09 septembrie 2022, ora 19:30

Noile indicatoare apărute în capitală creează confuzie în rândul șoferilor. Mai exact, este vorba despre cele instalate la intersecția străzii Studenților cu bulevardul Moscova. Conducătorii auto ne-au spus că nu este clar, de pe care bandă pot vira la stânga și că, în opinia lor, acest indicator ar trebui să fie instalat mult mai înainte. O altă situație confuză se atestă pe strada Bănulescu Bodoni colț cu Kogălniceanu. Aici, indicatorul arată circulație permisă doar la stânga, în timp ce marcajul permite și deplasarea înainte.

Din imagini reiese că șoferii încalcă regulile de circulație, atunci când schimbă banda, traversând linia albă întreruptă.

„Majoritatea șoferilor ne-au spus că observă, în primul rând, indicatorul care îi atenționează că de pe banda din stânga o pot lua doar la stânga. Incertitudinea apare atunci, când văd și semnul, care indică că, de fapt, de pe această banda mașinile pot face întoarcerea. Atunci, unii aleg să încalce marcajul, iar alții să
facă un cerc în plus”.

Conducătorii auto mai spun că de vină pentru acestă confuzie ar fi autoritățile locale:

„ - Ne-am deprins fără ele și altfel se circula.
 - Cum ar trebui să fie?
 - Puțin mai în devreme să facă indicatorul, ca să știm cum să ne aranjăm în benzi”.

„Sunt foarte incomode. Eu pe aici intram la stația PECO, dar acum trebuie să mă duc pe acolo”.

„Este ceva neobișnuit pentru noi. De obicei, nu era desenat, dar acum am ieșit și am văzut că e alt marcaj”.

„Dacă nu ar fi această parcare ar fi foarte bine”.

În replică, responsabilii de la INSP ne-au spus că Primăria a instalat indicatoarele cu abateri și că locul acestora trebuie schimbat la distanțe prevăzute de actele normative, așa cum prevede legislația. La rândul lor, autoritățile locale susțin că au coordonat toate mișcările cu poliția. Am vrut să aflăm mai multe detalii, dar Vitalie Mihalache, șeful de la Direcția Transport, nu ne-a răspuns la apel. Între timp, șoferilor le dă bătăi de cap și situația de la intersecția străzii Gavriil Bănulescu-Bodoni cu Mihail Kogălniceanu. Acolo, indicatorul instalat cu câțiva metri înaintea intersecției atenționează șoferii că banda din stânga este desinată doar virării la stângă, pe când marcajul permite și deplasarea înainte.

Conform Regulamentului circulației rutiere, prioritate are indicatorul, iar în acest caz, șoferii spun că marcajul demult trebuia șters:

„Este o gafă mare. Eu cred că ar trebui să pună un semafor spre stânga, pentru că mereu sunt multe mașini și e complicat să virezi”.

„Ca la moldoveni. Totul în folosul oamenilor”.

Și în acest caz, poliția ne-a spus că Primăria ar trebui să șteargă marcajul. Pe de altă parte, șeful de la Exdrupo, întreprindere care se ocupă de marcarea străzilor din Chișinău, spune că nu ar fi primit nicio prescripție din partea INSP. Totuși, echipa va merge în teren pentru a remedia situația.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.