia, PAS nu trebuie doar să încerce, ci să reușească, iar acum, nu există voturi necesare pentru modificarea Constituției.

Totodată, șeful Legislativului speră că va exista această posibilitate în viitor.

„Eu cred că nu trebuie, pur și simplu, să bifăm că am încercat, pentru că acum, voturile nu le avem, să recunoaștem. Eu nu aș vrea să fiu cel care pun la vot, pur și simplu, irosirea unei șanse. 

Dar eu am încrederea, văd și în discursul public al celor care se pretind moldoveniști sau stataliști, că ei tot mai mult acceptă voluntar, involuntar că este limba română, că este poporul român și eu cred că într-o bună zi, asta o să devină un gest pe care noi va trebui să-l facem, pentru că toți cunosc și înțeleg că e vorba de limba română, popor român, istorie comună și așa mai departe”, a declarat Igor Grosu.

Limba română a evoluat „bine” în ultimii ani, în țara noastră, a adăugat spicherul Parlamentului, care consideră că fiecare cetățean trebuie să cunoască limba română.

„Eu zic că a evoluat bine și drept dovadă este dacă ne uităm la generația tânără, mai bine o posedă. Eu văd o tendință foarte plăcută și mă refer la alolingvi care înțeleg cât de important e să ai competența lingvistică a limbii române. Fiecare cetățean trebuie să cunoască limba română, este o competență fără de care nu poți să te integrezi, nu poți să avansezi, să-ți construiești o carieră”, a menționat Grosu.

În Declarația de Independență se menționează că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Totuși, potrivit articolului 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească pe baza grafiei latine. 

În anul 2013, Curtea Constituțională a hotărât că prevederile Declarației de Independență prevalează asupra textului Constituției.

Pentru modificarea articolului din Constituție, sunt necesare 2/3 din voturile deputaţilor, adică 67 din 101, voturi pe care partidele de dreapta nu le-au avut niciodată.

TV8.md reamintește că Republica Moldova celebrează miercuri, 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 33 de ani. Cu tot atâția ani în urmă s-a revenit și la grafia latină. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

28 februarie 2026, ora 07:00

Site-ul tv8.md rămâne lider absolut în topul surselor de știri online credibile din Republica Moldova. Datele au fost prezentate în noul clasament Media Radar, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Astfel, tv8.md a crescut la 39,3 puncte, fiind cel mai bun rezultat din toate cele 40 de site-uri monitorizate.

„Vă mulțumim pentru încrederea și susținerea acordată! Fiecare vizualizare, fiecare comentariu și fiecare distribuire ne motivează să devenim mai buni. TV8.md va continua să fie un far al credibilității în presa din Moldova, oferindu-vă informații relevante și analize obiective. Rămâneți alături de noi”, a declarat redactorul-șef al versiunii române a site-ului tv8.md, Maria-Emilia Hîncu.

„Cred că ni se acordă încredere pentru că ne bazăm pe fapte. Întotdeauna încercăm să găsim contextul unui eveniment, să înțelegem și să analizăm esența lui, să privim dincolo de o singură zi de știri, dar fără a oferi concluzii gata făcute. Nu suntem perfecți, iar resursele noastre sunt modeste, însă ne străduim să lucrăm astfel încât să ne fie nouă înșine interesant și să nu ne fie rușine în fața celor care ne-au ales dintre zeci de alternative. Vă mulțumim pentru încredere!”, a menționat redactorul-șef al versiunii ruse a site-ului tv8.md, Serghei Bondarev.

Potrivit unui comunicat al autorilor studiului, monitorizarea s-a concentrat pe articole cu tematică politică, socială și economică. Fiecare portal a fost supus unei metodologii unitare, care ia în considerare mai multe aspecte: datele de identificare disponibile, existența unei politici editoriale, respectarea și aplicarea Codului deontologic al jurnalistului, calitatea informației și accesibilitatea site-ului.

„Această rundă de monitorizare Media Radar a reconfirmat o serie de vulnerabilități mai vechi ale spațiului mediatic online. Am regăsit aceleași comunicate de presă publicate aproape identic pe mai multe site-uri, fără intervenție editorială, fără contextualizare și fără un minim efort de verificare sau adaptare pentru public. Fenomenul de copy-paste rămâne larg răspândit. Mai nou, observăm și o altă tendință: comunicate sau articole trecute prin instrumente de inteligență artificială, care, deși pot suna mai «curat» la nivel de formulare, rămân în esență lipsite de valoare adăugată jurnalistică. Există site-uri care investesc în conținut propriu, care pun preț pe prezentare îngrijită. Aceste exemple arată că se poate face presă de calitate și că diferența o face, în continuare, responsabilitatea editorială și respectul față de public”, a explicat, pentru Mediacritica, directoarea adjunctă a CJI, Anastasia Nani.

Portalurile care obțin între 46 și 56 de puncte sunt catalogate drept surse de încredere. Cele cu un scor între 36 și 45,9 îndeplinesc în mare parte standardele de credibilitate, iar cele plasate între 26 și 35,9 puncte respectă doar parțial aceste criterii, ceea ce necesită o atenție sporită din partea publicului. Site-urile care acumulează între 16 și 25,9 puncte bifează foarte puține criterii, iar cele cu sub 16 puncte nu pot fi considerate surse credibile.