Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.

Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.

4 septembrie 2018.  

Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.

În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.

Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei. 

5 septembrie 2018. 

Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.

În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul  SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.

La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.

La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.

- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat? 

- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.

Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia

Tot pe 5 septembrie 2018,  Vasile Botnari  a  semnat un contract cu „Air Moldova” pentru  transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul,  17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”. 

Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.

IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.

Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.

Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?

Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.

Tot în acea noapte la SIS a fost organizată  o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.

6 septembrie, ora 5:00 dimineață. 

Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS. 

Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.

Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat  să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.

RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când  dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.

Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?

Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”. 

Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că: 

Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.

Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.

Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.

Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.

La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.

Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.

Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis. 

Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.

„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.

Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău

Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.  

Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari. 

Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci. 

Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.

• -Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova? 
• - Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
• - Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
• - Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
  - Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
  - Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere. 
  - Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp?
• - Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
   
• Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
• - La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat. 
  - Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
  - Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane. 
  - Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
  - Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
  - Înțelegeați de ce ați fost reținut?
  - Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
  - Deci, v-au mințit?
  - Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.
•  

Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”. 

IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”. 

Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS 

Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci  se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS. 

Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci. 

Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.

29 noiembrie 2018  Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?

ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.

Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018 

Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”. 

În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu. 

În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.

Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?

Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită. 

Peste o lună de la răpirea profesorilor turci,  Recep Erdogan a venit  la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare. 

Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”. 

RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport. 

Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci

Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară.  Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.

Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.

În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi  implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.

Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții  în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice. 

Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că  au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi  identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.

Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.

De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.

Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.

Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.

Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.  

Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci 

Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.

Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.

Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.

„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma  determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri. 

Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.

OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.

Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire  ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.

Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.

La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.

În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.  

Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea

În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.

La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020,  cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală. 

Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.

În aceeași zi,  procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat  recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.

În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS?  - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.

Totuși  Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.

Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.

„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.

În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău

Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău. 

Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.

GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie. 

În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.

Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens.  - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.

În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”

Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci

Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.

Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat  în arest la domiciliu. 

Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.

Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele  operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.

În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.

În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.

Iulian Carman, șef adjunct Centrului  Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de  investigații  privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție. 

Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa. 

Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție. 

Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău. 

Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.

Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo. 

Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.

Republica Moldova este o un stat sărac, dar cu oameni extrem de generoși cu partidele politice. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost un soi de competiție între bugetari, pensionari și chiar șomeri la donații pentru diferiti concurenți. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. 

Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare. Am întâlnit și mulți donatori care nu știau nici cu spatele despre sumele pe care le-ar fi vărsat în bugetul de campanie al partidului.

Am pornit în căutarea pensionarilor și șomerilor din lista de donatori ai Partidului Nostru din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Ne-a atras atenția un cuplu de bătrâni, Vera și Andrei Roșior. Cei doi, potrivit datelor CEC, au donat la mijloc de septembrie, 10 mii de lei pentru Partidul Nostru. Andrei Roșior, pe care l-am găsit acasă, nu știe însă nimic despre donațiile pe care le-ar fi făcut.

Discuție între Andrei Roșior și reporterul TV8:

-        Dați-mi un număr de telefon și când o să aflăm o să vă sun.

- Dar nu cunoașteți ce sumă ați donat?

– Nu pot să spun nimic, eu cu capul meu...

 – Nici soția nu cunoaște?

 – Ea încă e mai rău ca mine. Parcă am donat. Baba era acasă, eu nu știu.

 - Dar a venit cineva să ceară bani de la dvs?

 - Eu nu pot să spun asta, nu eram acasă. Eu mai mult pe la spital.

 - Ce pensie aveți dvs?

- Patru mii.

- Dar soția dvs.?

- Nu știu, ea la Bender primește.

- Iată pe listă figurați că ați donat 10 mii de lei? Este corect?

- Poate să fie așa. O să vină nepoata și o să mă lămurească.

- Nu cunoașteți absolut nimic?

- Nu pot să spun nimic.  

La scurt timp după ce ne-am îndepărtat de casa soților Roșior, am fost contactați telefonic de un bărbat, care s-a prezent drept nepot al acestora. El ne-a cerut insistent să nu mai umblăm prin sat în căutarea donatorilor Partidului Nostru.

 -   Vă rog frumos, nu umblați casă de la casă și căutați prostii. Acolo e tot legal. Buneii mei au donat bani la partid. Verificați mai departe, dacă au sau nu au bani. I-ați întrebat dacă au bani. Ce fel de vorbe-s astea? Dacă el a dat bani, înseamnă că e conștient că a dat banii.

-        Dumnealui ne-a spus că nu cunoaște.

– Înțelegeți că în fiecare zi vin de ăștia ca și dvs. Unul de la Partidul lui Șor vine, unul …

-        L-am întrebat  pe domnul dacă îi ajunge pensia pentru ca să doneze.  Iată dvs, având pensia maximum 3 mii de lei, v-ați permite să donați bani unui partid?

-        Eu cred că, dacă m-ar aranja partidul, aș da și 20 de mii. Toată suma aș da-o, numai ca să scăpăm de ăștia, de „hleghiile” astea d ela guvernare..

-         Dvs ați donat în numele bunelului?

 - Nu, eu n-am donat în numele buneilor. Buneii au donat cu mâna lor, cu semnătura lor. Nu le încâlciți.

- El nici măcar nu știa ce sumă a donat. A zis că mătincă mi-am pus semnătura.

- Dvs ați văzut din ce an e el? El am fost acum la dânsul și deseară el poate spune că eu nu am fost la dânsul. Atât! Timpul costă bani. La revedere!    

O altă gospodărie, alți doi pensionari, Gheorghe și Nina Catan, care au sponsorizat Partidul Nostru tot cu 10 mii de lei. Femeia a evitat să vorbească la cameră. A răspuns la câteva întrebări de după poartă.

Discuție între reporterul TV8 și Nina Catan:

-        Dvs cu soțul figurați pe o listă că ați fi donat bani.

-        Ce-i cu dânșii? Sunt sănătoși? Care partid, care bani donați? Nu am văzut și nu am auzit nimic. Nu am donat niciun bănuț de râs.

- Nici soțul dvs?

- De unde să luăm noi? Doamne ferește! Nu am avut niciodată în viață 10 mii de lei. De unde? Ce-i cu voi? Cu o pensie de 1500 de lei, de unde?

Nu ne-am îndepărtat prea mult că am primit un nou apel cu amenințări de la o persoană care s-a prezentat drept fiul soților Catan. Bărbatul, cel mai probabil, obținuse numărul de telefon de la nepotul de mai devreme al soților Roșior. 

– Dvs ați mers și ați vorbit cu două doamne. Ați intrat în ogradă.

- Noi nu am intrat în ogradă.

- Pentru așa ceva trebuie să aveți dosar și cred că o să-l aveți. O să vă dau în judecată. Vă spun. Ieri au fost aici și au întrebat o bucată de sat, dacă n-ați dat bani la Partidul Șor că o să vă aresteze și dvs veniți azi și îi întrebați dacă n-ați dat bani la Partidul Nostru.

– Eu m-am prezentat și am spus că suntem de la TV8.

- Ați trimis ieri Partidul Șor, adică v-ați prezentat ca de la Partidul Șor și i-ați băgat pe oameni în spărieți ca azi când o să veniți cu altă întrebare,  oamenii să vă spună că nu au donat. 

Din Hârbovăț am mers în satul vecin, Bulboaca. Aici o istorie similară. O pensionară care figurează în listă că ar fi donat, împreună cu soțul său, 10 mii de lei, declară că nu știe nimic despre asta.

Discuție între reporterul TV8 și Nadejda Miron:

- Dvs ați donat împreună cu soțul dvs?

- În ce partid?

- Sunteți pe lista Partidului Nostru ca și donator. Nu ați donat?

- Nimic! Eu nici nu știu.

- Suma pe care ați donat-o dvs este de 5 mii de lei.

- Doamne ferește!

- Împreună cu soțul dvs, la fel 5 mii de lei. Deci 10 mii de lei în total ați donat. Ce pensie aveți dvs?

- Trei mii.

- Și v-ați permite să donați o pensie și jumătate unui partid?

- Pot să donez pentru cineva drag, pentru cineva care are nevoie, numai nu pentru partid.

- Deci dvs nu ați făcut nicio donație?

- Nu, n-am făcut. Să donez eu trebuie chiar să semnez, să am banii aceștia, dar să fac eu așa ceva… Hai că o să ne lămurim noi cu asta. Eu nu pot să donez așa sumă că n-am de unde. Dar îmi pare bine că am aflat că poate să se gândească lumea că suntem chiar bogați. 

Sponsorii generoși din satele raionului Glodeni

Situații similare cu pensionari donatori am întâlnit și în alte raioane din țară. În satul Petrunea din Glodeni am găsit-o pe Maria Gușan. Aceasta, împreună cu soțul său Petru Gușan,  ar fi donat Partidului Nostru câte 5 mii de lei. Potrivit registrului donatorilor de la CEC, soții sunt și membri ai partidului pe care l-au sponsorizat. Maria Gușan a negat însă orice legătură cu formațiunea politică.

Discuție între reporterul TV8 și Maria Gușan:

-        Ați donat unui partid bani?

-         Nu. N-am donat la niciun partid și nici nu vreau să mă filmați.

-         N-ați fost la niciun partid?

-        - N-am fost nici la  un partid nicăieri.  

O altă casă din Petrunea, un alt donator pensionar. Ivan Gușan figurează în registru cu o donație de 7300 lei. La poartă ne-a întâlnit feciorul său, care însă a încercat să ne ducă pe o pistă greșită, afirmând că acolo nu locuiește Ion Gușan și nici nu știe cine e acesta.

Am continuat căutările pe ulițele satului Petrunea și am aflat că Anatolie Gușan, cu care tocmai vorbisem, ar fi membru activ al Partidului Nostru. Pensionarul  Ivan Gușan, pe care îl căutam, este tatăl său și locuiesc în aceeași gospodărie. Așa că ne-am întors la poarta familiei. De această dată, bărbatul a fost mai agresiv în discuții cu echipa Cutiei Negre.

Discuție între Anatolie Gușan și reporterul TV8:

-Care-i întrebarea, nu înțeleg eu.

 - Vreau să vă întreb dacă dvs sunteți membru al Partidului domnului Usatîi?

- Am fost cândva.

- Dvs ați donat bani partidului în campania electorală care a fost?

 - Cu ce scop mă întrebați?

- Pentru că este un subiect de interes public. Facem un material despre donații. 

- CEC-ul are toate listele, care și cine a donat. Vă duceți la dânșii și-i întrebați.

- Pe tatăl dvs îl cheamă Ivan? Dumnealui a donat bani  pentru acest partid anul acesta în campania electorală?

- Eu nu pot să răspund de alți oameni. 

- Dar când v-am zis despre Partidul Nostru, v-ați făcut de parcă nici nu cunoașteți despre el.

– Eu cunosc așa partid că există.

- Dar sunteți membru și în prezent la acest partid?

-  Asta e viața mea personală.

- Dar dl Ivan este acasă?

– Este.

-        Putem discuta cu el?

-        Nu.

-        De ce ?

-        El se simte rău și stă în pat.

-         Dumnealui a donat 7300 de lei în această campanie.

-         Eu nu pot să răspund de alți oameni. Fiecare răspunde de dânsul. Eu pot să donez cui vreau și cât vreau. Și matale la o zi de naștere pot să-ți transfer 200 de lei pentru o ciocolată. În țara noastră, cu guvernarea de azi, e greu de trăit. 

Tot în Petrunea locuiește un alt donator al Partidului Nostru, cu numele Nicolae Gușan. I-am găsit casa datorită unui banner pe care-l avea lângă gard și fusese utilizat într-o altă campanie electorală a partidului Nostru. Pensionarul a văzut echipa noastră de filmare și s-a ascuns după casă. L-am strigat de mai multe ori la poartă, dar nu a reacționat. La rugămintea noastră, s-a dus să-l cheme o vecină. Într-un final, Nicolae Gușan a ieșit la poartă, dar nu a fost prea vorbăreț.

Discuție între reporterul TV8 și Nicolae Gușan:

- Dvs ați donat bani în această campanie?

- Toate întrebările la CEC. Acolo e tot și eu nu pot să vă spun nimic.

- Dvs sunteți pensionar. Ce pensie aveți?

- Ce pensie am eu, n-ai tu. Treaba mea cu pensia mea.

- Dar v-ați permis din pensie să donați bani?

- Nu din pensie, asta-i treaba mea.

- Dar ați donat totuși bani?

- Da! 

După reacțiile neprietenoase ale donatorilor Partidului Nostru din Petrunea ne-am îndreptat în satul Danu din același raion. Și aici am găsit peste 10 sponsori generoși ai formațiunii lui Renato Usatîi. Prima donatoare pe care am întâlnit-o în localitate, Natalia Balaban, s-a declarat o susținătoare aprigă a Partidului Nostru. Femeia a indicat în Registrul donatorilor că e șomeră și a oferit în campanie 5 mii de lei.

Discuție între Natalia Balaban și reporterul TV8: 

- Am donat pentru că susțin Partidul Nostru. Am donat înainte de alegeri, nu mai țin minte data. Știu precis că 5 mii am donat. Eu am venit în satul ăsta străin. Bărbatul meu e de aici  și se ocupă cu agricultura. Noi foarte multe greutăți avem în agricultură și vrem ca măcar Usatîi să facă ceva pentru noi. Suntem tineri. Rămânem aici. Nu plecăm nicăieri, dar e greu, din an în an e mai greu. Chiar ne gândim să ne ducem peste hotare.

- Dacă nu lucrați, v-ați permis să donați această sumă?

- Păi, o dată la patru ani, cred că nu este așa o sumă mare.

Alți 10 sponsori de campanie din satul Danu ai Partidului Nostru sunt angajați SRL AAA-Map. Compania administrează o stână de oi și niște depozite agricole. Aceștia au donat bani cash, în aceeași zi, sume cuprinse între 6 și 15 mii de lei. Am mers la depozitele companiei de lângă sat, în speranța să putem discuta cu o parte dintre donatori. Nu i-am găsit însă acolo nici pe ei, nici administratorul firmei.

Faptul că am mers să-i căutăm și să discutăm cu sponsorii Partidului Nostru din Anenii Noi și Glodeni l-a deranjat vizibil pe liderul formațiunii Renato Usatîi. Acesta s-a lansat în acuzații la adresa reporterului de investigații în direct în timpul emisiunii Cutia Neagră, cu o săptămână înainte să publicăm investigația. 

Renato Usatîî: - Este ok să investigați, să mergeți la oameni să-i întrebați. Aveți acces la informații, de unde le-ați luat treaba voastră. E secretul sursei și tot așa. Dar modul în care au fost vizitați unii cetățeni din țară de echipa TV8 a fost tare urât. Să vii peste un om de 68 de ani, Dvs zâmbiți, dar omul stă pe pastile, deoarece ai voștri i-au speriat: „da` știți, pentru faptul că ați finanțat, puteți să aveți un dosar penal?

Mariana Rață:  - Cine, colegii mei au spus așa ceva despre dosare penale?

Renato Usatîî:  - Da, asta colegii dvs au vorbit așa ceva.

Mariana Rață:  - Asta dvs cineva v-a povestit sau aveți înregistrarea discuției? Dl Usatîi, telespectatorii noștri vor avea ocazia să- și facă părerea despre ce spuneți dvs exact săptămâna viitoare când apare investigația. 

Renato Usatîî: - Voi lucrați exact cum lucra Cavcaliuc cu Direcția 5, așa lucrați voi cu oamenii în țară. Nu se poate de venit la oameni să-i intimidați, pentru că voi vreți breaking news.

Mariana Rață: - Oamenii când fac donații pentru un partid își asumă că numele lor o să apară într-o listă, că s-ar putea să vină niște jurnaliști să-i întrebe.

Renato Usatîî: - Eu vorbesc despre comportament. Nu este o problemă că întreabă. Jurnaliștii trebuie să întrebe. Modul în care ei întreabă, cu așa-numite sperietori și săgeți că vedeți că puteți să aveți probleme,

Mariana Rață: - Nu cred, dar dacă dvs aveți o înregistrare audio, eu cu mare drag o voi asculta.

Trei șomeri din Chișinău cu donații de 44950 lei 

În lista donatorilor pentru Partidul Nostru ne-au atras atenția și trei șomeri din Chișinău. Aceștia au donat câte aproape 45 de mii de lei și au indicat că banii provin din vânzare de mașini sau imobile. Am încercat să-i găsim, dar nu ne-a reușit.

Ghenadie Dochitcu a indicat în actele de la CEC că are domiciliul într-un bloc de pe strada Muncești. Bărbatul,  însă, nu a indicat numărul apartamentului. Am stat de vorbă cu câțiva oameni care locuiesc acolo, însă nimeni nu-l cunoaște pe sponsorul lui Usatîi.     

Serghei Ilicov a avut aceeași tactică. Acesta a evitat să indice în acte numărul apartamentului în care ar avea domiciliu. Am fost la blocul situat pe strada Nicolae Costin, dar nu l-am găsit.      

Din apartamentul situat pe strada Valea Trandafirilor, indicat drept domiciliu de Sergiu Moisei, un alt sponsor al formațiunii lui Usatîi, ne-a răspuns o femeie care stă acolo în chirie. Aceasta nu-l cunoaște pe Moisei. Actele consultate ulterior de reporterul Cutiei Negre arată că apartamentul a fost în proprietatea lui Moisei, dar l-a vândut cu patru ani în urmă.

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, crede că legislația ce vizează sponsorizarea campaniei electorale este bună, dar are pe alocuri câteva carențe de care se folosesc politicienii pentru a-și finanța campania din surse netransparente.

„Din punctul meu de vedere, noul Cod Electoral și prevederile acestuia, în special capitolul 5, care este destinat finanțării campaniilor electorale și a grupurilor de inițiative, este bine elaborat și eu cred că este suficient ca să asigure transparența în campania electorală. Dar legea conține anumite carențe. Dacă ne uităm la statistici, vedem că 80% din cheltuielile pe care le declară partidele, sau chiar mai mult, vin de la bugetul de stat.  Deci, în țara noastră, oamenii nu sunt foarte pregătiți să susțină partidele politice. Atunci o parte din partide recurg la metodele la care v-ați referit cu donatori fictivi și așa mai departe. Nu trebuie să ne facem iluzii.

Noi ne amintim, de exemplu, campania din 2010, când la Partidul Comuniștilor, care guvernase până atunci, s-a descoperit că oameni care nu au domiciliu, oameni foarte săraci ar fi donat 200 de mii de lei Partidului Comuniștilor. Au mers colegii voștri jurnaliști, s-au întâlnit cu familia respectivă, oamenii au strâns din numeri și au spus că nu au așa bani. Noi nu avem cu ce trăi, nu avem unde trăi. Ce a urmat după asta? A urmat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege și autor a fost renumitul nostru compatriot Vlad Plahotniuc, care propunea ca finanțarea să fie liberalizată, iar oamenii care dispun de resurse financiare să poată dona partidelor milioane de lei. Atunci legea nu a fost adoptată. Dimpotrivă, în 2019, după ce la guvernare a venit blocul ACUM împreună cu Partidul Socialiștilor, au fost introduse modificări în legislația electorală care prevede dimpotrivă scăderea pragului de donații până la câteva salarii minime, tocmai pentru a nu permite ca așa numiți saci de bani să finanțeze campaniile electorale.

11 angajați la grădiniță, sponsorii Partidului Nostru

Chiar dacă municipiul Bălți este considerat orașul de suflet al lui Renato Usatii, cea mai bună mobilizare în susținerea financiară a Partidului Nostru  la parlamentare a fost în orasul Glodeni. Primară a localității este Stela Onuță, membră a partidului, aleasă deputată. Din respect pentru ea, în Glodeni, pentru Partidul Nostru au donat bani de la angajații primăriei, până la bucătărese din grădiniță.  

Cea mai mare mobilizare a fost la grădinița Nr.4 unde 11 angajați au adunat peste 85 de mii de lei pentru formațiunea lui Renato Usatîi. În listă am găsit bucătărese, care au donat peste 5 mii de lei fiecare, o asistentă medicală și un paznic cu donații de 9 mii de lei. O educatoare a vărsat în contul de campanie 10500 lei, iar directoarea grădiniței – 15 mii de lei. Toate donațiile au fost făcute cu bani cash și în aceeași zi, pe 8 septembrie.

Pe teritoriul grădiniței nu am putut intra. Poarta era încuiată cu lacăt, pentru a limita accesul străinilor în instituție. A ieșit însă directoarea să afle de ce îi căutăm și ne-a oferit explicații ce vizează donațiile.

Discuție între Elvira Scobioală și reportera TV8:

-        Am susținut Partidul Nostru pentru că doamna primar ne ajută și e alături de noi întotdeauna. Ne-a donat mai multe terenuri de joacă care au fost pentru beneficiul nostru. Doamna primar face multe lucruri pentru orășelul nostru și o susținem.

-        Voiam să concretizez. Am observant că 11 persoane din instituția pe care o conduceți au donat. Cunoașteți despre asta?

-  Cred că fiecare în particular a mers și a făcut declarațiile, nu pe teritoriul instituției. Eu nici nu am știut, pe urmă am aflat din alte surse. Eu n-am făcut nicio agitație, că nu am dreptul legal.

- Ați transferat bani sau ați dat cash?

- Nu, nu, cash.

- De ce ați donat cash, de obicei e mult mai ușor prin transfer.

- Fiecare are dreptul să decidă cum face. Telefonul nu era atunci cu mine și așa a fost.  

Din cei 10 subalterni din lista sponsorilor de campanie, directoarea ne-a trimis la poartă doar o bucătăreasă să vorbească despre donația de 5600 lei pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru.

Discuție între Ecaterina Șereptica și reportera TV8:

- Eu cred că această informație este confidențială. Nu aș vrea să pronunț suma.

 - V-a spus cineva să donați?

 - Nu, asta e părerea mea. Ei au făcut foarte mult pentru noi și noi am decis așa.

- „Ei” asta cine, partidul?

– Partidul însuși, ei au făcut multe și pentru bucătărie. Au făcut multe și pentru grădiniță.  Așa am donat din toată inima.

– Adică, nimeni nu a făcut agitație?

- Nu, nici într-un caz. Eu mă strădui să nu fac agitație pentru niciun partid. Asta e doar părerea mea.

- Dar salariul dvs vă permite să donați?

- Cu fiecare an, ei fac tot posibilul ca să ne permitem. Am fost personal și am donat cash.   

- Țineți minte perioada, în ce lună sau săptămână Aați donat?

- Nu, atât de repede zboară timpul că eu nici nu atrag atenția. Stimăm foarte mult Primăria că face foarte multe pentru noi.

Angajații Primăriei Glodeni, sponsori generoși

Primăria orașului Glodeni este condusă de Stela Onuțu, deputata aleasă din partea Partidului Nostru. Din echipa sa d ela Primărie 6 funcționari au sponsorizat campania electorală a partidului. Cea mai mare sumă, 14 mii de lei, a donat-o Tatiana Galer, specialistă în planificare în cadrul Primăriei.

- Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc. - De ce? Măcar să ne spuneți ce v-a motivat să donați? De ce ați donat? - Cred că o să mă abțin de la careva comentarii. Nu vă supărați, nu vreau să intru în detalii. - Măcar să ne spuneți, ați donat sau ... ? - Da, a fost o donație, în dependență de cât consideră fiecare suma mare, mică. - Dar ce sumă dvs ați donat? - Tot nu vreau să ies cu așa declarații. - V-a îndemnat poate cineva să donați? - Nu, a fost propria inițiativă. Nu, nu, a fost totul… MUSCA - Dar măcar să ne spuneți în ce perioadă ați donat? – Acum, anul acesta. - Anul acesta când? O lună în urmă, două luni în urmă? - Undeva, cred, vara. MUSCA Asta e tot. Cred că am spus prea multe decât mi-aș fi dorit să zic.

Viceprimarul de Glodeni a fost mai deschis în discuția cu noi.

Discuție între viceprimarul Ruslan Ungurean și reportera TV8:

- În campania electorală am făcut donații pentru Partidul Nostru în sumă de 10 mii de lei. Donații am făcut din respect și susținere a partidului dat.

- Sunteți membru al partidului?

- Nu. Sunt un susținător al partidului și am hotărât să donez suma respectivă. Susținerea pe care o am din partea partidului dat, în special a domnului Renato Usatîi, am un respect anume pentru el prin faptul că în perioada de timp, din 2015 până prezent, a ajutat orașul nostru cu tehnică, cu diferite donații în amenajarea orașului.Asta a fost așa o discuție că ar fi nevoie de o susținere, dacă aș fi deschis. Am spus că da.

- Cineva din partid v-a zis?

- Nu neapărat din partid, așa de la colegi, prieteni, am discutam după orele de lucru.

- Mai mulți angajați ai primăriei dumneavoastră au donat pentru acest partid și vreau să întreb dacă aceasta a fost o donație de echipă. A fost o discuție împreună cu angajații primăriei să donați toți împreună?

 - Nu a fost o donație de echipă. Prima dată aud că și alții colegi au fost donatori.

O donație egală cu cea a viceprimarului,10 mii de lei, a făcut și șoferul Primăriei din Glodeni.

Discuție între reportera TV8 și  Veaceslav Neamțu:

- Ce sumă dvs ați donat?

- Nu-i secret, dar nu vreau să o spun.

- Dar cunoașteți perioada în care dvs ați donat banii?

- Eiii, nu mai țin minte.

- Dar nu a fost un îndemn din partea colegilor să faceți această donație?

- Nu. Eu din 2015 sunt cu partidul.

- Sunteți membru de partid sau nu?

- Sunt membru.

Contrar celor declarate, bărbatul nu figurează ca membru de partid în lista donatorilor.

De la Primărie am mers la Spitalul Raional din Glodeni unde două asistente medicale și o infirmieră au donat Partidului Nostru câte 10 mii de lei. Nu le-am găsit la locul de muncă, dar am reușit să discutăm la telefon.

Asistenta medicală Ionela Șelegheda ne-a declarat că a donat bani din respect față de primărița din Glodeni. Banii i-ar fi dus cash la sediul formațiunii din localitate.

Iar infirmiera Ludmila Grosu s-a încurcat în declarații.

- Ce sumă de bani dvs ați donat?

- 500 de lei.

- Ați făcut un singur transfer?

– Da.

 - Dvs sigur ați donat 500 de lei, pentru că în listă figurați că ați donat 10 mii de lei.

 – Până când  5 mii s-au dus, 500 și pe urmă iar s-au dus.

 - Ați donat mai întâi 500 și apoi 5000  mii?

- Da. 

- Atunci iese 5500, nu 10000 de lei. Sau totuși ați donat 10 mii și ați făcut mai multe transferuri?

- Mai multe transferuri. Eu mai multe am făcut.

- Dar salariul dvs de infirmieră v-a permis să faceți această donație?

- Da.

- Ce salariu dvs aveți?

- Nouă, zece mii.

- Deci dvs. un salariu l-ați donat acestui partid?

- Da. 

- I-ați donat cash sau prin transfer?

- Prin transfer. 

– Dar mai țineți minte în ce perioadă ați făcut transferul?

– Deja aici nu-ți pot spune.

Femeia a fost prinsă cu minciuna. După ce ne-a spus că a donat doar 500 de lei pentru Partidul Nostru, la final a vorbit de câteva transferuri. Totuși, în lista donatorilor publicată de CEC, Ludmila Grosu figurează cu o singură donație de 10 mii de lei, făcută în numerar. 

193 mii lei de la firma unei candidate la parlamentare

În emisiunea precedentă v-am arătat că partidul aflat la guvernare a beneficiat în campania electorală de un suport  financiar considerabil din partea business-ului, acumulând donații de aproape 4 milioane de lei de la 60 de companii. În cazul Partidului Nostru, situația e total diferită. O singură firmă a donat formațiunii 193 de mii de lei. Iar câțiva oameni de afaceri au sponsorizat campania lui Renato Usatîi cu sume ce se apropie de 100 de mii de lei. 

Pe 5 septembrie, compania BPO SOFTWARE SOLUTIONS a virat în contul electoral al Partidului Nostru 193200 lei. Firma aparține Nataliei Băleanu, candidată la parlamentare pe locul 14 în lista lui Renato Usatîî.  Compania, specializată în domeniul IT, declară în rapoarte că nu a avut anul trecut niciun angajat. În schimb, a avut profit din activitate peste un milion de lei.

Întrebată despre donația din companie pentru Partidul Nostru, Natalia Băleanu a răspuns scurt: „Suma este mare, dar am considerat că trebuie să contribui, din cauză că am fost candidată pe lista partidului”.

Un alt sponsor al partidului lui Renato Usatîi în parlamentare a fost Oleg Babii, fondatorul companiei  BPM-TRADE, un mare jucător pe piața deșeurilor de metale. Firma a fost acuzată în anii precedenți că ar încerca să monopolizeze piața, în detrimentul companiei de stat Metalferos. Pe 3 septembrie, Oleg Babii a donat Partidului Nostru 96 de mii de lei.

„ Aceasta e alegerea mea și gata. Vă rog să mă scuzați. Eu nu sunt o persoană publică și nu vreau să răspund”, ne-a declarat Oleg Babii la telefon.

Sponsor comun cu blocul ALTERNATIVA

Alte 93 de mii de lei au ajuns la Partidul Nostru de la Alexandr Kilovatîi, coproprietarul companiilor „Leutis” și „Tower Group”, care dețin mai multe centre comerciale în Chișinău. În primul episod al investigațiilor noastre despre sponsorii campaniei electorale, v-am povestit că 9 angajați ai firmelor lui Alexandr Kilovatîî au făcut donații pentru Blocul Alternativa. Nu am reușit să-l găsim pe Kilovatîi pentru comentarii.

Ne-a atras atenția și o altă firmă care apare de mai multe ori în raportul depus la CEC de Partidul Nostru. 7 persoane ce lucrează la AMG-Prom SRL au sponsorizat campania cu 71 de mii de lei. Donațiile au fost făcute în aceeași zi cu bani cash.

SRL AMG-Prom a câștigat licitații publice și nu are dreptul să facă donații pentru partide în calitate de persoană juridică. Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre, în ultimii ani, firma a câștigat tendere de peste 8 milioane de lei la Chișinău Gaz.

Unul dintre coproprietarii firmei AMG-Prom susține că nu știe nimic despre donațiile făcute de angajații săi pentru Partidul Nostru. 

Discuție între Evghenii Crainîi și reportera TV8:

- Compania noastră se găsește pe lista donatorilor?

 - Șapte angajați ai companiei dvs au donat Partidului Nostru.

- De unde să știu eu?

 - Deci, dvs nu cunoașteți?

- Idee nu am. În genere, am rămas în șoc că cineva de la noi donează. Noi, în afară de biserici, nu donăm nimănui. Eu nici nu știam că la mine oamenii pot să doneze unor partide. Eu doar nu merg cu ei de mânuță să văd ce fac. Eu doar am spus că noi putem dona doar pentru biserici, mai mult nimănui. 

Abordat de câteva ori la Parlament, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a evitat să ne răspundă la întrebările legate de sponsorii săi de campanie.

Pensionari și zilieri în lista de sponsori ai Blocului Patriotic

De la Partidul Nostru trecem la Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. În campania electorală pentru parlamentare, blocul a primit donații de la 270 de persoane. În total, 2,8 milioane de lei. Din lista sponsorilor lipsesc liderii partidelor și deputații care și-au păstrat fotoliile în Parlament. În schimb, au donat zeci de aleși locali, pensionari sau oameni care prestează muncă sezonieră.

În lista donatorilor pentru Blocul Patriotic am numărat 24 de pensionari. Majoritatea au donat câte 10 mii de lei. Pe unul dintre ei, Constantin Jomir, l-am găsit în satul Costești, raionul Ialoveni. Pe 10 septembrie, bărbatul a transferat în contul electoral al blocului aproape 10 mii de lei. Bărbatul a refuzat să ne spună ce l-a motivat să susțină financiar un concurent electoral și ne-a închis poarta în față.

O donație similară a făcut și Valentina Menzarari, o pensionară din satul Negrești, raionul Strășeni. Când am întrebat-o, femeia a negat donația. „Nu am făcut. Poate nu țin minte”, a comentat aceasta.  

Circa 65 de mii de lei au ajuns în contul electoral al Blocului Patriotic de la 7 persoane care prestează muncă sezonieră. Banii însă au fost rambursați, potrivit unui registru publicat de CEC. Iar o donatoare s-a ales și cu amendă. CEC-ul a stabilit că aceasta nu a avut venituri suficiente anul trecut pentru a face o astfel de donație.

Întrebat cum au ajuns zeci de pensionari și zilieri să fie sponsori de campanie, Igor Dodon a avut un răspuns scurt.

„Eu cred că fiecare persoană care a făcut donații pe contul electoral al blocului poate să-și justifice veniturile și va merge cu justificările la CEC, așa cum a fost și anterior. Noi am mai avut astfel de cazuri și după aceea am justificat și am clarificat lucrurile”, a precizat Dodon.

Aleșii locali din PSRM, generoși cu partidul

Au contribuit financiar la campania electorală a Blocului Patriotic și 28 de primari, care au donat sume cuprinse între 5 și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost Mihail Slimovschi, primarul satului Trifănești din raionul Florești.

„Am donat pentru Partidul Socialist. Eu de când m-am născut am fost octombrel, pioner, comsomolist de partid și pe urmă m-au depolitizat. Când am participat la conflictul armat de pe Nistru m-a depolitizat poliția. Cum susțin alții alte partide, așa susțin și eu partidul meu.  Am carnetul de membru de comunist, dar susțin Partidul Socialiștilor”, și-a argumentat decizia primarul de la Trifănești. 

Și zeci de angajați din consiliile raionale și locale au pus umărul la campania electorală a Blocului Patriotic. Unii au făcut donații chiar cu încălcarea legii.  De exemplu, membrul Partidului Socialiștilor, Dumitru Dragancea, consilier în Consiliul Raional Călărași, dar și în Consiliul Local al satului Sipoteni, a transferat pe contul de campanie al blocului  aproape 10 mii de lei. CEC i-a aplicat o amendă consilierului după ce a constatat că donația sa a depășit cu peste 3 mii de lei plafonul admis de lege. Consilierul nu a vrut să vorbească despre donația pe care a făcut-o în campanie.

Jumătate din suma de 20 de mii de lei pe care a donat-o președintele raionului Dodndușeni,Valentin Cebotari, a fost rambursată.

 - Cunoașteți din ce motiv au fost întorși banii?

- Pentru că s-au trimis de două ori. A fost făcută o eroare și s-a luat de două ori câte 10 mii. Eu nu am apăsat unde trebuie.

- Ce v-a motivat să donați pentru acest bloc?

- Ei m-au susținut în campanii. Eu am fost toată viața de stânga, întâi cu Vladimir Nicolaevici, pe urmă cu Igori Nicolaevici. De aceea, eu socot că ei m-au susținut când a trebuit și eu trebuie să am un aport oarecare când este nevoie. Când am avut nevoie, ei au mers lângă mine, m-au susținut în campaniile care le-am avut eu, opt campanii, de fiecare dată. Trebuia și eu odată și odată să ajut.

- Împreună cu dvs au mai donat și alți subalterni ai dvs din Consiliu. Vreau să vă întreb dacă ați organizat.

 - Nu cunosc. Asta  trebuie cu președintele organizației teritoriale să vorbiți, nu cu mine.    

Angajații unui consilier din Ungheni, amendați de CEC   

Un consilier raional din Ungheni, membru al PSRM, Pavel Chilcevschi, a făcut două donații pentru Blocul Patriotic în sumă de aproape 20 de mii de lei. Bărbatul este proprietarul companiei PRINTCOMP, pe care am observat-o în registrul cu donații. Trei persoane angajate la această firmă au sponsorizat campania cu peste 49 de mii de lei.

Igor și Valeria Caroli, angajați la firmă în funcția de mecanic și, respectiv, cusătoreasă, au donat câte 19600 lei. Cei doi au fost amendați de CEC după ce s-a constatat că nu au avut venituri suficiente pentru donații.  Consilierul socialist din Ungheni a refuzat să dea explicații despre donațiile făcute de angajații săi.

„Mulțumesc mult, dar nu vreau să dau interviu”, ne-a spus scurt consilierul socialist și a întrerupt apelul telefonic.

Dacă în raioane aleșii locali s-au mobilizat pentru a susține campania electorală a Blocului Patriotic, la centru nu s-au adunat donații. Printre sponsori nu se regăsesc persoanele din conducerea partidelor și nici deputații care și-au păstrat fotoliile din Parlament. Igor Dodon are o explicație.

„În primul rând, fiecare donator trebuia să corespundă unor criterii. Eu nu am făcut această analiză, dar probabil ei au fost donatori în campania prezidențială și nu puteau să fie donatori și acum. Nu cunosc detalii. Nu au fost niciun fel de indicații în acest sens să nu facă donații. Din câte cuosc au contribuit destul de mult comuniștii. Noi chiar avem o structură fiecare cum a contribuit. Noi am repartizat contribuțiile conform cotelor din listele electorale. Socialiștii minimum 50 %, așa a fost și în lista electorală. Comuniștii - 25%, Doamna Irina Vlah 20% și dl Tarlev 5%, practic asta trebuia să fie și contribuția”, a explicat Igor Dodon.

Fostul ministru de Interne cu soția au donat 40 mii lei

Doar doi deputați ai Blocului Patriotic au făcut donații în campania electorală. Ala Pilipețcaia și Pavel Voicu au transferat câte 10 mii de lei. De asemenea, soția fostului ministru de Interne, Stela Voicu, angajată la compania de pază PREMIUM SECURITY GROUP, a sponsorizat campania cu 30 de mii de lei.

Discuție între Pavel Voicu și reportera TV8:

-        Eu îmi pot permite această donație, fiindcă o perioadă îndelungată am fost membru al diasporei. Am fost director general la o uzină metalurgică în România. Am resursele necesare și am considerat că putem  să oferim aceste donații pe care le-am făcut.

-        Munca în diasporă a fost după ce ați plecat din funcția de ministru?

-         Nu. Asta a fost din 2012 până aproape în 2016.

-        Să înțeleg că donațiile au fost făcute din rezervele pe care le-ați avut?

-        Și rezervele pe care le am, dar și bugetul pe care îl deține familia.

Vasile Tarlev, președintele Partidului Viitorul Moldovei, parte a Blocului Patriotic, susține că nu a făcut personal donații în campania electorală, pentru că nu a fost o necesitate.

-        Noi am participat din partea Partidului Viitorul Moldovei din posibilitățile financiare la contul Partidului Viitorul Moldovei și am achitat, de aceea uitați-vă mai bine.

-        Dvs ca persoană fizică, mă refeream, de ce nu ați făcut donații?

-        Nu a fost necesitatea și nu am avut posibilitate.

-         Cineva din rude, din susținătorii dvs au contribuit la campanie?

-        Susținătorii, da! Banii în contul Partidului Viitorul Moldovei au venit de la susținători.

-        Dvs ați făcut donații în alte campanii, poate la prezidențiale?

-        Personal, la direct, nu am făcut, dar la contul partidului, da!

-        Dvs cu cât ați contribuit la contul partidului.

-        În măsura salariului și a legislației și a plafonului?

-        Care e suma?

-        Este în declarația mea către organele de drept. Ăsta e un secret al meu personal. Care e problema?

-        Rudele dvs nu au vrut să vă susțină în campanie? Fiicele dvs au companii.

-        Pentru mine a fost important să fie alături de mine rudele și prietenii și să nu fie împotrivă, dar să voteze „pentru”. Probabil e una dintre cele mai mari susțineri. Nu întotdeauna fac banii tot.

-         Mă așteptam să vedem SRL-urile fiicelor dvs. în listă.

-        Nu, noi nu încurcăm una cu alta. Ei au afacerile lor, familiile lor. Eu țin mult la relațiile noastre. 

Liderul organizației „Inima Moldovei” din Bălți: „Dodon o să-mi întoarcă banii”

Din echipa Partidului Inima Moldovei, o altă componentă a Blocului Patriotic, exclusă mai târziu de CEC din cursa electorală, au făcut donații pentru campanie doar două persoane ce aveau locuri pe lista blocului la parlamentare. Victor Topal a transferat 16 mii de lei, iar Alexandru Tuceac - 96 de mii de lei.

Tuceac este liderul Organizației Teritoriale a Partidului Inima Moldovei din Bălți[1] . Are o afacere în domeniul reparațiilor de mașini și comerț cu piese auto și este directorul Clubului de Hipism şi Cultură Fizică pentru Tineret şi Copii din Bălți. În 2014, Alexandru Tuceac a fost condamnat de Judecătoria Bălți la 6 ani de închisoare, pentru că a răpit o persoană și a obligat-o să muncească la clubul de hipism pe care îl administrează. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Pe lista inițială la parlamentare a Blocului Patriotic, Alexandru Tuceac a fost pe locul 40. Pe lângă donația de 96 de mii de lei pe care a făcut-o pentru campanie, Tuceac a oferit și servicii de transport blocului electoral. CEC a constatat că, adunate, cele două donații au depășit plafonul admis de lege și i-a aplicat lui Tuceac o amendă.

Discuție între Alexandru Tuceac și reportera TV8:

-        Sunt banii mei și îi gestionez cum vreau. Eu pentru tot ce fac răspund personal. Nu am nevoie de consilieri. 

-        Adică v-ați permis să donați 96000 lei?

-         Da, chiar am plătit și amendă. Pe voi vă interesează. Aceștia sunt banii mei. Eu pot să-i dăruiesc. Ce vreau aceea fac. Eu câștig legal banii, de aceea sunt în drept să fac ce vreau cu ei. Eu am donat înainte să fie exclus (n.r. Inima Moldovei).

-        După ce a fost exclus partiduș, nu v-a părut rău de suma donată?

-        Care-i diferența? Îmi puteți întoarce banii? Pe domnul Dodon să-l rog să-i întoarcă?

-         Se poate de întrebat și pe dl Dodon.

-         O să-l prindem și o să-l întrebăm. 

Pe întreaga campanie electorală, Blocul Patriotic a avut doar câteva donații în sume mari. Banii au fost virați de angajații unor companii private ce activează în domeniul IT. Doi programatori ai firmei „Galexstudio” au donat câte 96 de mii de lei. Compania crează site-uri pentru agenți economici și a câștigat câteva licitații publice pentru dezvoltarea unor baze de date la instituții medicale.

Am sunat la compania „Galexstudio” pentru a-i căuta pe cei doi programatori sponsori ai Partidului Nostru, dar nu am reușit să vorbim cu ei. Un angajat al firmei a promis că discută cu directorul și ulterior vom fi contactați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Conexiuni cu businessmani din „lista neagră” a SIS

Un alt programator, Vladimir Ocnean, a transferat în contul electoral al Blocului Patriotic 50 de mii de lei. Iar alte 25 de mii au ajuns în bugetul de campanie de la Aliona Coroi, manager al companiei „IT Program Corp”. Această firmă s-a numit anterior „UNITABACCO” și îi aparține controversatului om de afaceri Alexandru Vîlcu. Compania a participat în 2019 la concursul de privatizare a Tutun CTC. Numele lui Vîlcu a fost inclus de SIS în așa-numita „listă neagră” a afaceriștilor afiliați lui Vladimir Plahotniuc.

Vladimir Ocnean și Aliona Coroi sunt asociați astăzi în compania „Investment Partners”, care i-a aparținut până în 2021 lui Sergiu Talpă. Un afacerist cu nume similar se regăsește tot în lista SIS persoanelor afiliate lui Plahotniuc. Talpă a fost administratorul unei companii din Cipru, fostă acționară la „Bass Systems”, care a câștigat tendere publice de sute de milioane de lei în perioada guvernării Partidului Democrat și apoi acuzată de spălare de bani prin offshore-uri.

Discuție între Aliona Coroi și reportera TV8:

-        Acestea sunt preferințele noastre. Noi suntem pentru acest partid. Noi pentru el am votat, de aceea și i-am ales.

-         Dvs împreună cu dl Vladimir ați decis sau asta e doar o coincidență că vă aflați pe aceeași listă?

-        Noi suntem într-un birou. Am comunicat și am decis să facem asta.

-        Dar dvs cunoașteți personal pe cine dintre persoanele care au fost pe lista acestui bloc la parlamentare sau pur și simplu sunteți simpatizanți ai blocului?

-        Pur și simplu.

-        Mă puteți ajuta să iau legătura cu dl Vladimir sau poate e alături de dvs să-i transmiteți receptorul?

-        În acest moment nu este alături de mine, dar dacă-i găsiți numărul, sunați-l!  Eu nu vă transmit numărul lui. 

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație ADEPT și-a amintit cum au evoluat de-a lungul anilor metodele de finanțare a campaniilor electorale. Deși apreciază modificările care s-au făcut în șegislație, Boțan consideră că există soluții pentru a îmbunătăți situația, dacă am urma practica unor state europene.

 „Finanțarea partidelor adesea a fost ilegală și a început cu cumpărarea voturilor, cu mituirea cetățenilor. Inițial, în anii 90, prin metode foarte simple, vă amintiți poate lozinca „Votez pentru orez”. Deci, partidele care erau, în special cele de guvernare și aveau ceva resurse, în ajunul alegerilor, făceau cadouri cetățenilor: o sticlă de ulei, două sticle de hrișcă, un pachet de zahăr și așa mai departe. Asta a fost anii 90. Mai aproape de anii 2000 au venit alte metode de susținere a alegerilor, pentru că deja au apărut oameni relativ înstăriți din business și mituirea, dacă putem spune așa, a cetățenilor, prin servicii de agrement, concerte și așa mai departe, a intrat în vogă. După care a venit altă etapă, constituirea fundațiilor de caritate. Liderii politici deveneau șefi de fundații și așa mai departe. Următoarea etapă a fost atunci când lideri de partid au devenit proprietari ai unor holdinguri media și activitățile de caritate erau însoțite de reclamă la televizor. Ne amintim de Edelweiss, de Fundația Miron Șor, Pentru Orhei, fundația primei doamne „Din Suflet”, fundația „Soluția” și așa mai departe. Toate aceste lucruri, noi le-am trecut și s-au găsit soluții pentru ele. A fost modificată legislația. Deja nu se mai permite organizarea concertelor în campanie electorală.

Am văzut ultimele modificări la legislație care au avut loc în vară anului curent. Persoanele care sunt obligate să facă declarații de venituri și interese pot face acte de caritate, dar nu au dreptul să le reclameze. Așa cum scrie Biblia, mâna dreaptă nu trebuie să știe ce face mâna stângă. Deci vedem că lucrurile au evoluat. Deci, toate aceste lucruri noi le-am văzut. Autoritățile au încercat să le corecteze. Undeva au reușit, undeva nu prea bine, pentru că, partidele politice oricum  încearcă să găsească metode. Cred că această problemă poate fi soluționată prin dialog, prin discuții. Și sigur că au fost tot felul de propuneri. De exemplu, ca Republica Moldova să îmbrățișeze modelul german, unde banii de la bugetul statului, pentru a nu lăsa sacii cu bani să influențeze alegerile, sunt puse în trei coșuri. Un singur coș este compensatoriu, dacă îi putem spune așa. Dintr-un coș se achită partidele politice proporțional cu numărul de voturi. Din alt coș, proporțional cu cantitatea de bani pe care partidele sunt capabile să le acumuleze de la susținătorii săi prin cotizații. Și al treilea coș este proporțional cu capacitatea partidelor de a convinge, hai să spunem, business-ul, cetățenii să facă donații. Și atunci ai o varietate mai mare și poți motiva eventualii contribuitori la finanțarea partidelor să susțină un partid sau altul.