Igor Dodon a fost prins de mai multe ori cu minciuna, atunci când venea vorba de casa grandioasă din sectorul Buiucani al capitalei în care locuiește împreună cu familia. În 2011, când Ziarul de Gardă scria pentru prima oară că imobilul a fost construit pentru familia Dodon, politicianul nega că are vreo legătură cu această casă și cataloga informațiile drept „zvonuri și bârfe”. În 2013, după ce a înregistrat casa la Cadastru pe numele său, afirma că a cumpărat-o de la o rudă, stabilită cu traiul în Italia. La distanța de 9 ani de atunci, Cutia Neagră a reușit să afle mai multe detalii despre schema prin care fostul președinte Igor Dodon a cumpărat imobilul de milioane, tăinuind proveniența banilor. Vă dezvăluim în premieră cine a fost primul proprietar din acte al casei de pe strada Xenopol și cât a costat în realitate imobilul, cu mult peste valoarea indicată de Igor Dodon în declarațiile de avere.

Deși a negat întotdeauna acest lucru, sursele noastre susțin că Igor Dodon  a investit din start  în construcția casei de pe strada Xenopol și vizita în permanență șantierul, de când au început constructorii să ridice casa. Contractul de investiție a fost semnat în anul 2007, pe când Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei. Pe hârtie, însă, inițial, investitor al viitorului imobil era indicat Lilian Filipov, finul de cununie al familiei Dodon și unul dintre feciorii actualului președinte al raionului Dubăsari, Grigore Filipov. 

Cutia Neagră a intrat în posesia contractului de investiții semnat în februarie 2007 de Filipov cu „Reconscivil”, compania care a construit casa. Potrivit documentului, investitorul urma să plătească 2,1 milioane de lei pentru construcția imobilului de 414 metri pătrați. Banii urmau să fie achitați în rate, până în noiembrie 2008,  cu prima plată de 160 de mii de lei, la data semnării contractului. Iar restul banilor, în tranșe de câte 280 de mii de lei, la fiecare trei luni. Potrivit surselor noastre, toți banii au fost plătiți cash. 

Cutia Neagră a încercat să afle dacă dispunea Filipov în acea perioadă de timp de bani atât de mari pentru casă. În momentul în care investea milioane de lei în viitorul imobil, Lilian Filipov avea 28 de ani. Îl ajuta pe tatăl său care avea o mică afacere cu ustensile de pescuit în Grigoriopol, iar un alt loc de muncă nu avea, ne-au confirmat apropiați ai acestuia. Cu 3 ani mai devreme, tânărul reușise să-și cumpere și un apartament de 67 de metri pătrați, pe strada Calea Orheiului, în același bloc în care locuia în acel moment și familia Dodon.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Lilian Filipov a negat că a fost investitor în casa de pe strada Xenopol și a închis rapid telefonul. 

LILIAN FILIPOV, finul familiei Dodon:

„- Prima dată aud de la dvs. Ceva ați greșit. 

• - Noi avem contractul de investiții semnat de dvs.
• - Îmi pare rău, dar prima dată aud. O zi bună”.
•  
• După ce am revenit de mai multe ori cu apeluri telefonice, Filipov ne-a asigurat că va răspunde în scris la întrebări. Dar nu am mai primit răspunsurile.
•  

Casa și terenul au costat peste 4 mln lei

Documentele consultate de Cutia Neagră arată că aceeași companie de construcție a realizat și lucrările de finisare în interiorul casei de pe strada Xenopol, cu un cost de 160 de euro pentru  un metru pătrat. Respectiv, reparația și amenajarea imobilului de 414 metri pătrați a costat peste 66 de mii de euro, echivalentul unui milion de lei în acea perioadă. Terenul pe care a fost ridicată casa a costat și el peste un milion de lei.

Deși pe documente terenul și casa au un cost total de 4,3 milioane de lei, în ultimele declarații de avere, Igor Dodon indică o valoare de 2,6 milioane de lei pentru imobile. 

Oficial, Dodon a ajuns proprietar al casei în iulie 2013. În acel moment, era deputat neafiliat, după ce cu un an mai devreme a părăsit fracțiunea comuniștilor pentru a-l vota pe Nicolae Timofti președinte de stat. Peste câțiva ani, liderul PCRM Vladimir Voronin a declarat că Dodon ar fi primit 3 milioane de euro de la Plahotniuc pentru a părăsi formațiunea și a-l vota pe Timofti președinte.

Potrivit datelor cadastrale, Dodon a intrat în proprietatea casei de la Buiucani în baza unui contract de vânzare-cumpărare semnat însă direct cu Reconscivil și nu cu finul său care investise în imobil peste 3 milioane de lei. Cum a fost posibil acest lucru, am încercat să aflăm de la directorul companiei de construcții. 

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „Persoana ceea (n.r. investitorul) era plecată după hotare și dumnealui direct cu noi a semnat contractul. A fost prelungirea cu aproape un an și la urmă, când a fost achitarea, dumnealui a fost la bancă, a luat atunci creditul și banca nouă ne-a transferat banii pentru această casă. Înainte nu era legea cum este în ziua de astăzi. Acum din prima zi este stăpân, dar înainte nu era așa ceva. Acum să reziliezi un contract cu un oarecare investitor trebuie ori împreună la notar, ori prin judecată. Dar înainte era simplu. Singur antreprenorul încheia și singur antreprenorul, dacă nu se achita benevol investitorul, făcea la notar”.

Potrivit surselor noastre, directorul companiei „Reconscivil” Valeriu Sufrai a legat o strânsă relație de prietenie cu Igor Dodon pe când acesta conducea Bursa de Mărfuri a Moldovei. 

„Reconscivil” a construit blocurile de pe strada Onisifor Ghibu, aflate în vecinătatea casei lui Dodon. Acolo și-au cumpărat câte un penthouse  Alexandru Dodon, fratele fostului șef de stat, Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon, dar și fostul deputat socialist Oleg Teterea, actual director la „Chișinău Gaz”. 

Tot în unul dintre aceste blocuri își are sediul fundația de binefacere „Din suflet” a Galinei Dodon, într-un apartament rămas în proprietatea firmei „Reconscivil”.

În premieră, despre cum a fost inițiată construcția casei

Directorul Reconscivil a decis să ne povestească, în premieră, cum a ajuns firma sa să construiască casa de pe strada Xenopol și să o vândă ulterior lui Dodon, care voia să fie vecin cu rudele sale ce aveau penthous-uri în blocurile de alături .

VALERIU SUFRAI, director „Reconscivil”: „În genere nu trebuia acolo să fie construită casă particulară. Acolo trebuia să fie un bloc. Vecina ceea, care astăzi încă tot trăiește, noi nu am putut să găsim limbă comună. Noi cu dânsa am negociat și ea a cerut două apartamente cu două odăi pentru lot. A trecut timpul și ea spune nu, 3 apartamente. Când ne-am dus să facem tranzacția, ea spune că are tutela pentru încă un copil - patru apartamente. I-am spus că al patrulea la Doina. Am pus punctul și am primit hotărârea să construim casă. Am pornit pentru nimeni, pentru vânzare liberă. Nu era pornită casa pentru Dodon. Nici pentru acela care a spus că investește. El a încheiat contract și a plecat după hotare. Și noi am fost nevoiți să vindem cuiva, la altul. Și a nimerit Igor Nicolaevici că eu pe dumnealui îl cunoșteam. - Cum ați ajuns să vindeți la persoana care a investit ulterior? Cum ați găsit-o, dacă vă amintiți? - Foarte simplu. Toți prietenii lui au trecut aici, au luat la noi și într-un moment a vrut și el să ia aici. Nu a avut el atunci bani așa ca să plătească tot apartamentul. El pe urmă a luat creditul. Încă o dată vă spun, eu am lucrat pînă la sfârșit cu chestia aceasta. Nu era banul de undeva luat, nu știu de unde. Banul era o parte investit de domnul și restul, ce nu a ajuns, el a luat creditul. Puneți punctul. Mai mult banii nu căutați. Aceștia au fost banii”.

Sursele Cutiei Negre ne-au comunicat că, în anul 2009, după demisia Guvernului Greceanîi, în care deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon și-a dus lucrurile personale din biroul de serviciu în casa de pe strada Xenopol, care i-a ajuns în proprietate abia peste 4 ani. 

În prima declarație de avere în care indica imobilul, Dodon a prezentat cifre eronate despre suprafața și valoarea acestuia. Casa era estimată la 2,1 milioane de lei, cu tot cu teren. Iar suprafața imobilului era indicată de 162 de metri pătrați, de două ori mai mică decât suprafața reală.  

Salarii la stat care nu permiteau achiziția și întreținerea unei case de 414 metri pătrați

De-a lungul anilor, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că și-a tăinuit casa de lux  din sectorul Buiucani, iar veniturile modeste ale familiei sale nu-i permiteau o astfel de achiziție.  De la începutul carierei sale, Dodon a lucrat doar în funcții publice și a trăit cu familia din salariile câștigate la stat. 

O analiză minuțioasă a declarațiilor de avere, disponibile începând cu anul 2008, arată că familia Dodon avea lunar venituri oficiale de până la 12 mii de lei, până când și-a cumpărat casa. Din acești bani, politicianul - singurul care lucra în acel moment în familia lor, a reușit să-și întrețină soția și cei doi copii, dar și să facă donații generoase Partidului Comuniștilor, care l-a promovat în carieră. 

În 2010, a donat PCRM-ului 150 de mii de lei, aproape toți banii pe care i-a câștigat. Veniturile declarate în acel an fiind de 152 de mii de lei. Iar în următorul an, a donat formațiunii chiar mai mult decât a câștigat muncind la stat - 226 mii lei, veniturile fiind de 135 de mii de lei.

În anul 2013, când a ajuns oficial proprietar al casei din sectorul Buiucani, Dodon a vândut apartamentul de 56 de metri pătrați, pe care-l avea pe strada Calea Orheiului, cu 735 de mii de lei. Și a luat un credit  de aproape  un milion și jumătate de lei, pe care urma să-l restituie în 15 ani. Împrumutul a fost acordat de Victoriabank, în condiții preferențiale, cu o dobândă mai mică decât cea de piață.

IGOR DODON (10 noiembrie 2016): „În acea perioadă cota standard a fost de 11%. Noi am obținut cu o dobândă de 8 la sută pentru că am luat un credit într-un volum destul de mare și cu un gaj destul de bun cu riscuri minore. De aceea restul sunt falsuri și însinuări”.

Un calcul făcut anterior de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă arăta că familia Dodon urma să întoarcă băncii, timp de 15 ani, cu un milion de lei mai mult decât a împrumutat, adică 2,5 milioane de lei. Iar plata lunară pentru credit ar fi de cel puțin 15 mii de lei, mai mult de jumătate din veniturile familiei Dodon în acea perioadă.

Într-o dezbatere electorală din 2016, Maia Sandu l-a întrebat pe Dodon despre asta, dar socialistul a evitat să răspundă concret la întrebare.

MAIA SANDU (10 noiembrie 2016): „ Întrebare de la un grup de studenți la economie. Aveți cheltuieli lunare de cel puțin 50 de mii de lei împreună cu familia. Facturi pentru casa de 422 m.p. , credit bancar pe care plătiți 15 mii de lei lunar, școala copiilor - 3 mii de lei lunar, activități de sport, mâncare, transport, călătorii. În același timp, aveți venit de vreo 20 de mii de lei lunar. Explicați-le acestor tineri de unde se ia diferența”.

IGOR DODON: „Ce ține de restul cheltuielilor, dacă încălcăm legislația, există organe competente care pot să verifice și să vedem care vor fi sancțiunile, dacă vom fi vinovați.

Dodon s-a încurcat în declarații

Tot în 2016, într-o altă emisiune televizată, Dodon a declarat că este ajutat de părinți să facă față cheltuielilor 

19 septembrie 2016: 

-Din ce trăiți? 

- Este soția. Sunt eu. Avem părinți care ne ajută”.

Peste câțiva ani, deja din fotoliul de președinte, Igor Dodon a făcut declarații contradictorii. Nu mai spunea că-l ajută părinții. Dimpotrivă,  el investise  bani în reparația casei părintești din Sadova, chiar în anul 2013, când și-a cumpărat oficial și casa de la Buiucani.  

 IGOR DODON, ex-președinte: „V-am arătat casa părintească. Soba asta am construit-o în 2013 sau 2014. După ce a decedat tata, mama m-a rugat să facem reparație în casă și cu fratele atunci am făcut”.

Veniturile familiei Dodon au început să crească din 2017, ajungând la 40-50 de mii de lei pe lună. Dar grosul banilor nu era din salariul de șef de stat. Mai mulți bani aducea în casă soția președintelui, Galina Dodon, angajată la compania „Exclusiv Media” ce aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță. 

În 2020, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un control al averii și intereselor pe numele lui Igor Dodon. Dar la doi ani distanță, inspectorii de integritate încă nu au emis un act de constatare.

I-am transmis mai multe întrebări lui Igor Dodon prin intermediul purtătorului său de cuvînt, dar președintele de onoare al PSRM a evitat să ne răspundă concret la întrebări.

„Subiectul abordat a constituit obiect al multiplelor interpelări, investigații, insinuări și manipulări. Toate datele privind venitul și averile pe care le-am deținut sau le dețin sînt publice și accesibile tuturor celor interesați. La fel de accesibile sînt și declarațiile mele cu referire la acest subiect. În speranța că tehnicile și metodele de identificare și analiză a datelor pe care le utilizați se fondează pe principiul corectitudinii datelor și relatării doar a informațiilor veridice, însoțite de probe solide, îmi rezerv dreptul de a nu remite repetat informația formulată și relatată de nenumărate ori, ne-a răspuns în scris Igor Dodon. 

Finul lui Dodon, cu avere de milioane din salarii modeste

Dar să revenim la finul lui Igor Dodon, cel care a plătit în cash pentru construcția casei. În ziua în care Igor Dodon a fost investit în funcția de președinte al republicii, pe 23 decembrie 2016, Lilian Filipov a fost angajat de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, pentru a-i asigura paza lui Dodon. Nu uităm că despre proprietarul inițial al casei, Dodon declara că plecase cu traiul în Italia și i-a vândut imobilul. Iarăși informații false. 

În cei 4 ani cât a lucrat la SPPS, asigurându-i paza de corp lui Igor Dodon, Lilian Filipov a devenit milionar. Declarațiile de avere ale acestuia, consultate de Cutia Neagră, arată că atunci când a venit în funcție, Lilian Filipov declara un venit de 41 de mii de lei în calitate de jurist într-o companie privată. Deținea un apartament primit prin donație când a împlinit 18 ani și unul de 129 de metri pătrați, proaspăt cumpărat cu aproape un milion de lei. De asemenea, familia dispunea de patru automobile, printre care o Skoda Superb nou-nouță, evaluată la 657 de mii de lei. În același an, familia Filipov a accesat și un credit de 400 de mii de lei, tot de la Victoriabank, de unde s-a împrumutat și Igor Dodon.

Mașină de 61 mii euro și apartament de 500 mii lei, cumpărate în 2 ani

În 2021, când s-a concediat de la SPPS, finul lui Dodon deținea deja trei apartamente, dintre care unul procurat în 2020, alte trei bunuri imobile și pe lângă două dintre mașinile anterioare încă una de marca Volvo, procurată în leasing în 2019 cu 1,2 milioane de lei. 

În această perioadă, Filipov a câștigat bani doar la SPPS, cu un salariu de 7 mii de lei în primii doi ani, care a crescut până la 18 mii în 2020. Din declarația de avere depusă de Filipov la ANI în august 2021 a dispărut împrumutul de 61 de mii de euro, luat pentru procurarea mașinii Volvo. În mod miraculos, Filipov a reușit să acopere leasingul de peste un milion de lei timp de 2 ani.

Firme nedeclarate la ANI

Când și-a început activitatea la SPPS, finul lui Igor Dodon a tăinuit faptul că este implicat și în afaceri. Lilian Filipov este cofondator în două companii, dar a indicat asta în declarațiile de avere abia în anul 2020, după ce a fost vizat într-o anchetă jurnalistică. Filipov deține o cotă de 50% în SRL-ul „TOM-MIN GRUP”, fondat în 2010, cu adresa juridică în apartamentul de pe strada Calea Orheiului, care i-a aparținut lui Lilian Filipov. 

Firma are ca activitate principală comerțul cu băuturi, iar printre activitățile secundare vânzarea și închirierea mijloacelor de transport și construcții. Cu toate acestea, TOM-MIN GRUP a încercat să facă anterior afaceri cu statul în cu totul alte domenii. În 2014 a câștigat două tendere mici pentru vânzarea detergenților, iar în 2013 a vândut scaune pentru complexul sportiv al Universității de Medicină.  

În rapoartele financiare depuse la Biroul de Statistică, până în anul 2017, firma indica active de 400 de mii de lei, dar nu înregistra profituri. În ultimii ani, compania nu a mai depus rapoarte financiare. În prezent, TOM-MIN GRUP are datorii la bugetul de stat de peste 36 de mii de lei.

Într-un alt SRL  REAL ESTIM, fondat în 2011, Lilian Filipov este asociat cu deputatul socialist Petru Burduja. Firma este administrată de fiul deputatului Valeriu Burduja și prestează servicii de evaluare a diferitor bunuri: imobile, mașini și chiar active mobiliare ale companiilor.

În 2020, firma a înregistrat un profit de peste 100 de mii de lei. Nici deputatul Petru Burduja, nici fostul bodyguard al lui Dodon, Lilian Filipov nu au indicat niciodată careva dividende încasate din activitatea firmei „REAL ESTIM”.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. 

Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceeași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.

Satul Mândreștii Noi, raionul Sîngerei. La o margine de sat găsim ferma ce aparține preotului din localitate, Mihail Brăileanu. Am venit aici pentru o nouă tentativă de a discuta cu preotul despre semnăturile pe care le-a strâns de la localnici pentru înregistrarea la CEC a candidatei la prezidențiale Victoria Furtună. Când ne-am apropiat de fermă, un dulău s-a năpustit asupra echipei de filmare și am fost nevoiți să stăm chitic în mașină. 

În această săptămână, am mers două zile la rând în Mîndreștii Noi, acasă la preot, ca să discutăm cu el despre activitățile electorale în care a fost implicat. În prima zi am găsit poarta încuiată. În ziua următoare era însă acasă, dar preotul Mihail nu a ieșit să discute cu noi. Nici la telefon nu ne-a răspuns.

Dacă preotul a reușit să fugă de întrebările noastre despre semnăturile colectate pentru înregistrarea Victoriei Furtună, oamenii din sat ne-au confirmat. Doar că, potrivit lor, preotul le-a spus alte motive pentru care adună semnături.   

„- Eu la părinte am iscălit un document ca să nu se închidă biserica. - Când s-a întâmplat asta? - Poate să fie prin august. - El a venit acasă? Umbla cu listele astea pe acasă? - Da. - Și ce v-a spus? - Pentru ca să nu închidă biserica. A fost vorba că o să închidă bisericile: biserica din sat, biserica de la Bălți. Am semnat și eu. Au semnat și vecinii. - Dar cum era? Era o foaie albă? Nu era scris nimic pe ea? - Nu mai țin minte ce era scris. - Dvs ați semnat fără să vă uitați dacă e adevărat? - Eu nu am citit ce-am iscălit. - Sau nu ați pus la îndoială dacă e părintele? - Părintele e părinte, om de sat. - Și el personal umbla cu listele astea prin sat sau mai era cineva? - Nu, singur. - Dvs ați fi semnat de fapt pentru Victoria Furtună, candidat independent la alegerile prezidențiale. - Nici nu am auzit de așa ceva. - Nu ați auzit de ea?   - Deloc, absolut nu!” 

...

„- Dvs nu știți, preotul a umblat cu niște liste prin sat? - A fost. - Și dvs știți pentru ce s-au semnat oamenii ? - Nu! - Dumneavoastră v-ați semnat? - Da! - Dar nu v-a spus părintele pentru ce? - Trebuia la Moscova să se ducă. - Pentru ce să se ducă la Moscova? - Nu știu. - Știți că a strâns semnături pentru Victoria Furtună, candidat la prezidențiale? - De asta eu nu știu. - Dvs ați auzit de Victoria Furtună? - O știu. Am văzut-o la televizor. -  Dar cum v-ați semnat? Ați semnat fără să întrebați? - M-a rugat și am semnat”.

...

„ - Am semnat pentru ca biserica să rămână cum a fost și dacă suntem contra la LGBT-ul ăsta să fie în școală și toate astea. - Numai pentru asta ați semnat? - Da! -  Ați prezentat și buletin, date personale sau doar ați semnat? - Da, da, pentru că nu sunt de acord. Chiar să mă ducă la împușcat că nu sunt de acord cu toată distrăbălătura asta care ne-o aduc nouă din Europa. - Dar nu v-a spus nimic, dacă susțineți candidatul Victoria Furtună? - Nu, n-a spus. - Acum dvs, dacă v-ați pomenit în lista asta, nu sunteți supărată pe preot că v-a amăgit? - Eu nu mă supăr”. 

S-a alăturat discuției și fiul femeii, semnatar și el în lista preotului Mihail. 

„- Tu ai semnat când am semnat noi foaia ceea de la biserică, când  a umblat părintele? - Da! Am semnat”.

Un alt sătean ne-a spus că preotul ar fi strâns semnături pentru a trece la Mitropolia Basarabiei. 

„- El a umblat prin sat și a amăgit lumea că el ar vrea să treacă de la Mitropolia rusă (nr. Mitropolia Moldovei) la Mitropolia Basarabiei. A luat 20 de semnături și s-a dus la Moscova. - Și el a fost la Moscova, domnul Brăileanu? - Da! - A fost la Moscova acum când au fost mai mulți? - Cred că da. Vă spun că o lună în urmă, poate mai mult”. 

Listele cu semnături, transmise secretarului Eparhiei de Bălți și Fălești

Persoana care ar fi mobilizat preoții din regiune ca să adune semnături pentru înregistrarea unor concurenți electorali este Maxim Guzun, secretarul Eparhiei de Bălți și Fălești.

La fel ca și în cazul preotului din Mîndreștii Noi, a trebuit să alergăm prin tot orașul Sîngerei ca să îl putem prinde. La biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” din Sîngerei, unde slujește, nu l-am găsit, iar la telefon a refuzat să vorbească după ce a auzit că suntem de la TV8.

L-am prins cu greu la Liceul Olimp din localitate, unde este profesor de religie. Pentru a scăpa de noi, părintele a încercat să evadeze prin ușa din spate a liceului.

„- De ce sunteți așa insistenți? - De ce fugiți de noi de parcă suntem criminali să alergăm din urma dvs? Nu mai bine să ne oprim decent să discutăm? - Dar ce s-a întâmplat? Nu pot să dau niciun comentariu. Toate comentariile la sediul Eparhiei. Este responsabilul care se ocupă cu presa. - După informațiile noastre, dvs personal ați strâns liste cu semnături de prin localitățile din regiune în susținerea unui candidat electoral. - Nu este adevărat. Nicio semnătură nu am strâns. - Pentru candidata Victoria Furtună nu ați strâns? 

- Nu am strâns nimic. Poate semnături s-au strâns pentru unitatea bisericii, ca oamenii să fie uniți pentru biserică și să nu-și bată joc de biserică. Poate pentru asta s-au strâns semnături, dar pentru oarecare candidat nu. Eu nu pot să răspund pentru ceea ce fac unii preoți. Eu răspund de mine ce fac. - Au existat totuși niște liste pe care preoții le-au completat și vi le-au transmis dvs? - Eu nu știu de asta. - Păi acum ne spuneți că în susținerea bisericii ați avut totuși niște liste. - Poate ei ceva au colectat, dar eu nu știu ce au colectat și pentru cine”. 

Arhiepiscopul Marchel o promovează deschis pe Victoria Furtună 

Superiorul lui Maxim Guzun din Eparhia de Bălți și Fălești este arhiepiscopul Marchel, cunoscut pentru viziunile sale radicale pro-rusești. În această campanie electorală, Marchel a pledat deschis, la predici și în evenimente publice, pentru susținerea Victoriei Furtună la alegerile din 20 octombrie.   

 Arhiepiscopul Marchel: „Iată, ați privit pe ecran o femeie firavă, o creștină, o mama duioasă și o soție cinstită, Victoria Furtună. Ea s-a ridicat totuși împotriva acestora. Permiteți-mi în numele dvs să-i mulțumim. Permiteți-mi în numele dvs să-i dorim la mai mult și la mai mare. Permiteți-mi să-i dorim să ajungă și ea factor decizional în țară, pentru că este capabilă să producă legi creștinești”.

Acest îndemn a venit după ce, la începutul aceleiași întruniri, Marchel se declara împotriva implicării bisericii în politică.

Arhiepiscopul Marchel: „Preotul nu este pentru politică și nici politica pentru preot, pentru că este murdară. Iată de ce vă îndemn să vă feriți de această murdărie”.  

Elogiile lui Marchel la adresa Victoriei Furtună au continuat și la Chișinău, în timpul marșului „Drumul Crucii și al Păcii”. Evenimentul s-a încheiat la Memorialul Eternitate, unde a fost amplasată o scenă.

Arhiepiscopul Marchel: „Mulțumire și recunoștință unei femei îndrăznețe care s-a răsculat întru păstrarea valorilor noastre, femeie slabă la vedere, dar cu suflet mare. O am în vedere pe Victoria Furtună. Stimată doamnă, dacă ești printre noi, te poți bucura de stima și respectul nostru. Să vă ajute Dumnezeu și la mai mult și la mai mar”.

Episcopul Marchel a atras atenția și la alt candidat, Vasile Tarlev.

„Salutare aduc și domnului Vasile Tarlev. L-am văzut în biserică, dar nu știu dacă este printre noi. Pe timpul când dânsul era la guvernare, era o armonie între puterea de stat și puterea bisericească. După aceste timpuri noi tânjim, pentru că s-au dus aproape cu neîntoarcere”.

A urcat pe scenă și Victoria Furtună cu o rugăciune, iar la final au fost lansați mai mulți porumbei, simbolul electoral al candidatei la prezidențiale.

Victoria Furtună a evitat să vorbească despre faptul că este susținută de fețele bisericești în această campanie electorală.

„- Biserica vă face campanie electorală de fața oamenilor. Cum comentați asta? – Unde vedeți că biserica face campanie? Eu am ieșit și i-am mulțumit Domnului pentru faptul că trăim în pace și m-am rugat Domnului să fie pace la noi acasă. Matale ai spus vreo rugăciune fiind astăzi aici pentru pace?  – Credeți că nu este campanie electorală ceea ce faceți aici? – Dvs ați spus vreo rugăciune astăzi?”

Semnături colectate de preotul din Temeleuți

Preoții și episcopul de Bălți și Fălești nu sunt însă singurii care s-au mobilizat pentru a o ajuta pe fosta procuroare să devină președintă. Aceeași situație am găsit-o și în parohiile din raionul Florești, subordonate Eparhiei de Soroca și Drochia.

Oamenii din localitate ne-au sesizat la redacție că preotul din satul Temeleuți, raionul Florești, Veaceslav Parasi, ar fi colectat semnături pentru campania electorală a Victoriei Furtună. La fața locului am constatat însă aceeași șmecherie. Preotul le-ar fi spus sătenilor că semnăturile sunt pentru un alt scop.

„- Să nu se închidă biserica a fost. - Și a fost și la dvs? - A fost și la mine. - Și ați semnat? - Da! - Și v-ați uitat atent? Era anume așa să nu se închidă biserica? - Da, când a fost conflictul cela la aeroport. (n.r Pelerinajul preoților la Moscova) - Sunteți sigur de asta? - Nu-s sigur, dar așa era. - Dvs când ați semnat acolo, cum era? O foaie albă era? - Mai erau oameni. Numai semnături erau. După toate așa era, dar eu știu ce-a făcut. - Dacă o să aflați că lista ceea preotul a dat-o în altă parte? - El e om serios și nu cred. - Ați mers pe încredere că e preotul? - Da, e om în vârstă. E serios”.

...

„- La noi nu a ajuns cu semnăturile în mahala asta. - Dar ați auzit că a umblat, da? - Da, am auzit că a fost. - Dar știți pe cineva care ar fi semnat în listele astea? Dvs cine v-a spus, cineva care a semnat?  - Din mahala școlii. Cumătra mea chiar lucrează la biserică și a fost într-un timp și a strâns semnături, dar nu a ajuns pe aici. - Ca să nu se închidă biserica sau pentru ce? - Da, ca să nu se închidă biserica”.

...

„- Auzisem eu ceva de iscălituri că au făcut, dar eu personal sunt neutru. - Nu ați semnat? - Eu nu mă amestec. Sunt sătul. - Dar despre ce semnături ați auzit că a strâns preotul? - Cu o femeie nu știu ce, auzeam eu. Dracul știe. - Pentru Victoria Furtună? - Nu vă pot spune”.

La fel ca și în cazurile precedente, preotul s-a ascuns de echipa de filmare. Am găsit biserica din sat încuiată, iar acasă la preot nu a ieșit nimeni să discute cu noi. Apelul nostru telefonic l-a deranjat pe părinte.   

„- Părinte Veaceslav, bună ziua! De la postul de televiziune TV8 vă deranjează. Am vrea să discutăm cu dvs câteva minute. Suntem în sat, chiar la casa dvs. Ați putea ieși, dacă sunteți acasă, să discutați cu noi câteva minute? - Nu. Nu am posibilitate”.

La câteva ore de la această discuție, în timp ce eram în drum spre Chișinău, părintele Veaceslav a revenit cu un apel telefonic, dar să-și verse supărarea, pentru că i-am filmat casa.

„- Dacă e proprietate privată casa mea, dvs aveți dreptul să filmați proprietatea mea? - Noi din drum am filmat. Nu am pășit niciun pas pe proprietate privată. - Stați oleacă, dar de ce cu drona alergați împrejurul casei? - Dvs dacă ați revenit la mine cu un apel, am crezut că sunteți dispus să vorbim. - Eu am revenit pentru că ați filmat cu drona ce nu trebuia să filmați.

- Noi cunoaștem că dvs ați transmis niște liste secretarului Eparhiei Soroca cu semnături colectate de la cetățeni din sat. E adevărat asta sau nu? - Și care e problema chiar și să colectat? Avem vreo interzicere ca și cetățean să facem lucrul ăsta? - Să colectați semnături? Credeți că ar fi o normalitate un preot al satului să colecteze semnături în favoarea unui candidat electoral? -  Eu nu sunt în biserică. - Deci a existat totuși această listă? - Eu nu fac în biserică, chiar și să fi fost lucrul ăsta. - Dar ați primit îndemnuri de la Eparhia din Soroca să colectați semnături, că nu doar în satul dvs, nu doar dvs ați colectat? - Nu mă întrebați pe mine de chestii de astea că nu am mai avut niciun îndemn. Chiar să fi făcut, poate am făcut pur și simplu. Noi cu toții suntem cetățeni și fiecare putem să greșim”.

Părintele Veaceslav a făcut parte din grupul de preoți care au fost surprinși pe 20 august în Aeroportul din Chișinău plecând, în pelerinaj la Moscova.

„- Cine vă achită călătoria? - Eu singur. - Dar cu ce scop vă duceți la Moscova? - De ce vă vârâți în sufletul oamenilor? - Este adevărat că vă veți întâlni cu Ilan Șor? - Nu. - E adevărat că o să primiți câte o mie de euro pe card MIR? (Preotul a zâmbit)”.

Preoți reținuți cu bani extrași din „Sberbank” din regiunea transnistreană

Pe 13 septembrie, preotul din Temeleuți a fost reținut de Poliție, în timp ce revenea din regiunea transnistreană, de unde ridicase bani de la „Sberbank”,  folosind aplicația telefonică a unei bănci rușești. 

„- Eu am fost reținut, Da, ce am avut am avut, dar… - Și nu sunt bani extrași de pe un card din Rusia? - Nu. Asta e cu totul altă cale. - Dar de unde erau banii, dacă nu de pe cardul ăsta? - Eu nu vreau să discut pe temele astea”.  

În aceeași zi, au fost reținuți de poliție, cu bani extrași de la „Sberbank” și părintele din Mîndreștii Noi, dar și secretarul Eparhiei de Bălți și Fălești, Maxim Guzun. Despre reținerea fețelor bisericești a vorbit chiar episcopul Marchel, la o adunare cu preoți și enoriași.

Arhiepiscopul Marchel: „Avem un caz concret. La 12 septembrie, în Florești, au fost reținuți 2 sau 3 preoți pentru 12 ore, pentru că și-au ridicat absolut legitim bani din bancă, bine meritați de ei. I-au lipsit și de card, i-au lipsit și de bani și s-au mai ales și cu percheziții”.  

Pe de altă parte, preotul Maxim Guzun a negat categoric că ar fi vizat într-o anchetă a Poliției.

„- Aveți un card MIR? Ridicați bani din transnistria de pe acest card? - Nu. Nu am. - V-a oprit Poliția la intrare în Sănătăuca, împreună cu un alt grup de preoți? - Nu, la sigur nu am fost. Nu am niciun card și nu primesc niciun fel de bani de pe oarecare card, cum spuneți dvs. Și nu am fost în regiunea ceea pe 13 septembrie. Nu am fost acolo. - Dar în pelerinajul de la Moscova ați fost și dvs împreună cu colegii? - Nu”.  

Poliția a documentat mai mulți preoți care s-au implicat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, care urmează a fi amendați.  

„Au fost înregistrate două cazuri la Bălți, două în raionul Râșcani, unul la Sângerei și unul în municipiul Chișinău. Pe numele fețelor bisericești au fost pornite procese contravenționale în baza Art. 52, aliniatul 2 din Codul Contravențional: „Efectuarea agitației electorale de către reprezentanții cultelor religioase, desfășurată inclusiv în lăcașele de cult în cadrul campaniei”. Totodată, a fost sesizată Mitrolopia Moldovei și Comisia Electorală Centrală” , a precizat IGP la solicitarea Cutiei Negre.

Pelerinajele preoților la Moscova și coordonatorul din anturajul lui Putin

Acuzațiile de implicare a preoților Mitropoliei Moscovei în politică au apărut odată cu pelerinajele acestora în Federația Rusă. Potrivit informațiilor oferite de Poliție, în aceste deplasări în Rusia au fost circa 200 de preoți din Moldova. Portalul Deschide.md a scris că fețele bisericești ar fi fost instruite la Moscova să facă propagandă împotriva Maiei Sandu și referendumului din octombrie. Tot acolo, ei ar fi primit carduri MIR pe care primesc lunar bani din Rusia.

Atât Patriarhia Rusă, cât și Mitropolia Moldovei au negat orice conotație politică a acestor pelerinaje.

Tot Deschide.md a scris că deplasarea preoților la Moscova a fost coordonată de un personaj cu dublă cetățenie - rusă și ucraineană, Dmitri Chistilin, care ar face parte din anturajul lui Putin. Chistilin ar fi organizat și Drumul Păcii din Chișinău și s-ar fi ocupat și de campania electorală a Victoriei Furtună.

Pe 5 octombrie, Chistilin a fost declarat indezirabil și expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova, fiind însoțit până la traversarea frontierei cu Ucraina. La scurt timp, a fost reținut de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). El este acuzat de trădare de patrie și riscă închisoare pe viață cu confiscarea averii.

Victoria Furtună, pe care am prins-o la o întâlnire cu alegătorii, neagă orice legătură cu Dmitri Chistilin.

Victoria Furtună: „Nu știu despre cine vorbiți. Nu cunosc persoana în cauză. Lumea o să iasă acum cu diferite învinuiri, o să se străduie să-mi denigreze imaginea. Eu sunt candidat independent și eu am respectat legislația”.

La fel, candidata neagă implicarea preoților în colectarea de semnături pentru înregistrarea sa în cursa electorală.

„- Nu este adevărat. Echipa a strâns semnături și eu îmi asum acest fapt. - Niciun preot nu a strâns pentru dumneavoastră? - Niciun preot”.