14 septembrie 2022, ora 16:23

Fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat penal în România pentru acte de corupție, a fost exmatriculat de la Universitatea de Stat din Moldova, acolo unde era înscris la un curs de masterat în domeniul securității naționale. Potrivit rectorului USM, Igor Șarov, decizia a fost luată după ce Cristian Rizea ar fi prezentat la admitere un buletin de identitate care s-a dovedit nevalabil.

Ex-parlamentarul român a fost admis la programul de masterat după ce a depus actele necesare în luna iulie. Ulterior, după rezultatele concursului de admitere, Cristian Rizea a semnat contractul cu USM. Două zile în urmă, s-ar fi prezentat la primele lecții și ar fi fost înștiințat că nu-și poate continua studiile din cauza actului care nu este valabil. Rizea acuză administrația universității de abuz și spune că va merge în judecată. Între timp, spune că va continua să meargă la cursuri, în ciuda ordinului rectorului USM. 

„M-a mințit. A zis ca a venit o hârtie de la ASP. A venit un ordin de pe undeva ca să se pregătească un alt abuz la adresa mea. Cică buletinul meu nu ar fi valabil. Am trecut toate etapele procesului de admitere, am respectat toate condițiile, iar acum buletinul meu moldovenesc deja nu este valabil. Și au dat un ordin ca să mă exmatriculeze. Vă dați seama, a doua zi după ce am început masterul, au început să facă cercetări. Voi înțelegeți ce disperare e?” , a declarat Cristian Rizea, potrivit realitateadinmoldova. 

Solicitat de TV8.md, rectorul Igor Șarov a declarat că Rizea a încheiat contractul cu USM în 22 august, iar administrația instituției ar fi aflat că actul nu este valabil abia după ce fostul deputat român a publicat pe rețelele sociale o poză cu contractul, iar în comentarii, a fost acuzat că nu are cetățenia țării noastre. 

A urmat o adresare la ASP, căreia USM i-a cerut să confirme sau să infirme informația. „Răspunsul a venit în 1 septembrie, iar potrivit acestuia, buletinul lui Cristian Rizea nu este valabil, deoarece i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova. S-a constatat că dânsul a indus în eroare USM, prezentând un act nevalabil”, a declarat rectorul USM, Igor Șarov. 

În trecut, Cristian Rizea a fost deputat în Parlamentul României, din partea PSD. A rămas fără încrederea partidului, după ce Direcția Națională Anticorupție l-a acuzat de fapte de corupție. În cele din urmă, el a fost condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Dar, atunci când a fost anunțată decizia finală, nu se mai afla în România.

Jurnaliștii români au scris că el s-ar ascunde în țara noastră încă din 2017, iar un an mai târziu, a obținut și cetățenia Republicii Moldova. După aproape un an, aceasta i-a fost retrasă, pentru că, așa cum informa Președinția condusă pe atunci de Igor Dodon, ar fi fost obținută ilegal. Rizea nu a fost de acord cu retragerea cetățeniei și a contestat actul în instanță, iar o decizie definitivă încă nu a fost luată. 

23 decembrie 2024, ora 18:12

În prag de criză energetică, când suntem îndemnați să economisim, moldovenii consumă mai multă energie electrică decât de obicei, în sezonul rece. Potrivit Ministerului Energiei, consumul mediu atinge valori până la 850 MW în orele de vârf, dar către ora 18:00, acesta ajunge astăzi la circa 1.000 MW.

Autoritățile spun că, dacă din 1 ianuarie 2025 nu vom mai avea energie electrică din stânga Nistrului, trebuie să reducem consumul, mai ales în orele de vârf (7-11 dimineața și 18-23 seara), pentru a evita deficitul de energie și întreruperile.

„Trebuie să facem un efort ca să „tăiem” circa 60 MW din vârfurile de consum”, a subliniat Ministerul Energiei.

Cum planificăm să acoperim consumul de energie pe malul drept din 1 ianuarie 2025, în cazul în care MGRES va opri livrările?

Pentru a acoperi cerințele energetice începând cu 1 ianuarie 2025, în cazul în care Centrala Termoelectrică de la MGRES nu va mai livra energie, autoritățile moldovene vor mobiliza sursele interne de producere de energie. 

Astfel, centralele electrice de termoficare ale Termoelectrica și CET Nord vor asigura o parte din necesar, acoperind aproximativ 200 MW. De asemenea, CET-urile au rezerve pentru a crește capacitatea de producție.

În plus, Energocom a contractat deja 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, România, la un preț plafonat, iar alți 100 MW vor fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi, OMV Petrom.

Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca poate furniza până la 10 MW, iar autoritățile au făcut demersuri pentru a asigura funcționarea continuă a acesteia în perioada iernii.

Sursele de energie regenerabilă pot livra între 50 și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice. Producătorii independenți de energie electrică din surse regenerabile sunt de acord să valorifice energia produsă pentru a satisface cerințele interne ale țării, iar eventualele surplusuri vor putea fi exportate.

Puterea instalată a surselor regenerabile era de 521 MW la începutul lunii octombrie, iar la 1 ianuarie se estimează că aceasta va depăși 600 MW. De asemenea, în primăvară, producția din surse regenerabile va crește.

Pentru a acoperi vârfurile de consum, se preconizează achiziționarea a până la 200 MW de energie electrică de pe piața din România (OPCOM). Prețurile pe bursă sunt variabile și dependente de condițiile climatice și de cererea pieței.

Capacitatea de import garantată din ENTSO-E pentru Moldova este de 315 MW, iar prin sprijinul Uniunii Europene și al operatorilor din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria, se va crește capacitatea de import, folosind capacitatea nerezervată din ENTSO-E și liniile electrice de 110 kW dintre Moldova și România, care pot transporta 100+ MW.

În ceea ce privește consumul pe malul stâng al Nistrului, acesta variază între 120 și 180 MW. Malul stâng va acoperi consumul propriu prin funcționarea unui bloc energetic la MGRES pe cărbune (cu o capacitate de 140 MW) timp de 50 de zile, cât durează stocurile de cărbune, și prin funcționarea centralei hidroelectrice Dubăsari la o capacitate variabilă.