Igor Dodon a fost prins de mai multe ori cu minciuna, atunci când venea vorba de casa grandioasă din sectorul Buiucani al capitalei în care locuiește împreună cu familia. În 2011, când Ziarul de Gardă scria pentru prima oară că imobilul a fost construit pentru familia Dodon, politicianul nega că are vreo legătură cu această casă și cataloga informațiile drept „zvonuri și bârfe”. În 2013, după ce a înregistrat casa la Cadastru pe numele său, afirma că a cumpărat-o de la o rudă, stabilită cu traiul în Italia. La distanța de 9 ani de atunci, Cutia Neagră a reușit să afle mai multe detalii despre schema prin care fostul președinte Igor Dodon a cumpărat imobilul de milioane, tăinuind proveniența banilor. Vă dezvăluim în premieră cine a fost primul proprietar din acte al casei de pe strada Xenopol și cât a costat în realitate imobilul, cu mult peste valoarea indicată de Igor Dodon în declarațiile de avere.
Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon a investit din start în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Pe hârtie, însă, inițial, investitor al viitorului imobil era indicat Lilian Filipov, finul de cununie al familiei Dodon și unul dintre feciorii actualului președinte al raionului Dubăsari, Grigore Filipov.
Cutia Neagră a intrat în posesia contractului de investiții semnat în februarie 2007 de Filipov cu „Reconscivil”, compania care a construit casa. Potrivit documentului, investitorul urma să plătească 2,1 milioane de lei pentru construcția imobilului de 414 metri pătrați. Banii urmau să fie achitați în rate, până în noiembrie 2008, cu prima plată de 160 de mii de lei, la data semnării contractului. Iar restul banilor, în tranșe de câte 280 de mii de lei, la fiecare trei luni. Potrivit surselor noastre, toți banii au fost plătiți cash.
Cutia Neagră a încercat să afle dacă dispunea Filipov în acea perioadă de timp de bani atât de mari pentru casă. În momentul în care investea milioane de lei în viitorul imobil, Lilian Filipov avea 28 de ani. Îl ajuta pe tatăl său care avea o mică afacere cu ustensile de pescuit în Grigoriopol, iar un alt loc de muncă nu avea, ne-au confirmat apropiați ai acestuia. Cu 3 ani mai devreme, tânărul reușise să-și cumpere și un apartament de 67 de metri pătrați, pe strada Calea Orheiului, în același bloc în care locuia în acel moment și familia Dodon.
Contactat de reporterul Cutiei Negre, Lilian Filipov a negat că a fost investitor în casa de pe strada Xenopol și a închis rapid telefonul.
LILIAN FILIPOV, finul familiei Dodon:
„- Prima dată aud de la dvs. Ceva ați greșit.
- Noi avem contractul de investiții semnat de dvs.
- Îmi pare rău, dar prima dată aud. O zi bună”.
După ce am revenit de mai multe ori cu apeluri telefonice, Filipov ne-a asigurat că va răspunde în scris la întrebări. Dar nu am mai primit răspunsurile.
Casa și terenul au costat peste 4 mln lei
Documentele consultate de Cutia Neagră arată că aceeași companie de construcție a realizat și lucrările de finisare în interiorul casei de pe strada Xenopol, cu un cost de 160 de euro pentru un metru pătrat. Respectiv, reparația și amenajarea imobilului de 414 metri pătrați a costat peste 66 de mii de euro, echivalentul unui milion de lei în acea perioadă. Terenul pe care a fost ridicată casa a costat și el peste un milion de lei.
Deși pe documente terenul și casa au un cost total de 4,3 milioane de lei, în ultimele declarații de avere, Igor Dodon indică o valoare de 2,6 milioane de lei pentru imobile.
Oficial, Dodon a ajuns proprietar al casei în iulie 2013. În acel moment, era deputat neafiliat, după ce cu un an mai devreme a părăsit fracțiunea comuniștilor pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte de stat. Peste câțiva ani, liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că Dodon ar fi primit 3 milioane de euro de la Plahotniuc pentru a părăsi formațiunea și a-l vota pe Timofti președinte.
Potrivit datelor cadastrale, Dodon a intrat în proprietatea casei de la Buiucani în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat însă direct cu Reconscivil și nu cu finul său care investise în imobil peste 3 milioane de lei. Cum a fost posibil acest lucru, am încercat să aflăm de la directorul companiei de construcții.
VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „Persoana ceea (n.r. investitorul) era plecată după hotare și dumnealui direct cu noi a semnat contractul. A fost prelungirea cu aproape un an și la urmă, când a fost achitarea, dumnealui a fost la bancă, a luat atunci creditul și banca nouă ne-a transferat banii pentru această casă. Înainte nu era legea cum este în ziua de astăzi. Acum din prima zi este stăpân, dar înainte nu era așa ceva. Acum să reziliezi un contract cu un oarecare investitor trebuie ori împreună la notar, ori prin judecată. Dar înainte era simplu. Singur antreprenorul încheia și singur antreprenorul, dacă nu se achita benevol investitorul, făcea la notar”.
Potrivit surselor noastre, directorul companiei „Reconscivil” Valeriu Sufrai a legat o strânsă relație de prietenie cu Igor Dodon pe când acesta conducea Bursa de Mărfuri a Moldovei.
„Reconscivil” a construit blocurile de pe strada Onisifor Ghibu, aflate în vecinătatea casei lui Dodon. Acolo și-au cumpărat câte un penthouse Alexandru Dodon, fratele fostului șef de stat, Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon, dar și fostul deputat socialist Oleg Teterea, actual director la „Chișinău Gaz”.
Tot în unul dintre aceste blocuri își are sediul fundația de binefacere „Din suflet” a Galinei Dodon, într-un apartament rămas în proprietatea firmei „Reconscivil”.
În premieră, despre cum a fost inițiată construcția casei
Directorul Reconscivil a decis să ne povestească, în premieră, cum a ajuns firma sa să construiască casa de pe strada Xenopol și să o vândă ulterior lui Dodon, care voia să fie vecin cu rudele sale ce aveau penthous-uri în blocurile de alături .
VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „În genere nu trebuia acolo să fie construită casă particulară. Acolo trebuia să fie un bloc. Vecina ceea, care astăzi încă tot trăiește, noi nu am putut să găsim limbă comună. Noi cu dânsa am negociat și ea a cerut două apartamente cu două odăi pentru lot. A trecut timpul și ea spune nu, 3 apartamente. Când ne-am dus să facem tranzacția, ea spune că are tutela pentru încă un copil - patru apartamente. I-am spus că al patrulea la Doina. Am pus punctul și am primit hotărârea să construim casă. Am pornit pentru nimeni, pentru vânzare liberă. Nu era pornită casa pentru Dodon. Nici pentru acela care a spus că investește. El a încheiat contract și a plecat după hotare. Și noi am fost nevoiți să vindem cuiva, la altul. Și a nimerit Igor Nicolaevici că eu pe dumnealui îl cunoșteam. - Cum ați ajuns să vindeți la persoana care a investit ulterior? Cum ați găsit-o, dacă vă amintiți? - Foarte simplu. Toți prietenii lui au trecut aici, au luat la noi și într-un moment a vrut și el să ia aici. Nu a avut el atunci bani așa ca să plătească tot apartamentul. El pe urmă a luat creditul. Încă o dată vă spun, eu am lucrat pînă la sfârșit cu chestia aceasta. Nu era banul de undeva luat, nu știu de unde. Banul era o parte investit de domnul și restul, ce nu a ajuns, el a luat creditul. Puneți punctul. Mai mult banii nu căutați. Aceștia au fost banii”.
Sursele Cutiei Negre ne-au comunicat că, în anul 2009, după demisia Guvernului Greceanîi, în care deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon și-a dus lucrurile personale din biroul de serviciu în casa de pe strada Xenopol, care i-a ajuns în proprietate abia peste 4 ani.
În prima declarație de avere în care indica imobilul, Dodon a prezentat cifre eronate despre suprafața și valoarea acestuia. Casa era estimată la 2,1 milioane de lei, cu tot cu teren. Iar suprafața imobilului era indicată de 162 de metri pătrați, de două ori mai mică decât suprafața reală.
Salarii la stat care nu permiteau achiziția și întreținerea unei case de 414 metri pătrați
De-a lungul anilor, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că și-a tăinuit casa de lux din sectorul Buiucani, iar veniturile modeste ale familiei sale nu-i permiteau o astfel de achiziție. De la începutul carierei sale, Dodon a lucrat doar în funcții publice și a trăit cu familia din salariile câștigate la stat.
O analiză minuțioasă a declarațiilor de avere, disponibile începând cu anul 2008, arată că familia Dodon avea lunar venituri oficiale de până la 12 mii de lei, până când și-a cumpărat casa. Din acești bani, politicianul - singurul care lucra în acel moment în familia lor, a reușit să-și întrețină soția și cei doi copii, dar și să facă donații generoase Partidului Comuniștilor, care l-a promovat în carieră.
În 2010, a donat PCRM-ului 150 de mii de lei, aproape toți banii pe care i-a câștigat. Veniturile declarate în acel an fiind de 152 de mii de lei. Iar în următorul an, a donat formațiunii chiar mai mult decât a câștigat muncind la stat - 226 mii lei, veniturile fiind de 135 de mii de lei.
În anul 2013, când a ajuns oficial proprietar al casei din sectorul Buiucani, Dodon a vândut apartamentul de 56 de metri pătrați, pe care-l avea pe strada Calea Orheiului, cu 735 de mii de lei. Și a luat un credit de aproape un milion și jumătate de lei, pe care urma să-l restituie în 15 ani. Împrumutul a fost acordat de Victoriabank, în condiții preferențiale, cu o dobândă mai mică decât cea de piață.
IGOR DODON (10 noiembrie 2016): „În acea perioadă cota standard a fost de 11%. Noi am obținut cu o dobândă de 8 la sută pentru că am luat un credit într-un volum destul de mare și cu un gaj destul de bun cu riscuri minore. De aceea restul sunt falsuri și însinuări”.
Un calcul făcut anterior de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă arăta că familia Dodon urma să întoarcă băncii, timp de 15 ani, cu un milion de lei mai mult decât a împrumutat, adică 2,5 milioane de lei. Iar plata lunară pentru credit ar fi de cel puțin 15 mii de lei, mai mult de jumătate din veniturile familiei Dodon în acea perioadă.
Într-o dezbatere electorală din 2016, Maia Sandu l-a întrebat pe Dodon despre asta, dar socialistul a evitat să răspundă concret la întrebare.
MAIA SANDU (10 noiembrie 2016): „ Întrebare de la un grup de studenți la economie. Aveți cheltuieli lunare de cel puțin 50 de mii de lei împreună cu familia. Facturi pentru casa de 422 m.p. , credit bancar pe care plătiți 15 mii de lei lunar, școala copiilor - 3 mii de lei lunar, activități de sport, mâncare, transport, călătorii. În același timp, aveți venit de vreo 20 de mii de lei lunar. Explicați-le acestor tineri de unde se ia diferența”.
IGOR DODON: „Ce ține de restul cheltuielilor, dacă încălcăm legislația, există organe competente care pot să verifice și să vedem care vor fi sancțiunile, dacă vom fi vinovați.
Dodon s-a încurcat în declarații
Tot în 2016, într-o altă emisiune televizată, Dodon a declarat că este ajutat de părinți să facă față cheltuielilor
19 septembrie 2016:
-Din ce trăiți?
- Este soția. Sunt eu. Avem părinți care ne ajută”.
Peste câțiva ani, deja din fotoliul de președinte, Igor Dodon a făcut declarații contradictorii. Nu mai spunea că-l ajută părinții. Dimpotrivă, el investise bani în reparația casei părintești din Sadova, chiar în anul 2013, când și-a cumpărat oficial și casa de la Buiucani.
IGOR DODON, ex-președinte: „V-am arătat casa părintească. Soba asta am construit-o în 2013 sau 2014. După ce a decedat tata, mama m-a rugat să facem reparație în casă și cu fratele atunci am făcut”.
Veniturile familiei Dodon au început să crească din 2017, ajungând la 40-50 de mii de lei pe lună. Dar grosul banilor nu era din salariul de șef de stat. Mai mulți bani aducea în casă soția președintelui, Galina Dodon, angajată la compania „Exclusiv Media” ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță.
În 2020, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control al averii și intereselor pe numele lui Igor Dodon. Dar la doi ani distanță, inspectorii de integritate încă nu au emis un act de constatare.
I-am transmis mai multe întrebări lui Igor Dodon prin intermediul purtătorului său de cuvînt, dar președintele de onoare al PSRM a evitat să ne răspundă concret la întrebări.
„Subiectul abordat a constituit obiect al multiplelor interpelări, investigații, insinuări și manipulări. Toate datele privind venitul și averile pe care le-am deținut sau le dețin sînt publice și accesibile tuturor celor interesați. La fel de accesibile sînt și declarațiile mele cu referire la acest subiect. În speranța că tehnicile și metodele de identificare și analiză a datelor pe care le utilizați se fondează pe principiul corectitudinii datelor și relatării doar a informațiilor veridice, însoțite de probe solide, îmi rezerv dreptul de a nu remite repetat informația formulată și relatată de nenumărate ori, ne-a răspuns în scris Igor Dodon.
Finul lui Dodon, cu avere de milioane din salarii modeste
Dar să revenim la finul lui Igor Dodon, cel care a plătit în cash pentru construcția casei. În ziua în care Igor Dodon a fost investit în funcția de președinte al republicii, pe 23 decembrie 2016, Lilian Filipov a fost angajat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, pentru a-i asigura paza lui Dodon. Nu uităm că despre proprietarul inițial al casei, Dodon declara că plecase cu traiul în Italia și i-a vândut imobilul. Iarăși informații false.
În cei 4 ani cât a lucrat la SPPS, asigurându-i paza de corp lui Igor Dodon, Lilian Filipov a devenit milionar. Declarațiile de avere ale acestuia, consultate de Cutia Neagră, arată că atunci când a venit în funcție, Lilian Filipov declara un venit de 41 de mii de lei în calitate de jurist într-o companie privată. Deținea un apartament primit prin donație când a împlinit 18 ani și unul de 129 de metri pătrați, proaspăt cumpărat cu aproape un milion de lei. De asemenea, familia dispunea de patru automobile, printre care o Skoda Superb nou-nouță, evaluată la 657 de mii de lei. În același an, familia Filipov a accesat și un credit de 400 de mii de lei, tot de la Victoriabank, de unde s-a împrumutat și Igor Dodon.
Mașină de 61 mii euro și apartament de 500 mii lei, cumpărate în 2 ani
În 2021, când s-a concediat de la SPPS, finul lui Dodon deținea deja trei apartamente, dintre care unul procurat în 2020, alte trei bunuri imobile și pe lângă două dintre mașinile anterioare încă una de marca Volvo, procurată în leasing în 2019 cu 1,2 milioane de lei.
În această perioadă, Filipov a câștigat bani doar la SPPS, cu un salariu de 7 mii de lei în primii doi ani, care a crescut până la 18 mii în 2020. Din declarația de avere depusă de Filipov la ANI în august 2021 a dispărut împrumutul de 61 de mii de euro, luat pentru procurarea mașinii Volvo. În mod miraculos, Filipov a reușit să acopere leasingul de peste un milion de lei timp de 2 ani.
Firme nedeclarate la ANI
Când și-a început activitatea la SPPS, finul lui Igor Dodon a tăinuit faptul că este implicat și în afaceri. Lilian Filipov este cofondator în două companii, dar a indicat asta în declarațiile de avere abia în anul 2020, după ce a fost vizat într-o anchetă jurnalistică. Filipov deține o cotă de 50% în SRL-ul „TOM-MIN GRUP”, fondat în 2010, cu adresa juridică în apartamentul de pe strada Calea Orheiului, care i-a aparținut lui Lilian Filipov.
Firma are ca activitate principală comerțul cu băuturi, iar printre activitățile secundare vânzarea și închirierea mijloacelor de transport și construcții. Cu toate acestea, TOM-MIN GRUP a încercat să facă anterior afaceri cu statul în cu totul alte domenii. În 2014 a câștigat două tendere mici pentru vânzarea detergenților, iar în 2013 a vândut scaune pentru complexul sportiv al Universității de Medicină.
În rapoartele financiare depuse la Biroul de Statistică, până în anul 2017, firma indica active de 400 de mii de lei, dar nu înregistra profituri. În ultimii ani, compania nu a mai depus rapoarte financiare. În prezent, TOM-MIN GRUP are datorii la bugetul de stat de peste 36 de mii de lei.
Într-un alt SRL REAL ESTIM, fondat în 2011, Lilian Filipov este asociat cu deputatul socialist Petru Burduja. Firma este administrată de fiul deputatului Valeriu Burduja și prestează servicii de evaluare a diferitor bunuri: imobile, mașini și chiar active mobiliare ale companiilor.
În 2020, firma a înregistrat un profit de peste 100 de mii de lei. Nici deputatul Petru Burduja, nici fostul bodyguard al lui Dodon, Lilian Filipov nu au indicat niciodată careva dividende încasate din activitatea firmei „REAL ESTIM”.
Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.
Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.
Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.
Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.
Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.
Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.
Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.
Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.
În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.
Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege
Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului 2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.
Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.
Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.
În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.
Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.
După această declarație, făcută la 18 mai 2018, cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc, liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.
Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.
Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.
Robot: „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”.
Chiril Gaburici: „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.
Rușii cu pașapoarte moldovenești
Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.
Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului și doi copii minori ai cuplului.
Banca „Otkrîtie” a ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.
În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.
Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.
Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate.Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.
Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.
Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.
Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.
Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții
Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.
În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.
După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.
Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments are investiții și în Silicon Valley.
Descriere de pe site-ul companiei „TMT Investments”
În 2017, presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.
În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.
Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".
Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.
Businessmanul modest din Sankt Petersburg
Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.
În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.
Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.
O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari.Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.
Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.
De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.
Rușii care s-au răzgândit
Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.
Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.
„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.
Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie
Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor, Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.
Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.
Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor.
Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.
Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.
Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc
Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.
Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott, un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.
În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și Bulgaria.
În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.
„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.
Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar
Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească, Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.
Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.
Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI, iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.
Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.
Giuvaergiu fugar din India după o fraudă de miliarde
Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.
Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.
Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.
Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.
Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.
Managerii unor companii de top din diferite state
Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:
Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.
Rusul cu aviz negativ de la SIS
În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.
„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.
Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.
Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.
Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia, firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022, compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.
Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.
„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev. În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.
Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.
Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.
Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”.
Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.
În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.
Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.
I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.
„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.
Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.
Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?
Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.
„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.
Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză care prevede acest lucru.
Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”.
Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.
Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj. Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.
La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.
„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.
Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții:
„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.
În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.
Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.
/Cutia Neagră PLUS/ Amenințarea permanentă: Țintele și nălucile propagandei anti-NATO în Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Baronii gazului ieftin sunt din anturajul lui Dodon și Plahotniuc. Cinci firme anonime câștigă milioane
Cutia Neagră PLUS: Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele ex-președintelui Parlamentului, Andrian Candu a ajuns pe linie moartă
