11 septembrie 2022, ora 20:50

Fostul comunist, apoi democrat, și actual președinte al Curții de Conturi, Marian Lupu, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis cu Ordinul „Steaua României”. Distincția a fost oferită „în semn de înaltă apreciere, pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european”. Decizia liderului de la Cotroceni a fost criticată de unii analiști politici de la noi, dar și de unii reprezentanți ai societății civile. Dacă s-a bucurat de ordinul acordat Marian Lupu, nu am reușit să aflăm, întrucât consilierul acestuia ne-a spus că va veni în zilele următoare cu un comentariu.

Decretul prin care președintele Curții de Conturi Marian Lupu, a fost distins de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor a fost semnat pe 8 septembrie. Distincţia i-a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul. Ordinul acordat a stârnit un val de nemulțumiri. Analistul român Sorin Ionița a criticat dur decizia președintelui român.

„Faptul că această meduză politică ce ia forma vasului în care o pui, mai ales dacă vasul ăla e căptuşit cu gălbiori, primeşte de la Johannis Steaua României, arată într-o fulgerare tot ce a fost prost în relaţia cu Moldova în ultimele decenii.” a scris acesta pe Facebook.

Analistul român a amintit și de parcursul politic al lui Marian Lupu.

„Omul s-a lansat în politică în Partidul Comunist anti-român al lui Voronin, fiind secundul acestuia, apoi l-a trădat şi s-a dus să fie omul bun la toate al oligarhului Plahotniuc”.

Și europarlamentarul Eugen Tomac și-a exprimat dezamăgirea față de decorarea cu Ordinul „Steaua României” a lui Marian Lupu, precizând că nu poate înțelege o astfel de decizie, iar statul român, practic, „alege să decoreze pe cine nu merită”. 

Critici au curs gârlă și de cealaltă parte de Prut. Fosta deputată Maria Ciobanu, se întreabă cine de la Chișinău e autorul demersului? Guvernul, Parlamentul, Președinția. În trecut, Lupu a negat că limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova este româna și a spus că protestele de pe 7 aprilie 2009, care au răsturnat regimul comunist al lui Vladimir Voronin, ar fi fost o lovitură de stat.

Mai mult, Marian Lupu, declara în urma cu mai mulți ani că noţiunea de limbă română este propagată excesiv şi astfel s-ar afecta dreptul cetăţenilor de a-şi alege identitatea. Marian Lupu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte interimar al Republicii Moldova, dar și fost președinte al Partidului Democrat, după ce a părăsit rândurile Partidului Comuniștilor.

27 decembrie 2025, ora 12:53

Fostul prim-ministru Vlad Filat a fost dat în căutare internațională. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat pentru TV8 că solicitarea a fost inițiată pe 26 decembrie de Biroul Central Național INTERPOL Paris.

Potrivit articolului 18 alin. (2) din Constituție, cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, iar Viorel Cernăuțeanu a venit cu careva explicații, menționând că în acțiunile următoare urmează o cooperare între Procuratura de la Chișinău și Procuratura din Franța.

„Paris nu a trimis doar Republicii Moldova, a trimis tuturor statelor membre pe canalul de comunicare și informare Interpol. Într-o circumstanță sau alta, persoana poate fi în una din țările care sunt membre Interpol și aceste țări sunt obligate de a asigura procesul de reținere și extrădare. În cazul în care acel cetățean este și cetățean al statului către cine a venit această solicitare, cum este Moldova, este corect, noi nu extrădăm cetățenii noștri. Dar aici sunt deja procedurile ulterioare care vor fi cooperate între Procuratura de la Chișinău și Procuratura din Franța, unde se va stabili care sunt pașii. În astfel de proceduri trebuie să-și expună acordul și subiectul vizat. Procuratura va stabili pe ce cale va merge”, ne-a declarat Cernăuțeanu.

La începutul lunii decembrie, fostul premier a fost condamnat la doi ani de închisoare în Franța pentru spălare de bani. Potrivit AFP, acesta ar fi folosit bani obținuți ilegal dintr-un contract pentru Loteria Națională a Moldovei ca să cumpere bunuri imobiliare în Franța. Filat a calificat sentința drept „motivată politic” și a contestat-o. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța franceză a stabilit și o amendă de 100.000 de euro.

Într-o postare pe Facebook, Vlad Filat respinge acuzațiile și susține că decizia instanței franceze este influențată politic:

„Decizia pronunțată de instanța franceză în dosarul privind partajarea bunurilor după divorțul meu din 2012 este una motivată politic și puternic influențată din Republica Moldova. Solicitările transmise autorităților franceze au fost exagerate și lipsite de fundament juridic, fapt care a condus la o hotărâre fără precedent în jurisprudența Franței, uimind atât avocații, cât și părțile implicate în proces”.

El mai afirmă că dosarul vizează exclusiv achiziția unei locuințe în Franța și că procedura s-ar baza pe o mărturie falsă.

TV8.md amintește că în 2022, autoritățile franceze au pornit un dosar penal pe cazul vilei de lângă Geneva, aflată pe teritoriul Franței, a Anei Roșca, nepoata lui Vlad Filat. Pe imobilul care, potrivit unei investigații Rise, ar fi costat circa 1,33 milioane de euro, cu tot cu taxe, instanța de judecată franceză a aplicat sechestru. 

Despre această vilă, aflată în localitatea Les Mermes, Rise Moldova a scris în septembrie 2022. În acte, imobilul figurează pe numele Anei Roșca, fiica fostului secretar general al PLDM, Victor Roșca, care este și fostul cumnat al lui Vlad Filat. Potrivit investigației, procurorii moldoveni ar fi găsit, în urma unor percheziții făcute la sediul companiei IPTEH SA din Chișinău, o copie a contractului de vânzare-cumpărare a vilei. Documentul ar fi fost semnat între Ana Roșca și foștii proprietari ai casei, o familie din Emiratele Arabe Unite.

Rise mai scrie că vila ar fi fost cumpărată din banii companiei canadiene Amaya Gaming Group Inc., în schimbul unei hotărâri de Guvern adoptate în 2011, pe vremea când Vlad Filat era prim-ministru. În acel an a fost creată compania Amaya Group SRL, iar la trei luni distanță, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a fost schimbat cadrul legal al jocurilor de noroc din Republica Moldova.

Astfel, a fost creată Loteria Națională a Moldovei, o întreprindere cu monopol de stat în domeniul jocurilor de noroc, deținută integral de Ministerul Finanțelor. Ulterior, Loteria Națională a încheiat, fără concurs public, un contract de colaborare cu Amaya Gaming Group, companie specializată în administrarea platformelor electronice de jocuri de noroc. Conform înțelegerii, profitul obținut urma să fie împărțit în mod egal, 50 la 50, între cele două părți.

Vlad Filat a fost șeful Cabinetului de Miniștri în perioada 2009-2013, iar ulterior deputat pe listele Partidului Liberal Democrat. În 2015, acestuia i s-a ridicat imunitatea parlamentară, fiind imediat reținut, pentru corupere pasivă și trafic de influență. 

Câteva luni mai târziu, Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare, decizie menținută de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Pe tot parcursul cauzei, fostul prim-ministru nu și-a recunoscut vina și a declarat că dosarul său este unul politic. 

După ce a stat în închisoare aproape trei ani, Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție înainte de termen. Atunci avocatul acestuia a declarat că măsura a fost posibilă datorită deciziilor CEDO. Mai exact, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că Filat este deținut în condiții proaste, iar legislația țării noastre prevede în astfel de situații reducerea pedepsei.