09 februarie 2022, ora 09:35

Fostul judecător ucrainean Nicolae Ceaus apare într-un nou filmuleț video în care relatează detalii despre răpirea sa din centrul Chișinăului.

Potrivit lui, în aprilie anul trecut, a fost urcat într-o mașină de persoane necunoscute. A fost  bătut puternic cu pumnii în spate și „peste rinichi” preț de 20-30 de minute în timp ce peste capul lui „stătea cineva așezat”.

Ulterior, fostul judecător spune că a fost injectat cu o substanță necunoscută, a fost legat la mâini și picioare. Nu știe cât au mai mers în mașină „poate o oră jumătate, poate două”, zice Ceaus în filmulețul video. Nu știe nici în ce direcție se îndreptau. „Pe drum am întrebat unde mergem, în România s-au Transnistria. Au spus România”.

Pe drum ar mai fi luat o doză de pumni și o injecție în momentul în care a încercat să se elibereze.  

Apoi, a urmat „răspunsul la întrebări”, povestește Ceaus.

„M-au adus întrebări gata tipărite pe foi  albe. Erau până la 100. La fiecare întrebare trebuia să răspund cu „da” sau „nu”, acolo unde era semnul „plus” trebuia să zic da, acolo unde era semnul „minus”, trebuie să răspund nu. Mi-au spus – „până nu spui că ai călătorit de la Kiev cu avionul, că ai fost în biroul lui Poroșenko și că ai primit ordin personal de la el de a-l judeca pe Korban, nu vei ieși viu din subsol””, a povestit Ceaus.

TV8.md reamintește că Nicolae Ceaus ar fi fost răpit din centrul Chișinăului la începutul lunii aprilie, anul trecut. Pe acest caz, oamenii legii au pornit o anchetă și chiar au reținut două persoane care ar fi implicate în dispariția fostului magistrat din Ucraina. Cazul a fost investigat și de o comisie specială parlamentară.

Fostul judecător ucrainean a apărut de atunci în mai multe filmulețe video în care a spus că este bine, dar nu a oferit detalii legate de circumstanțele dispariției sale și nici oamenii din spate.

Nicolae Ceaus a fugit în anul 2016 de justiția de la Kiev după ce a fost prins cu mită de 150 de mii de dolari în borcane și s-a ascuns în Republica Moldova.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?