Război în Ucraina, ziua 471: Lupte grele, risc atomic, alerta lui Prigojin și evacuare cu explozii! Zelenski: Putin e un dezastru

investigații

/VIDEO/ /VIDEO ANCHETĂ/ Secretul ascuns de Dodon timp de 15 ani! Cine a plătit pentru casa familiei sale de la Buiucani

09 mai 2022, ora 16:16

Igor Dodon a fost prins de mai multe ori cu minciuna, atunci când venea vorba de casa grandioasă din sectorul Buiucani al capitalei în care locuiește împreună cu familia. În 2011, când Ziarul de Gardă scria pentru prima oară că imobilul a fost construit pentru familia Dodon, politicianul nega că are vreo legătură cu această casă și cataloga informațiile drept „zvonuri și bârfe”. În 2013, după ce a înregistrat casa la Cadastru pe numele său, afirma că a cumpărat-o de la o rudă, stabilită cu traiul în Italia. La distanța de 9 ani de atunci, Cutia Neagră a reușit să afle mai multe detalii despre schema prin care fostul președinte Igor Dodon a cumpărat imobilul de milioane, tăinuind proveniența banilor. Vă dezvăluim în premieră cine a fost primul proprietar din acte al casei de pe strada Xenopol și cât a costat în realitate imobilul, cu mult peste valoarea indicată de Igor Dodon în declarațiile de avere.

Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Pe hârtie, însă, inițial, investitor al viitorului imobil era indicat Lilian Filipov, finul de cununie al familiei Dodon și unul dintre feciorii actualului președinte al raionului Dubăsari, Grigore Filipov. 

Cutia Neagră a intrat în posesia contractului de investiții semnat în februarie 2007 de Filipov cu „Reconscivil”, compania care a construit casa. Potrivit documentului, investitorul urma să plătească 2,1 milioane de lei pentru construcția imobilului de 414 metri pătrați. Banii urmau să fie achitați în rate, până în noiembrie 2008,  cu prima plată de 160 de mii de lei, la data semnării contractului. Iar restul banilor, în tranșe de câte 280 de mii de lei, la fiecare trei luni. Potrivit surselor noastre, toți banii au fost plătiți cash. 

Cutia Neagră a încercat să afle dacă dispunea Filipov în acea perioadă de timp de bani atât de mari pentru casă. În momentul în care investea milioane de lei în viitorul imobil, Lilian Filipov avea 28 de ani. Îl ajuta pe tatăl său care avea o mică afacere cu ustensile de pescuit în Grigoriopol, iar un alt loc de muncă nu avea, ne-au confirmat apropiați ai acestuia. Cu 3 ani mai devreme, tânărul reușise să-și cumpere și un apartament de 67 de metri pătrați, pe strada Calea Orheiului, în același bloc în care locuia în acel moment și familia Dodon.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Lilian Filipov a negat că a fost investitor în casa de pe strada Xenopol și a închis rapid telefonul. 

LILIAN FILIPOV, finul familiei Dodon:

„- Prima dată aud de la dvs. Ceva ați greșit. 

  • - Noi avem contractul de investiții semnat de dvs.
  • - Îmi pare rău, dar prima dată aud. O zi bună”.
  •  
  • După ce am revenit de mai multe ori cu apeluri telefonice, Filipov ne-a asigurat că va răspunde în scris la întrebări. Dar nu am mai primit răspunsurile.
  •  

Casa și terenul au costat peste 4 mln lei

Documentele consultate de Cutia Neagră arată că aceeași companie de construcție a realizat și lucrările de finisare în interiorul casei de pe strada Xenopol, cu un cost de 160 de euro pentru  un metru pătrat. Respectiv, reparația și amenajarea imobilului de 414 metri pătrați a costat peste 66 de mii de euro, echivalentul unui milion de lei în acea perioadă. Terenul pe care a fost ridicată casa a costat și el peste un milion de lei.

Deși pe documente terenul și casa au un cost total de 4,3 milioane de lei, în ultimele declarații de avere, Igor Dodon indică o valoare de 2,6 milioane de lei pentru imobile. 

Oficial, Dodon a ajuns proprietar al casei în iulie 2013. În acel moment, era deputat neafiliat, după ce cu un an mai devreme a părăsit fracțiunea comuniștilor pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte de stat. Peste câțiva ani, liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că Dodon ar fi primit 3 milioane de euro de la Plahotniuc pentru a părăsi formațiunea și a-l vota pe Timofti președinte.

Potrivit datelor cadastrale, Dodon a intrat în proprietatea casei de la Buiucani în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat însă direct cu Reconscivil și nu cu finul său care investise în imobil peste 3 milioane de lei. Cum a fost posibil acest lucru, am încercat să aflăm de la directorul companiei de construcții. 

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „Persoana ceea (n.r. investitorul) era plecată după hotare și dumnealui direct cu noi a semnat contractul. A fost prelungirea cu aproape un an și la urmă, când a fost achitarea, dumnealui a fost la bancă, a luat atunci creditul și banca nouă ne-a transferat banii pentru această casă. Înainte nu era legea cum este în ziua de astăzi. Acum din prima zi este stăpân, dar înainte nu era așa ceva. Acum să reziliezi un contract cu un oarecare investitor trebuie ori împreună la notar, ori prin judecată. Dar înainte era simplu. Singur antreprenorul încheia și singur antreprenorul, dacă nu se achita benevol investitorul, făcea la notar”.

Potrivit surselor noastre, directorul companiei „Reconscivil” Valeriu Sufrai a legat o strânsă relație de prietenie cu Igor Dodon pe când acesta conducea Bursa de Mărfuri a Moldovei. 

„Reconscivil” a construit blocurile de pe strada Onisifor Ghibu, aflate în vecinătatea casei lui Dodon. Acolo și-au cumpărat câte un penthouse  Alexandru Dodon, fratele fostului șef de stat, Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon, dar și fostul deputat socialist Oleg Teterea, actual director la „Chișinău Gaz”. 

Tot în unul dintre aceste blocuri își are sediul fundația de binefacere „Din suflet” a Galinei Dodon, într-un apartament rămas în proprietatea firmei „Reconscivil”.

În premieră, despre cum a fost inițiată construcția casei

Directorul Reconscivil a decis să ne povestească, în premieră, cum a ajuns firma sa să construiască casa de pe strada Xenopol și să o vândă ulterior lui Dodon, care voia să fie vecin cu rudele sale ce aveau penthous-uri în blocurile de alături .

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „În genere nu trebuia acolo să fie construită casă particulară. Acolo trebuia să fie un bloc. Vecina ceea, care astăzi încă tot trăiește, noi nu am putut să găsim limbă comună. Noi cu dânsa am negociat și ea a cerut două apartamente cu două odăi pentru lot. A trecut timpul și ea spune nu, 3 apartamente. Când ne-am dus să facem tranzacția, ea spune că are tutela pentru încă un copil - patru apartamente. I-am spus că al patrulea la Doina. Am pus punctul și am primit hotărârea să construim casă. Am pornit pentru nimeni, pentru vânzare liberă. Nu era pornită casa pentru Dodon. Nici pentru acela care a spus că investește. El a încheiat contract și a plecat după hotare. Și noi am fost nevoiți să vindem cuiva, la altul. Și a nimerit Igor Nicolaevici că eu pe dumnealui îl cunoșteam. - Cum ați ajuns să vindeți la persoana care a investit ulterior? Cum ați găsit-o, dacă vă amintiți? - Foarte simplu. Toți prietenii lui au trecut aici, au luat la noi și într-un moment a vrut și el să ia aici. Nu a avut el atunci bani așa ca să plătească tot apartamentul. El pe urmă a luat creditul. Încă o dată vă spun, eu am lucrat pînă la sfârșit cu chestia aceasta. Nu era banul de undeva luat, nu știu de unde. Banul era o parte investit de domnul și restul, ce nu a ajuns, el a luat creditul. Puneți punctul. Mai mult banii nu căutați. Aceștia au fost banii”.

Sursele Cutiei Negre ne-au comunicat că, în anul 2009, după demisia Guvernului Greceanîi, în care deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon și-a dus lucrurile personale din biroul de serviciu în casa de pe strada Xenopol, care i-a ajuns în proprietate abia peste 4 ani. 

În prima declarație de avere în care indica imobilul, Dodon a prezentat cifre eronate despre suprafața și valoarea acestuia. Casa era estimată la 2,1 milioane de lei, cu tot cu teren. Iar suprafața imobilului era indicată de 162 de metri pătrați, de două ori mai mică decât suprafața reală.  

Salarii la stat care nu permiteau achiziția și întreținerea unei case de 414 metri pătrați

De-a lungul anilor, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că și-a tăinuit casa de lux  din sectorul Buiucani, iar veniturile modeste ale familiei sale nu-i permiteau o astfel de achiziție.  De la începutul carierei sale, Dodon a lucrat doar în funcții publice și a trăit cu familia din salariile câștigate la stat. 

O analiză minuțioasă a declarațiilor de avere, disponibile începând cu anul 2008, arată că familia Dodon avea lunar venituri oficiale de până la 12 mii de lei, până când și-a cumpărat casa. Din acești bani, politicianul - singurul care lucra în acel moment în familia lor, a reușit să-și întrețină soția și cei doi copii, dar și să facă donații generoase Partidului Comuniștilor, care l-a promovat în carieră. 

În 2010, a donat PCRM-ului 150 de mii de lei, aproape toți banii pe care i-a câștigat. Veniturile declarate în acel an fiind de 152 de mii de lei. Iar în următorul an, a donat formațiunii chiar mai mult decât a câștigat muncind la stat - 226 mii lei, veniturile fiind de 135 de mii de lei.

În anul 2013, când a ajuns oficial proprietar al casei din sectorul Buiucani, Dodon a vândut apartamentul de 56 de metri pătrați, pe care-l avea pe strada Calea Orheiului, cu 735 de mii de lei. Și a luat un credit  de aproape  un milion și jumătate de lei, pe care urma să-l restituie în 15 ani. Împrumutul a fost acordat de Victoriabank, în condiții preferențiale, cu o dobândă mai mică decât cea de piață.

IGOR DODON (10 noiembrie 2016): „În acea perioadă cota standard a fost de 11%. Noi am obținut cu o dobândă de 8 la sută pentru că am luat un credit într-un volum destul de mare și cu un gaj destul de bun cu riscuri minore. De aceea restul sunt falsuri și însinuări”.

Un calcul făcut anterior de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă arăta că familia Dodon urma să întoarcă băncii, timp de 15 ani, cu un milion de lei mai mult decât a împrumutat, adică 2,5 milioane de lei. Iar plata lunară pentru credit ar fi de cel puțin 15 mii de lei, mai mult de jumătate din veniturile familiei Dodon în acea perioadă.

Într-o dezbatere electorală din 2016, Maia Sandu l-a întrebat pe Dodon despre asta, dar socialistul a evitat să răspundă concret la întrebare.

MAIA SANDU (10 noiembrie 2016): „ Întrebare de la un grup de studenți la economie. Aveți cheltuieli lunare de cel puțin 50 de mii de lei împreună cu familia. Facturi pentru casa de 422 m.p. , credit bancar pe care plătiți 15 mii de lei lunar, școala copiilor - 3 mii de lei lunar, activități de sport, mâncare, transport, călătorii. În același timp, aveți venit de vreo 20 de mii de lei lunar. Explicați-le acestor tineri de unde se ia diferența”.

IGOR DODON: „Ce ține de restul cheltuielilor, dacă încălcăm legislația, există organe competente care pot să verifice și să vedem care vor fi sancțiunile, dacă vom fi vinovați.

Dodon s-a încurcat în declarații

Tot în 2016, într-o altă emisiune televizată, Dodon a declarat că este ajutat de părinți să facă față cheltuielilor 

19 septembrie 2016: 

-Din ce trăiți? 

- Este soția. Sunt eu. Avem părinți care ne ajută”.

Peste câțiva ani, deja din fotoliul de președinte, Igor Dodon a făcut declarații contradictorii. Nu mai spunea că-l ajută părinții. Dimpotrivă,  el investise  bani în reparația casei părintești din Sadova, chiar în anul 2013, când și-a cumpărat oficial și casa de la Buiucani.  

 IGOR DODON, ex-președinte: „V-am arătat casa părintească. Soba asta am construit-o în 2013 sau 2014. După ce a decedat tata, mama m-a rugat să facem reparație în casă și cu fratele atunci am făcut”.

Veniturile familiei Dodon au început să crească din 2017, ajungând la 40-50 de mii de lei pe lună. Dar grosul banilor nu era din salariul de șef de stat. Mai mulți bani aducea în casă soția președintelui, Galina Dodon, angajată la compania „Exclusiv Media” ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. 

În 2020, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control al averii și intereselor pe numele lui Igor Dodon. Dar la doi ani distanță, inspectorii de integritate încă nu au emis un act de constatare.

I-am transmis mai multe întrebări lui Igor Dodon prin intermediul purtătorului său de cuvînt, dar președintele de onoare al PSRM a evitat să ne răspundă concret la întrebări.

„Subiectul abordat a constituit obiect al multiplelor interpelări, investigații, insinuări și manipulări. Toate datele privind venitul și averile pe care le-am deținut sau le dețin sînt publice și accesibile tuturor celor interesați. La fel de accesibile sînt și declarațiile mele cu referire la acest subiect. În speranța că tehnicile și metodele de identificare și analiză a datelor pe care le utilizați se fondează pe principiul corectitudinii datelor și relatării doar a informațiilor veridice, însoțite de probe solide, îmi rezerv dreptul de a nu remite repetat informația formulată și relatată de nenumărate ori, ne-a răspuns în scris Igor Dodon. 

Finul lui Dodon, cu avere de milioane din salarii modeste

Dar să revenim la finul lui Igor Dodon, cel care a plătit în cash pentru construcția casei. În ziua în care Igor Dodon a fost investit în funcția de președinte al republicii, pe 23 decembrie 2016, Lilian Filipov a fost angajat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, pentru a-i asigura paza lui Dodon. Nu uităm că despre proprietarul inițial al casei, Dodon declara că plecase cu traiul în Italia și i-a vândut imobilul. Iarăși informații false. 

În cei 4 ani cât a lucrat la SPPS, asigurându-i paza de corp lui Igor Dodon, Lilian Filipov a devenit milionar. Declarațiile de avere ale acestuia, consultate de Cutia Neagră, arată că atunci când a venit în funcție, Lilian Filipov declara un venit de 41 de mii de lei în calitate de jurist într-o companie privată. Deținea un apartament primit prin donație când a împlinit 18 ani și unul de 129 de metri pătrați, proaspăt cumpărat cu aproape un milion de lei. De asemenea, familia dispunea de patru automobile, printre care o Skoda Superb nou-nouță, evaluată la 657 de mii de lei. În același an, familia Filipov a accesat și un credit de 400 de mii de lei, tot de la Victoriabank, de unde s-a împrumutat și Igor Dodon.

Mașină de 61 mii euro și apartament de 500 mii lei, cumpărate în 2 ani

În 2021, când s-a concediat de la SPPS, finul lui Dodon deținea deja trei apartamente, dintre care unul procurat în 2020, alte trei bunuri imobile și pe lângă două dintre mașinile anterioare încă una de marca Volvo, procurată în leasing în 2019 cu 1,2 milioane de lei. 

În această perioadă, Filipov a câștigat bani doar la SPPS, cu un salariu de 7 mii de lei în primii doi ani, care a crescut până la 18 mii în 2020. Din declarația de avere depusă de Filipov la ANI în august 2021 a dispărut împrumutul de 61 de mii de euro, luat pentru procurarea mașinii Volvo. În mod miraculos, Filipov a reușit să acopere leasingul de peste un milion de lei timp de 2 ani.

Firme nedeclarate la ANI

Când și-a început activitatea la SPPS, finul lui Igor Dodon a tăinuit faptul că este implicat și în afaceri. Lilian Filipov este cofondator în două companii, dar a indicat asta în declarațiile de avere abia în anul 2020, după ce a fost vizat într-o anchetă jurnalistică. Filipov deține o cotă de 50% în SRL-ul „TOM-MIN GRUP”, fondat în 2010, cu adresa juridică în apartamentul de pe strada Calea Orheiului, care i-a aparținut lui Lilian Filipov. 

Firma are ca activitate principală comerțul cu băuturi, iar printre activitățile secundare vânzarea și închirierea mijloacelor de transport și construcții. Cu toate acestea, TOM-MIN GRUP a încercat să facă anterior afaceri cu statul în cu totul alte domenii. În 2014 a câștigat două tendere mici pentru vânzarea detergenților, iar în 2013 a vândut scaune pentru complexul sportiv al Universității de Medicină.  

În rapoartele financiare depuse la Biroul de Statistică, până în anul 2017, firma indica active de 400 de mii de lei, dar nu înregistra profituri. În ultimii ani, compania nu a mai depus rapoarte financiare. În prezent, TOM-MIN GRUP are datorii la bugetul de stat de peste 36 de mii de lei.

Într-un alt SRL  REAL ESTIM, fondat în 2011, Lilian Filipov este asociat cu deputatul socialist Petru Burduja. Firma este administrată de fiul deputatului Valeriu Burduja și prestează servicii de evaluare a diferitor bunuri: imobile, mașini și chiar active mobiliare ale companiilor.

În 2020, firma a înregistrat un profit de peste 100 de mii de lei. Nici deputatul Petru Burduja, nici fostul bodyguard al lui Dodon, Lilian Filipov nu au indicat niciodată careva dividende încasate din activitatea firmei „REAL ESTIM”.

/VIDEO/ Spînu îl dă în judecată pe Usatîi: „Nu am ce discuta cu dvs., spuneți minciuni!”. Ce a declanșat „războiul”
/VIDEO/ Spînu îl dă în judecată pe Usatîi: „Nu am ce discuta cu dvs., spuneți minciuni!”. Ce a declanșat „războiul”
„Psihologul meu” poate fi și al tău! Ai nevoie de un sfat? Lasă un mesaj, iar Maxim Orîndaș îți va răspunde
„Psihologul meu” poate fi și al tău! Ai nevoie de un sfat? Lasă un mesaj, iar Maxim Orîndaș îți va răspunde
/VIDEO/ Versuri eminesciene și influențe de muzică electronică: Cum sună noua colaborare a Irinei Rimes cu un artist român
/VIDEO/ Versuri eminesciene și influențe de muzică electronică: Cum sună noua colaborare a Irinei Rimes cu un artist român
Război în Ucraina, ziua 470: Efect de bombă atomică, ziua Z și vizita lui Zelenski la Herson. WP: Kievul a început contraofensiva
/VIDEO/ Război în Ucraina, ziua 470: Efect de bombă atomică, ziua Z și vizita lui Zelenski la Herson. WP: Kievul a început contraofensiva
/VIDEO/ Tragedie pe o plajă din Egipt: Un turist din Rusia a fost ucis de un rechin în Marea Roșie
/VIDEO/ Tragedie pe o plajă din Egipt: Un turist din Rusia a fost ucis de un rechin în Marea Roșie

Cutia Neagră PLUS: Directorul CNA, Iulian Rusu, și șefa PA, Veronica Dragalin, la cuțite pe Hotelul Național

08 iunie 2023, ora 09:33

Cazul Hotelului Național este, în opinia directorului Centrului Național Anticorupție, CNA, Iulian Rusu, „o rușine” pentru justiția moldovenească. 

În cadrul ședinței Parlamentului de pe 12 mai, Rusu a precizat că agenția anticorupție deține mai multe probe și are suspiciuni întemeiate că au fost comise infracțiuni încă din 2006 - anul în care a fost privatizată SA Moldova-Tur, proprietarul Hotelului Național, de către Alfa Engineering. 

„Noi am prezentat aceste informații colegilor procurori. Din păcate, propunerea noastră de ordonanță pentru a porni cauze penale pe mai multe articole a fost parțial abrogată”, a spus șeful CNA. „Eu consider absolut esențial ca să se revină la textul inițial al ordonanței de repornire a urmării penale unde sunt vizate mai multe articole din Codul Penal, iar această cauză să fie examinată cu celeritate.”

Iulian Rusu a calificat relațiile dintre CNA și Procuratura Anticorupție ca fiind foarte proaste din cauza că procurorii nu dau curs ordonanțelor de deschidere a dosarelor penale.

Hotelul Național a ajuns mărul discordiei între principalele două instituții de drept care se ocupă de lupta anticorupție în Republica Moldova - Procuratura Anticorupție, condusă de Veronica Dragalin, și Centrul Național Anticorupție, condus de Iulian Rusu.

Mai exact, șeful CNA, Iulian Rusu, este acuzat de presiuni la adresa șefului adjunct din Procuratura Anticorupție, Vasile Plevan, fapt ce creează o situație fără precedent în contextul în care Republica Moldova așteaptă în octombrie 2023 un raport favorabil din partea Comisiei Europene pe lupta anticorupție.

„Acesta nu este primul act de intimidare a mea, sunt mai multe acte de presiune asupra mea în virtutea funcției pe care o am. Nu în zadar au venit și declarațiile făcute publice de cineva în Parlament”, a spus adjunctul procurorului-șef Anticorupție, Vasile Plevan. 

În replică, directorul CNA a respins acestei acuzații în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova. „Nu am avut astfel de intenții și nu cred că prin acțiunile pe care le-am întreprins am exercitat anumite presiuni”, a spus Rusu. „Dimpotrivă, ceea ce au făcut colegii noștri din cadrul Direcției de urmărire penală a fost să colecteze, într-un exercițiu mai riguros, probatoriu suplimentar. Sunt informații importante și sunt posibilități să revenim la acest subiect [Hotelul Național] și ulterior să luăm o decizie echilibrată.”

Directorul CNA a mai admis că aceste disensiuni „nu se văd bine” la Bruxelles și că situația poate fi remediată prin revenirea la masa discuțiilor și o analiză la rece. 

Contre între CNA și Procuratura Anticorupție

Disensiunile dintre cele două instituții au pornit în mai 2022, după refuzul Procuraturii Anticorupție de a începe urmărirea penală în cazul privatizării Hotelului Național. La 30 martie 2023, procurorul-șef Anticorupție, Veronica Dragalin, a menținut, ca legal și întemeiat, refuzul procurorului de caz, Vasile Plevan, pentru începerea urmăririi penale pe acest caz.

„Procuratura Anticorupție are în gestiune un dosar penal complex și de rezonanță în care procurorii au aplicat sechestru asupra Hotelului Național, fără implicarea CNA”, se menționează într-un comunicat al acestei procuraturi. „Acest fapt presupune că imobilul nu poate să fie înstrăinat. În cazul unei sentințe de condamnare în cauza penală, Hotelul Național va fi confiscat în interesul statului”.

Serviciul de presă al Procuraturii Anticorupție consideră „complet nefondată insinuarea CNA că instituția nu aprobă investigarea cazurilor de spălare a sute de milioane de lei. „Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a reacționat la declarațiile directorului CNA și, pentru moment, nu are reacții suplimentare de adăugat.” 

Imobilul dezafectat a ajuns sub sechestru în vara anului 2022. Oamenii legii urmăresc recuperarea prejudiciilor, în valoare de 1,1 miliarde de lei, cauzate statului de fostul deputat democrat din anturajul oligarhului Plahotniuc, Vladimir Andronachi, proprietarul de facto al Moldova-Tur. 

Sechestrul a fost aplicat pe imobil în dosarul „Metalferos” în care Andronachi este acuzat de conducerea unei organizații criminale și spălare de bani. Inițial, această cauză penală a fost în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate, PCCOCS. Ulterior, dosarul a fost transferat Procuraturii Anticorupție.

Hotelul Național a ajuns în mâinile lui Vladimir Andronachi printr-o schemă alambicată de inginerii și vehicule financiare, offshore-uri și interpuși. Toate aceste manevre au fost puse în scenă de trei oligarhi în prezent fugari - Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Șor.   

În noiembrie 2017, în perioada în care Hotelul Național se afla în proprietatea lui Ilan Șor, premierul de atunci Pavel Filip, un apropiat al oligarhului Plahotniuc, a cerut public rezilierea contractului de privatizare a Hotelului Național pe motiv că investitorul Alfa Engineering nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate în 2006.

La 31 ianuarie 2018, Agenția Proprietății Publice chiar a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Alfa Engineering pentru rezilierea contractului de privatizare a pachetului de acțiuni ale statului în SA Moldova-Tur.

În contextul acestui litigiu demarat la solicitarea Guvernului Filip, în octombrie 2018, Vladimir Plahotniuc a intermediat tranzacția de vânzare a Alfa Engineering dintre Ilan Șor și Vladimir Andronachi prin două vehicule financiare - EFA Holding Limited și De Bron Administratie BV.

Firma din grupul de companii a lui Șor, Ismida Alliance LTD, implicată în furtul miliardului, a vândut Alfa Engineering mai întâi către EFA Holding Limited din Gibraltar, al cărei beneficiar este Gheorghe-Cezar Chiriac, un personaj apropiat lui Plahotniuc. Chiriac a mai figurat ca director al unei firme din Hong Kong folosită de oligarhul fugar ca vehicul pentru banii obținuți din contractele cu statul ale Bass Systems și cu Agenția Servicii Publice.  

Pe 16 octombrie 2018, EFA Holding Limited a vândut Alfa Engineering companiei De Bron Administratie BV. În aceeași zi, De Bron Administratie BV a vândut Alfa Engineering lui Anik Imobil, companie deținută prin interpuși de Vladimir Andronachi.

Pe 26 august 2021, conducerea Partidului Schimbării - Ştefan Gligor şi Sergiu Tofilat - au depus un denunț la CNA pentru a investiga presupusele ilegalități în cazul Hotelului Național. CNA a propus începerea urmăririi penale, însă Procuratura Anticorupție a emis ordonanță de refuz.

Cei doi au denunțat funcționarii Primăriei Chișinău că au ignorat o încheiere a Curții Supreme de Justiție care a calificat drept ilegală acordarea către SA Moldova-Tur a 1,2 hectare de teren adiacente Hotelului Naţional aflate în proprietatea statului pentru construcția unui complex multifuncţional de 128.000 de metri pătrați în locul Hotelului Naţional.

De asemenea, membrii formațiunii politice au acuzat o tentativă de demolare ilegală a Hotelului Naţional de către beneficiarii Alfa Engineering în complicitate cu funcţionarii Primăriei Chișinău, ofiţeri de urmărire penală şi procurori. 

„Ei [procurorii] au motivat în acel refuz că au audiat mai multă lume din Primăria Chișinău și că nu au găsit nimic suspect și totul este bine și frumos”, a spus Sergiu Tofilat. „Apoi ne-am întâlnit cu doamna Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție. Ea a zis că tot ce spunem noi nu este adevărat și că ei se ocupă cu chestiuni mai serioase. Ne-a spus că în acest caz noi nu putem demonstra nimic și că nu există prejudiciu.”

Tofilat a mai subliniat că Hotelul Național a fost cumpărat de Ilan Șor în 2014 cu banii din furtul miliardului și apoi a fost vândut lui Vladimir Andronachi în 2018. 

„Acum situația se prezintă cu Andronachi ca și cumpărător de bună credință”, a adăugat vicepreședintele Partidului Schimbării. „Din ce cunosc eu, a fost pus sechestru pe hotel, dar nu ca proprietate a lui Andronachi, ci în alte dosare, inclusiv Metalferos. Acum, Hotelul Național se află sub arest. El nu trebuie nicidecum răscumpărat [de către stat], deoarece este un bun furat. Iar răscumpărarea bunurilor furate reprezintă definiția pentru spălare de bani.”

„Soluția salvatoare” a lui Ceban 

Două personaje au avansat ideea despre răscumpărarea Hotelul Național de către stat potrivit lui Sergiu Tofilat  – fostul șef al Direcției urmărire penală din CNA, Eugeniu Rurac, și primarul Chișinăului, Ion Ceban. 

„Acest lucru [răscumpărea Hotelului Național de către stat] nu poate să fie decât în interesul lui Vladimir Andronachi. Rurac era șeful Direcției urmărire penală în CNA. El putea să-l influențeze pe directorul CNA, Iulian Rusu, care nu înțelege speța ca, mai departe, Rusu să meargă la Guvern sau la Președinție, la Ministerul Justiției și să prezinte acest lucru ca variantă salvatoare”, a acuzat Tofilat. 

Eugeniu Rurac a respins acuzațiile lui Tofilat. „Eu nu puteam să dau astfel de sfaturi [despre naționalizare]. Noi am dezbătut aspecte strict juridice ale componentei de infracțiune: este sau nu este”, a spus Rurac. „Eu argumentam faptul că este complicat să deschizi un dosar penal pentru abuz în serviciu prin faptul că nu există un prejudiciu. Ca soluție, eu am propus să fie aplicat un sechestru pe altă cauză penală unde figurează beneficiarul deplin al acestui hotel [Vladimir Andronachi].”

În ceea ce-l privește pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, a evocat public în mai 2022 posibilitatea naționalizării hotelului. 

„Așa cum ați făcut cu clădirea Procuraturii, Clădirea Maternității sau a Stadionului Republican”, a spus Ion Ceban. „Să fie clădirea naționalizată și reabilitată de către stat în baza unui concurs. [...] Sunt sigur că dacă s-a putut cu Stadionul Republican să aplicați norme speciale, se poate și aici.” 

Edilul Chișinăului nu a răspuns apelurilor repetate ale reporterilor pe acest subiect, iar Primăria Chișinău nu a răspuns nici ea la solicitarea reporterilor pentru lămurirea acestei poziții publice a edilului. 

„Hotelul este în proprietate privată. Deci, gata”

Procurorul responsabil de caz, Vasile Plevan, a spus reporterilor că după investigații repetate verificate de mai mulți procurori, nu a reușit să găsească probele necesare pentru a demonstra că contractul de privatizare a Moldova-Tur a fost efectuat cu anumite încălcări. 

Procurorul consideră că condițiile în care a fost făcută privatizare au fost destul de bune - două milioane de dolari și alte 33 de milioane trebuiau investite în reconstrucție. Numai că statul, a adăugat el, trebuia să urmărească să fie executate condițiile. „Iar dacă aceste condiții nu sunt executate, nu înseamnă escrocherie, asta înseamnă raport juridic civil.”

„Hotelul Național a trecut în proprietate privată, nu mai este al statului. Deci, e gata”, a spus el. „În 2007, cei care au procurat hotelul au solicitat de la Comisia de Privatizare acordul de demolare, iar aceasta a emis un document în care scrie: a fost acceptată demolarea imobilelor hotelului și restaurantului.”

Anume acest document, precizează procurorul Plevan, este temeiul autorizației emise de Primăria municipiului Chişinău în 2021 pentru demolarea Hotelului Național.

În ce privește acuzațiile că Hotelul Național a fost cumpărat de Ilan Șor cu banii din furtul miliardului, procurorul Plevan a spus că acest fapt a avut loc după privatizarea SA Moldova-Tur. 

„Din punct de vedere juridic, lucrurile trebuie delimitate. Privatizarea este legală, faptul că beneficiarul s-a schimbat sau au devenit anumiți actori din țara noastră este rezultatul acțiunii procuraturii de a pune sechestru pe acest hotel”, a spus procurorul.

„Dar asta vizează un dosar ce se află în exercitare, în furtul miliardului sau alt dosar. Până la urmă, este aplicat sechestru pe acest hotel.”

După spusele procurorului, toate acțiunile membrilor Consiliului Municipal Chișinău întreprinse după încheierea Curții Supreme de Justiție în cazul terenului adiacent Hotelului Național aflat în proprietatea Agenției Proprietății Publice nu pot să fie sancționate. 

„Nu poți să tragi la răspundere tot Consiliul. Membrii Consiliului au ridicat mâinile și au considerat că trebuie dat în arendă sau trebuie să fie făcută comasarea terenurilor. Exact așa cum nu poți să tragi la răspundere un parlament sau un guvern.”

Despre soluția propusă de Ion Ceban, naționalizarea hotelului, procurorul Plevan a spus că instituția indicată să decidă este Agenția Proprietății Publice. 

O nouă cauză anchetată de CNA

Consilierul pe comunicare publică și purtătorul de cuvânt al premier, Dorin Recean, a declarat reporterilor că Agenția Proprietății Publice nu are niciun plan de răscumpărare sau naționalizare a Hotelului Național.

Șefa Direcției privatizare și postprivatizare a Agenției Proprietății Publice, Alina Boțoc, nu a pus la dispoziția reporterilor actele solicitate și nici a răspuns la întrebările solicitate.

Centrul Național Anticorupție a răspuns reporterilor că, în prezent, instituția investighează o cauză penală privind Hotelul Național, dar nu a putut da mai multe amănunte. Agenția anticorupție a invocat confidențialitatea demersului său.

„În cadrul Direcției generale urmărire penală a CNA se efectuează urmărirea penală în cadrul unei cauze penale recent inițiate, unde sunt examinate aspecte având tangență cu Hotelul Național și care actualmente este în curs de desfășurare.” 

Vladimir Andronachi a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor. Avocatul său, Oleg Mâța, a spus că clientul său nu vrea să răspundă la întrebările adresate.

Autori: Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Această investigație jurnalistică a fost realizată în cadrul proiectului "Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie in Moldova" implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi pot să nu corespundă opiniei donatorului și a Transparency International – Moldova.

Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Larnaca. Conexiunile dintre soțul Emmei Tăbîrță și fiul patronului Trans-Oil
Cutia Neagră Plus: TOP 10 mașini cumpărate în 2022 de deputați. Cine a plătit 40 de mii de euro pentru un autoturism
Nina Crețu și-a sărbătorit ziua de naștere. Cum și-a felicitat Renato Usatîi iubita: „Ziua ta e importantă, dar gazul e scump”
/VIDEO/ Nina Crețu și-a sărbătorit ziua de naștere. Cum și-a felicitat Renato Usatîi iubita: „Ziua ta e importantă, dar gazul e scump”
„Psihologul meu” poate fi și al tău! Ai nevoie de un sfat? Lasă un mesaj, iar Maxim Orîndaș îți va răspunde
„Psihologul meu” poate fi și al tău! Ai nevoie de un sfat? Lasă un mesaj, iar Maxim Orîndaș îți va răspunde
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
Ultima oră! SUA aplică sancțiuni împotriva membrilor unui grup care a încercat să destabilizeze situația din Republica Moldova
Ultima oră! SUA aplică sancțiuni împotriva membrilor unui grup care a încercat să destabilizeze situația din Republica Moldova
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2023 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram