Război în Ucraina, ziua 217: Mesajul lui Zelenski pentru Putin și rezultatele referendumului. CIA: Armata rusă are multe probleme

investigații

/VIDEO/ /VIDEO ANCHETĂ/ Secretul ascuns de Dodon timp de 15 ani! Cine a plătit pentru casa familiei sale de la Buiucani

09 mai 2022, ora 16:16
Distribuie:

Igor Dodon a fost prins de mai multe ori cu minciuna, atunci când venea vorba de casa grandioasă din sectorul Buiucani al capitalei în care locuiește împreună cu familia. În 2011, când Ziarul de Gardă scria pentru prima oară că imobilul a fost construit pentru familia Dodon, politicianul nega că are vreo legătură cu această casă și cataloga informațiile drept „zvonuri și bârfe”. În 2013, după ce a înregistrat casa la Cadastru pe numele său, afirma că a cumpărat-o de la o rudă, stabilită cu traiul în Italia. La distanța de 9 ani de atunci, Cutia Neagră a reușit să afle mai multe detalii despre schema prin care fostul președinte Igor Dodon a cumpărat imobilul de milioane, tăinuind proveniența banilor. Vă dezvăluim în premieră cine a fost primul proprietar din acte al casei de pe strada Xenopol și cât a costat în realitate imobilul, cu mult peste valoarea indicată de Igor Dodon în declarațiile de avere.

Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Pe hârtie, însă, inițial, investitor al viitorului imobil era indicat Lilian Filipov, finul de cununie al familiei Dodon și unul dintre feciorii actualului președinte al raionului Dubăsari, Grigore Filipov. 

Cutia Neagră a intrat în posesia contractului de investiții semnat în februarie 2007 de Filipov cu „Reconscivil”, compania care a construit casa. Potrivit documentului, investitorul urma să plătească 2,1 milioane de lei pentru construcția imobilului de 414 metri pătrați. Banii urmau să fie achitați în rate, până în noiembrie 2008,  cu prima plată de 160 de mii de lei, la data semnării contractului. Iar restul banilor, în tranșe de câte 280 de mii de lei, la fiecare trei luni. Potrivit surselor noastre, toți banii au fost plătiți cash. 

Cutia Neagră a încercat să afle dacă dispunea Filipov în acea perioadă de timp de bani atât de mari pentru casă. În momentul în care investea milioane de lei în viitorul imobil, Lilian Filipov avea 28 de ani. Îl ajuta pe tatăl său care avea o mică afacere cu ustensile de pescuit în Grigoriopol, iar un alt loc de muncă nu avea, ne-au confirmat apropiați ai acestuia. Cu 3 ani mai devreme, tânărul reușise să-și cumpere și un apartament de 67 de metri pătrați, pe strada Calea Orheiului, în același bloc în care locuia în acel moment și familia Dodon.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Lilian Filipov a negat că a fost investitor în casa de pe strada Xenopol și a închis rapid telefonul. 

LILIAN FILIPOV, finul familiei Dodon:

„- Prima dată aud de la dvs. Ceva ați greșit. 

  • - Noi avem contractul de investiții semnat de dvs.
  • - Îmi pare rău, dar prima dată aud. O zi bună”.
  •  
  • După ce am revenit de mai multe ori cu apeluri telefonice, Filipov ne-a asigurat că va răspunde în scris la întrebări. Dar nu am mai primit răspunsurile.
  •  

Casa și terenul au costat peste 4 mln lei

Documentele consultate de Cutia Neagră arată că aceeași companie de construcție a realizat și lucrările de finisare în interiorul casei de pe strada Xenopol, cu un cost de 160 de euro pentru  un metru pătrat. Respectiv, reparația și amenajarea imobilului de 414 metri pătrați a costat peste 66 de mii de euro, echivalentul unui milion de lei în acea perioadă. Terenul pe care a fost ridicată casa a costat și el peste un milion de lei.

Deși pe documente terenul și casa au un cost total de 4,3 milioane de lei, în ultimele declarații de avere, Igor Dodon indică o valoare de 2,6 milioane de lei pentru imobile. 

Oficial, Dodon a ajuns proprietar al casei în iulie 2013. În acel moment, era deputat neafiliat, după ce cu un an mai devreme a părăsit fracțiunea comuniștilor pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte de stat. Peste câțiva ani, liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că Dodon ar fi primit 3 milioane de euro de la Plahotniuc pentru a părăsi formațiunea și a-l vota pe Timofti președinte.

Potrivit datelor cadastrale, Dodon a intrat în proprietatea casei de la Buiucani în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat însă direct cu Reconscivil și nu cu finul său care investise în imobil peste 3 milioane de lei. Cum a fost posibil acest lucru, am încercat să aflăm de la directorul companiei de construcții. 

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „Persoana ceea (n.r. investitorul) era plecată după hotare și dumnealui direct cu noi a semnat contractul. A fost prelungirea cu aproape un an și la urmă, când a fost achitarea, dumnealui a fost la bancă, a luat atunci creditul și banca nouă ne-a transferat banii pentru această casă. Înainte nu era legea cum este în ziua de astăzi. Acum din prima zi este stăpân, dar înainte nu era așa ceva. Acum să reziliezi un contract cu un oarecare investitor trebuie ori împreună la notar, ori prin judecată. Dar înainte era simplu. Singur antreprenorul încheia și singur antreprenorul, dacă nu se achita benevol investitorul, făcea la notar”.

Potrivit surselor noastre, directorul companiei „Reconscivil” Valeriu Sufrai a legat o strânsă relație de prietenie cu Igor Dodon pe când acesta conducea Bursa de Mărfuri a Moldovei. 

„Reconscivil” a construit blocurile de pe strada Onisifor Ghibu, aflate în vecinătatea casei lui Dodon. Acolo și-au cumpărat câte un penthouse  Alexandru Dodon, fratele fostului șef de stat, Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon, dar și fostul deputat socialist Oleg Teterea, actual director la „Chișinău Gaz”. 

Tot în unul dintre aceste blocuri își are sediul fundația de binefacere „Din suflet” a Galinei Dodon, într-un apartament rămas în proprietatea firmei „Reconscivil”.

În premieră, despre cum a fost inițiată construcția casei

Directorul Reconscivil a decis să ne povestească, în premieră, cum a ajuns firma sa să construiască casa de pe strada Xenopol și să o vândă ulterior lui Dodon, care voia să fie vecin cu rudele sale ce aveau penthous-uri în blocurile de alături .

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „În genere nu trebuia acolo să fie construită casă particulară. Acolo trebuia să fie un bloc. Vecina ceea, care astăzi încă tot trăiește, noi nu am putut să găsim limbă comună. Noi cu dânsa am negociat și ea a cerut două apartamente cu două odăi pentru lot. A trecut timpul și ea spune nu, 3 apartamente. Când ne-am dus să facem tranzacția, ea spune că are tutela pentru încă un copil - patru apartamente. I-am spus că al patrulea la Doina. Am pus punctul și am primit hotărârea să construim casă. Am pornit pentru nimeni, pentru vânzare liberă. Nu era pornită casa pentru Dodon. Nici pentru acela care a spus că investește. El a încheiat contract și a plecat după hotare. Și noi am fost nevoiți să vindem cuiva, la altul. Și a nimerit Igor Nicolaevici că eu pe dumnealui îl cunoșteam. - Cum ați ajuns să vindeți la persoana care a investit ulterior? Cum ați găsit-o, dacă vă amintiți? - Foarte simplu. Toți prietenii lui au trecut aici, au luat la noi și într-un moment a vrut și el să ia aici. Nu a avut el atunci bani așa ca să plătească tot apartamentul. El pe urmă a luat creditul. Încă o dată vă spun, eu am lucrat pînă la sfârșit cu chestia aceasta. Nu era banul de undeva luat, nu știu de unde. Banul era o parte investit de domnul și restul, ce nu a ajuns, el a luat creditul. Puneți punctul. Mai mult banii nu căutați. Aceștia au fost banii”.

Sursele Cutiei Negre ne-au comunicat că, în anul 2009, după demisia Guvernului Greceanîi, în care deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon și-a dus lucrurile personale din biroul de serviciu în casa de pe strada Xenopol, care i-a ajuns în proprietate abia peste 4 ani. 

În prima declarație de avere în care indica imobilul, Dodon a prezentat cifre eronate despre suprafața și valoarea acestuia. Casa era estimată la 2,1 milioane de lei, cu tot cu teren. Iar suprafața imobilului era indicată de 162 de metri pătrați, de două ori mai mică decât suprafața reală.  

Salarii la stat care nu permiteau achiziția și întreținerea unei case de 414 metri pătrați

De-a lungul anilor, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că și-a tăinuit casa de lux  din sectorul Buiucani, iar veniturile modeste ale familiei sale nu-i permiteau o astfel de achiziție.  De la începutul carierei sale, Dodon a lucrat doar în funcții publice și a trăit cu familia din salariile câștigate la stat. 

O analiză minuțioasă a declarațiilor de avere, disponibile începând cu anul 2008, arată că familia Dodon avea lunar venituri oficiale de până la 12 mii de lei, până când și-a cumpărat casa. Din acești bani, politicianul - singurul care lucra în acel moment în familia lor, a reușit să-și întrețină soția și cei doi copii, dar și să facă donații generoase Partidului Comuniștilor, care l-a promovat în carieră. 

În 2010, a donat PCRM-ului 150 de mii de lei, aproape toți banii pe care i-a câștigat. Veniturile declarate în acel an fiind de 152 de mii de lei. Iar în următorul an, a donat formațiunii chiar mai mult decât a câștigat muncind la stat - 226 mii lei, veniturile fiind de 135 de mii de lei.

În anul 2013, când a ajuns oficial proprietar al casei din sectorul Buiucani, Dodon a vândut apartamentul de 56 de metri pătrați, pe care-l avea pe strada Calea Orheiului, cu 735 de mii de lei. Și a luat un credit  de aproape  un milion și jumătate de lei, pe care urma să-l restituie în 15 ani. Împrumutul a fost acordat de Victoriabank, în condiții preferențiale, cu o dobândă mai mică decât cea de piață.

IGOR DODON (10 noiembrie 2016): „În acea perioadă cota standard a fost de 11%. Noi am obținut cu o dobândă de 8 la sută pentru că am luat un credit într-un volum destul de mare și cu un gaj destul de bun cu riscuri minore. De aceea restul sunt falsuri și însinuări”.

Un calcul făcut anterior de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă arăta că familia Dodon urma să întoarcă băncii, timp de 15 ani, cu un milion de lei mai mult decât a împrumutat, adică 2,5 milioane de lei. Iar plata lunară pentru credit ar fi de cel puțin 15 mii de lei, mai mult de jumătate din veniturile familiei Dodon în acea perioadă.

Într-o dezbatere electorală din 2016, Maia Sandu l-a întrebat pe Dodon despre asta, dar socialistul a evitat să răspundă concret la întrebare.

MAIA SANDU (10 noiembrie 2016): „ Întrebare de la un grup de studenți la economie. Aveți cheltuieli lunare de cel puțin 50 de mii de lei împreună cu familia. Facturi pentru casa de 422 m.p. , credit bancar pe care plătiți 15 mii de lei lunar, școala copiilor - 3 mii de lei lunar, activități de sport, mâncare, transport, călătorii. În același timp, aveți venit de vreo 20 de mii de lei lunar. Explicați-le acestor tineri de unde se ia diferența”.

IGOR DODON: „Ce ține de restul cheltuielilor, dacă încălcăm legislația, există organe competente care pot să verifice și să vedem care vor fi sancțiunile, dacă vom fi vinovați.

Dodon s-a încurcat în declarații

Tot în 2016, într-o altă emisiune televizată, Dodon a declarat că este ajutat de părinți să facă față cheltuielilor 

19 septembrie 2016: 

-Din ce trăiți? 

- Este soția. Sunt eu. Avem părinți care ne ajută”.

Peste câțiva ani, deja din fotoliul de președinte, Igor Dodon a făcut declarații contradictorii. Nu mai spunea că-l ajută părinții. Dimpotrivă,  el investise  bani în reparația casei părintești din Sadova, chiar în anul 2013, când și-a cumpărat oficial și casa de la Buiucani.  

 IGOR DODON, ex-președinte: „V-am arătat casa părintească. Soba asta am construit-o în 2013 sau 2014. După ce a decedat tata, mama m-a rugat să facem reparație în casă și cu fratele atunci am făcut”.

Veniturile familiei Dodon au început să crească din 2017, ajungând la 40-50 de mii de lei pe lună. Dar grosul banilor nu era din salariul de șef de stat. Mai mulți bani aducea în casă soția președintelui, Galina Dodon, angajată la compania „Exclusiv Media” ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. 

În 2020, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control al averii și intereselor pe numele lui Igor Dodon. Dar la doi ani distanță, inspectorii de integritate încă nu au emis un act de constatare.

I-am transmis mai multe întrebări lui Igor Dodon prin intermediul purtătorului său de cuvînt, dar președintele de onoare al PSRM a evitat să ne răspundă concret la întrebări.

„Subiectul abordat a constituit obiect al multiplelor interpelări, investigații, insinuări și manipulări. Toate datele privind venitul și averile pe care le-am deținut sau le dețin sînt publice și accesibile tuturor celor interesați. La fel de accesibile sînt și declarațiile mele cu referire la acest subiect. În speranța că tehnicile și metodele de identificare și analiză a datelor pe care le utilizați se fondează pe principiul corectitudinii datelor și relatării doar a informațiilor veridice, însoțite de probe solide, îmi rezerv dreptul de a nu remite repetat informația formulată și relatată de nenumărate ori, ne-a răspuns în scris Igor Dodon. 

Finul lui Dodon, cu avere de milioane din salarii modeste

Dar să revenim la finul lui Igor Dodon, cel care a plătit în cash pentru construcția casei. În ziua în care Igor Dodon a fost investit în funcția de președinte al republicii, pe 23 decembrie 2016, Lilian Filipov a fost angajat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, pentru a-i asigura paza lui Dodon. Nu uităm că despre proprietarul inițial al casei, Dodon declara că plecase cu traiul în Italia și i-a vândut imobilul. Iarăși informații false. 

În cei 4 ani cât a lucrat la SPPS, asigurându-i paza de corp lui Igor Dodon, Lilian Filipov a devenit milionar. Declarațiile de avere ale acestuia, consultate de Cutia Neagră, arată că atunci când a venit în funcție, Lilian Filipov declara un venit de 41 de mii de lei în calitate de jurist într-o companie privată. Deținea un apartament primit prin donație când a împlinit 18 ani și unul de 129 de metri pătrați, proaspăt cumpărat cu aproape un milion de lei. De asemenea, familia dispunea de patru automobile, printre care o Skoda Superb nou-nouță, evaluată la 657 de mii de lei. În același an, familia Filipov a accesat și un credit de 400 de mii de lei, tot de la Victoriabank, de unde s-a împrumutat și Igor Dodon.

Mașină de 61 mii euro și apartament de 500 mii lei, cumpărate în 2 ani

În 2021, când s-a concediat de la SPPS, finul lui Dodon deținea deja trei apartamente, dintre care unul procurat în 2020, alte trei bunuri imobile și pe lângă două dintre mașinile anterioare încă una de marca Volvo, procurată în leasing în 2019 cu 1,2 milioane de lei. 

În această perioadă, Filipov a câștigat bani doar la SPPS, cu un salariu de 7 mii de lei în primii doi ani, care a crescut până la 18 mii în 2020. Din declarația de avere depusă de Filipov la ANI în august 2021 a dispărut împrumutul de 61 de mii de euro, luat pentru procurarea mașinii Volvo. În mod miraculos, Filipov a reușit să acopere leasingul de peste un milion de lei timp de 2 ani.

Firme nedeclarate la ANI

Când și-a început activitatea la SPPS, finul lui Igor Dodon a tăinuit faptul că este implicat și în afaceri. Lilian Filipov este cofondator în două companii, dar a indicat asta în declarațiile de avere abia în anul 2020, după ce a fost vizat într-o anchetă jurnalistică. Filipov deține o cotă de 50% în SRL-ul „TOM-MIN GRUP”, fondat în 2010, cu adresa juridică în apartamentul de pe strada Calea Orheiului, care i-a aparținut lui Lilian Filipov. 

Firma are ca activitate principală comerțul cu băuturi, iar printre activitățile secundare vânzarea și închirierea mijloacelor de transport și construcții. Cu toate acestea, TOM-MIN GRUP a încercat să facă anterior afaceri cu statul în cu totul alte domenii. În 2014 a câștigat două tendere mici pentru vânzarea detergenților, iar în 2013 a vândut scaune pentru complexul sportiv al Universității de Medicină.  

În rapoartele financiare depuse la Biroul de Statistică, până în anul 2017, firma indica active de 400 de mii de lei, dar nu înregistra profituri. În ultimii ani, compania nu a mai depus rapoarte financiare. În prezent, TOM-MIN GRUP are datorii la bugetul de stat de peste 36 de mii de lei.

Într-un alt SRL  REAL ESTIM, fondat în 2011, Lilian Filipov este asociat cu deputatul socialist Petru Burduja. Firma este administrată de fiul deputatului Valeriu Burduja și prestează servicii de evaluare a diferitor bunuri: imobile, mașini și chiar active mobiliare ale companiilor.

În 2020, firma a înregistrat un profit de peste 100 de mii de lei. Nici deputatul Petru Burduja, nici fostul bodyguard al lui Dodon, Lilian Filipov nu au indicat niciodată careva dividende încasate din activitatea firmei „REAL ESTIM”.

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!

investigații

/VIDEO ANCHETĂ/: Casă cu 2 etaje și o mașină, nedeclarate. Secretele directorului suspendat al Institutului Național de Probațiune

27 septembrie 2022, ora 19:30
Distribuie:

Este director al Inspectoratului Național de Probațiune de aproape 4 ani, iar anterior a activat mai mulți ani în Serviciul Vamal. De curând, Andrei Iavorschi a fost suspendat din funcție, fiind învinuit de abuz în serviciu. Procurorii îl acuză că ar fi efectuat mai multe achiziții neplanificate de Inspectorat. Valoarea acestor contracte este însă una destul de mică, de câteva zeci de mii de lei pe an. CUTIA NEAGRĂ PLUS a depistat însă alte nereguli legate de proprietățile și bunurile pe care le folosește funcționarul. 

Andrei Iavorschi este șef al Inspectoratului Național de Probațiune din decembrie 2018. A fost promovat în funcție în perioada când la cârma Ministerul Justiției se afla Victoria Iftodi, după ce timp de mai bine de un an Inspectoratul a fost condus de un director interimar. Predecesorul lui Iavorschi, Vladimir Popa, a fost  înlăturat de la conducerea instituției în condiții similare, fiind acuzat de procurori că ar fi comis încălcări în procesul de achiziții publice. Mai exact, Popa a fost învinuit de favorizarea unor agenţi economici care s-au ocupat de achiziţionarea brăţărilor pentru persoane aflate sub supraveghere.

La nici o lună de la numirea în funcție, Iavorschi s-a pomenit în centrul unui mare scandal legat de eliberarea certificatelor de integritate pentru candidații la alegerile parlamentare din 2019. Inspectoratul de Probațiune a fost cel care a dat undă verde Autorității Naționale de Integritate pentru admiterea lui Ilan Șor în cursa electorală. Instituția a livrat informații care îi permiteau lui Ilan Șor să participe la alegerile în parlamentare pe lista Partidului Șor, chiar dacă acesta era deja condamnat de prima instanță în dosarul furtul miliardului. Într-un caz similar, care se referea la candidatul Partidului Nostru, Victor Bogatico, Inspectoratul de Probațiune a dat aviz negativ, invocând restricții de participare în alegeri în calitate de candidat pentru că avea o sentință de condamnare pronunțată de prima instanță. 

Solicitat atunci de presă să explice decizia diferită a INP față de Ilan Șor și Victor Bogatico, Andrei Iavorschi a dat asigurări că nu a fost vorba de o eroare și că certificatele au fost eliberate în baza informațiilor obiective de care dispunea atunci inspectoratul.

ANDREI IAVORSCHI, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Cum argumentați faptul că într-un certificat de integritate este menționat faptul că candidatul este condamant în prima instanță, iar în al doilea certificat nu este menționat faptul ăsta? - Toate certificatele sunt trimise în baza informației care la moment sunt deținute de către Inspectorat. Careva probleme eu chiar nu văd. Mai mult de atât, toată informația a fost furnizată obiectiv și nu văd la ce vă referiți dumneavoastră” .

Și Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care anunța suspendarea din funcție a lui Iavorschi, a amintit despre acel scandal din 2019: „Prima sa „realizare” (nr. Iavorschi) de la accederea în funcția de director al Inspectoratului Național de Probațiune, chiar înaintea alegerilor parlamentare din februarie 2019, a fost să contribuie plenar la obținerea certificatului de integritate de către Ilan Șor”.  

Astăzi, Iavorschi are o altă explicație a celor întâmplate atunci.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Inspectoratul Național de Probațiune pune în executare hotărârile judecătorești și îi împarte în funcție ce ține de măsurile completare, adică interdicția de a ocupa anumite funcții. Așa că accesul - are, nu are dreptul de a obține anumite funcții, sunt în funcție de hotărârile care par vin spre executare. Ori, inspectoratul asta face - nu eliberează certificate de integritate. Nu doar că nu e de competența mea, nu e nici de competența Inspectoratului pe care l-am condus” . 

De mai bine de 10 ani, Iavorschi activează la stat, mai întâi în cadrul unor direcții ale Ministerului Afacerilor Interne, după care s-a mutat la Serviciul vamal, de unde a și fost promovat la șefia Inspectoratului Național de Probațiune.  În declarațiile de avere din ultimii 9 ani, Iavorschi nu indică un loc de trai. Abia în una din declarațiile de avere din 2021, completată ulterior celei de bază, fostul funcționar scrie că este beneficiar al unui teren din s. Budești, înregistrat pe numele unei rude apropiate. În declarație este indicat doar lotul cu o suprafață de 7 ari. Cu toate acestea, directorul suspendat al INP indică această adresă ca fiind locul de domiciliu actual.

Am mers la această adresă ca să verificăm ce se află acolo și am dat de o casă cu două niveluri, relativ nou construită. În curte, se mai observă un garaj și o zonă ce pare a fi un foișor de tip închis. Locuința ridicată de familia lui Iavorschi se află într-un cartier obișnuit din Budești, iar casele din vecinătate sunt în mare parte modeste.

Casa în care locuiește directorul INP lipsește nu doar din declarația de avere a lui Andrei Iavorschi, dar și din înregistrările de la Cadastru. Potrivit extrasului din Registrul Cadastral, terenul a fost procurat încă în anul 2005, dar o construcție așa și nu a fost indicată la cadastru. Proprietari ai lotului de pământ, potrivit datelor cadastrale, sunt părinții funcționarului.

Pentru Cutia NEAGRĂ PLUS, Iavorschi a menționat că, deși locuiește încă din 2005 aici, nu a indicat această casă în declarația de avere deoarece nu este proprietar de drept. A indicat-o abia anul trecut, deoarece legea a suferit unele modificări și prin urmare, în calitate de beneficiar al casei, este obligat să o declare.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Proprietar de drept al imobilului din comuna Budești este cineva din familia mea. - Deci nu este casa dumneavoastră? - Beneficiar efectiv al bunului, adică că locuim acolo, în baza acordului, că ne-a dat voie proprietarul să locuim în ea, asta este alt lucru. - Nu cunoașteți de ce casa dată încă nu este înregistrată la cadastru?  - Nu sunt proprietar de drept! - Și nu puteți să ne spuneți? - Nu că nu pot să spun, dar e chestiune care ține nu de dreptul meu de proprietate”. 

Deși familia acestuia are în gestiune un automobil, potrivit declarațiilor de avere depuse în 2022, Andrei Iavorschi nu dispune la moment de nicio mașină. Anterior, acesta a fost proprietarul unui Fiat Punto din 2008, pe care l-a vândut în anul 2021 cu 6000 lei. Un alt automobil similar, doar ca din 2005, figura în declarațiile de avere din 2012 și 2013. Ulterior, mașina a dispărut fără urme din declarațiile de avere.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„ - Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră aveți mașină? - Eu personal nu am mașină. - deci dumneavoastră efectiv nu aveți mașină? circulați acum cu? - Cu mașina socrilor”. 

Mașina care se află în folosința familiei Iavorschi este un Suzuki Vitara, pe care, spune Iavorski, socrul său l-a procurat în perioada când lucra la INP.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Socrumi-o are un Mercedes, negru. El la un moment dat, iarna, avea tot timpul probleme când venea în vacanță și mi-o zis recomandă-mi ceva ce să iau. Eu i-am zis: “Uite eu am la serviciu Vitara, îs foarte mulțumit de dându, ieftine și 4 pe 4”. Și omu o luat-o. Adică nu-i vorba că este autotorismul meu”. 

În primăvara anului trecut, CUTIA NEAGRĂ PLUS a realizat o investigație despre mașinile de lux procurate de mai multe autorități publice în plină criză pandemică. Printre alte instituții vizate, se regăsea și Inspectoratul Național de Probațiune. Instituția a cumpărat, în perioada 2019-2021, 35 automobile de model Dacia și Suzuki Vitara pentru Birourile raionale de probațiune. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„A fost examinată posibilitatea de a amâna procedurile respective, dar nu au fost găsite alte alternative, să înlocuiască mijloacele de transport din dotare cu altele care să facă față sistemului. De fapt noi vorbim despre o necesitate stringentă întrucât autoturismele care erau în dotare puneau în pericol viața și integritatea angajaților”. 

Revenind la averea și veniturile familie Iavorschi. În calitate de venituri, Andrei Iavorschi indică în declarațiile de avere salariul obținut de la INP și Institutul Național al Justiției, precum și salariul soției sale, Tatiana Beiu, angajată a unei bănci din Moldova. În total, cei doi soți acumulează venituri lunare din salarii de circa 40 de mii de lei.

Soții Iavorschi sunt co-fondatori ai unei companii de vânzare a materialelor de construcție, fondată în  satul Rădulenii Vechi, raionul Florești. Compania apare doar în declarația de avere a funcționarului din 2012. Ulterior, Iavorschi nu a mai indicat-o, chiar dacă  „Poliasist” SRL are statutul de companie activă.

În anul 2013, “Poliasist” SRL a devenit beneficiară a Programului ,,Pare 1+1” – program de Atragere a Remitențelor în Economie, destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul 1 ale acestora, care investesc bani în afaceri în Republica Moldova.

Proiectul investițional consta în procurarea utilajului de uscare a nisipului de cuarț, în scopul reducerii cheltuielilor de producere și transport. Investiția totală a constituit 480 000 lei, din care finanțarea PARE 1+1 a fost de 200 000 lei. Restul sumei fiind acoperită de proprietarii companiei. Funcționarul spune că restul banilor, necesari pentru procurarea utilajului, au fost primiți de la socri săi, care lucrează de mai mulți ani în Italia. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Compania este suspendată activitatea, ea nu mai funcționează, dacă nu mă înșel chiar mai devreme de 2013. Dacă nu mă înșel, eu nu cunosc pentru că eu nu am fost administrator al companiei”.

Referindu-se la dosarul penal care a fost pornit în privința sa, Iavorschi afirmă că pe dosar sunt șase capete de acuzare. Funcționarul este învinuit că a semnat mai multe contracte de prestare a serviciilor în valoare de sub 10 mii de lei, delapidând în acest fel bugetul instituției. El spune că este gata să demonstreze în instanță că este nevinovat și că a făcut chiar și un test poligraf pentru a-și demonstra nevinovăția, mai ales că i se pare suspectă rapiditatea cu care a derulat dosarul la început.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Testul poligraf pe care l-am trecut demonstrează expres că careva beneficii directe, patrimoniale sau nepatrimoniale, din contractele despre care am vorbit, nu au fost. Nu am beneficiat nici direct, nici indirect. Ce este suspect în tot acest dosar, este perioada foarte scurtă, de la bănuială când a fost înaintată, până la învinuire, nu au trecut mai multe de 5 zile. Care este presupoziția mea? Calitatea de bănuit nu permite angajatorului, ministerul în cazul nostru, să suspende rapoartele de muncă. Ori învinuitul îi permite angajatorului, la demersul organelor de urmărire penală să suspende rapoartele de muncă”. 

Amintim că procurorii anticorupție îl acuză pe Iavorschi că în perioada de activitate în calitate de director al INP, ar fi cauzat daune în proporții considerabile instituției pe care o conducea. Mai exact, în perioada anilor 2019-2022, el ar fi încheiat mai multe contracte de achiziționare a unor bunuri și servicii în valoare totală de aproximativ 676 259 lei. Aceste cheltuieli, considerate ca fiind “achiziții neplanificate”, constituie temeiul pornirii urmăririi penale.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ O decizie de judecată poate aduce unei primării din raionul Strășeni pagube de peste 1 milion de lei

27 septembrie 2022, 12:09

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Comisarul din Chișinău care își vinde casa cu 5 milioane de lei

06 iunie 2022, 13:06

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram