21 septembrie 2022, ora 18:06

Mulți refugiații din Ucraina încearcă să-și asigure traiul cu forțele proprii. Potrivit datelor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, numărul ucrainenilor care își găsesc un loc de muncă, în țara noastră, crește de la o zi la alta. Doar în ultima lună, peste 130 dintre ei s-au angajat la serviciu, iar de la începutul războiului și până acum cei mai mulți s-au angajat în Chișinău, fiind vorba de 580 de persoane. Cu unii dintre ei a discutat și echipa TV8. Astfel, am aflat care au fost cele mai dificile momente prin care au trecut, atunci când își căutau o ocupație, în țara care i-a găzduit.

Tatiana Șikariuk, împreună cu tatăl și mama sa, s-au refugiat în Republica Moldova, acum câteva luni. După ce s-au mai acomodat și au învățat orașul, întro zi ieșiseră cu mama la plimbare. La un momemt dat, a văzut un anunț de angajare: se căutau chelnerițe pentru o cafenea. Au mers direct pe adresa indicată, pentru a afla mai multe detalii și, practic imediat, a fost angajată. Acum, Tatiana este bucuroasă că își poate ajuta familia în aceste timpuri deloc ușoare:

„ - În ziua următoare am ieșit la stagiul de practică. 
- Te-ai angajat rapid? 
- Rapid, m-am angajat. Am avut un stagiu de o săptămână și jumătate și deja a doua lună muncesc. Este greu, desigur, și din motiv că eu nu cunosc limba română, dar eu mă descurc. Oamenii mă înțeleg”.

Pe Taisia Șleahtina am întâlnit-o la Centrul municipal de refugiați. Femeia spune că războiul a determinat-o să fugă din țara sa, iar atunci când și-a luat valiza și a pornit spre Moldova, purta sub inimă un bebeluș. Nu și-a imaginat vreodată că ar putea să-și aducă pe lume copilul într-un stat străin, dar nici și să se căsătorească departe de rude și de casă:

„ - Pe 16 septembrie am avut nuntă. 
- Ați jucat-o aici? 
- Da. Am avut masă de sărbătoare. Totul a fost cum trebuie. Chiar și muzică am avut, și întregistrarea căsătoriei. Nu-mi venea să cred. Și rochie am îmbrăcat, deși credeam că totul va fi în grabă. Au adunat în maternitate și pentru nuntă”.

Iar de curând, soțul Taisiei s-a angajat la lucru, pentru a întreține familia, spune ea:

- Ce lucrează? 
- Constructor. 
- Și vă ajunge? 
- Da, dacă avem nevoie de ceva, ne ajută aici. Trebuie și de muncit nu doar să stai și să aștepți ca cineva să-ți dea ce ai nevoie”.

Și alți refugiați din Ucraina ne-au spus că își caută un serviciu, deoarece vor să rămână aici până războiul din țara lor se va încheia:

„ - Vreau să lucrez. Până acum nu au putut lucra, deoarece copilul nu mergea la grădiniță. Doamna Irina m-a ajutat să înscriu copilul la grădiniță, deja este a săptămână de când merge la grădiniță. Se va obișnui un pic, apoi voi merge la muncă. 
- Vreți să rămâneți în Republica Moldova? 
- Mai departe, eu sigur nu mă duc nicăieri”.

„ - Acum îmi fac pașaportul și după asta îmi voi căuta de lucru. Neapărat. 
- În Ucraina ce ați lucrat? 
- Am lucrat într-un sanatoriu pentru copii în calitate de bucătăreasă”.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în prezent, aproape 780 de ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în țara noastră. Dintre aceștia - 590 de femei și 190 de bărbați. 

06 mai 2024, ora 19:15

Ajuns în prag de faliment, statul vrea să salveze programul guvernamental „Prima Casă”. Se întâmplă după ce anul trecut, prin intermediul acestuia, au fost oferite doar 60 de credite. Programul, menit să asigure familiile tinere cu spațiul locativ, nu mai este atractiv, având condiții de finanțare învechite în raport cu ceea ce oferă acum băncile, susțin agenții imobiliari. Autoritățile recunosc problema și promit să vină în scurt timp cu o relaxare ce va spori atractivitatea „Prima Casă”.

Mai mulți agenții imobiliari constată că anul trecut tranzacțiile prin intermediul programului „Prima Casă” mai degrabă au fost excepții decât normalitate.

„În 2018, practic din totalul numărului de vânzări pe care le efectuam prin credit ipotecar, aproximativ 20-25 la sută erau prin Prima Casă. La moment din păcate sunt tot mai puțini oameni, practic anul trecut nu am avut niciun client, au fost foarte puțini pe piață. Anul acesta am avut una sau două maxim solicitări”.

Experții susțin că accesarea unui credit prin intermediul programului este o procedură birocratică. Dar cea mai mare problemă pentru proiectul guvernamental este că împrumutul ipotecar clasic a devenit mai avantajos.

„Procentul pentru „Prima Casă”, anul trecut a fost cel mai mare de la momentul lansării. Pachetul de documente este destul de mare și în caz că pe parcursul anilor familia se mărește și decide să treacă de la un imobil la altul, procedura de vânzare este un pic mai complicată decât la bancă, adică trebuie de întors 100 de procente creditul, ca să porți cumpăra un alt apartament”.

„Ratele dobânzilor trebuie să fie mult mai micșorate în comparație cu un credit simplu, noi vedem acum că sunt bănci care oferă dobânda de 7,5%, respectiv pentru prima casă ar fi ok să fie măcar un 6,5% -7% ca oamenii să apeleze tot mai mult la acest program”.

O altă cauză a scăderii atractivității programului este și suma maximă care poate fi oferită de bancă. În prezent, plafonul maxim al costului locuinței nu trebuie să fie mai mare de un milion de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 50 de mii de euro. Doar că din 2018 și până acum prețul locuințelor a crescut semnificativ. În Chișinău, de exemplu, în un apartament de 60 de metri pătrați costă deja mai mult de un milion și jumătate de lei.

„În suma de un milion de lei la ziua de astăzi ceva atrăgător pentru familiile tinere sau bugetari e foarte limitat și probabil pot să spun că nici nu există. Suma la bancă e cu mult mai mare decât ceea ce oferă Programul „ Prima Casă. Cred că dacă minimum s-ar dubla această sumă ar reveni la acest produs cetățenii, deoarece și prima rată este cu mult mai mică”.

Ministerul Finanțelor susține că depune eforturi pentru a salva proiectul și nemijlocit situația familiilor tinere, care trebuie să muncească o viață în Moldova ca să adune bani de o casă. Astfel, Guvernul va propune mai multe modificări, în funcție de impactul bugetar și posibilitățile reale ale statului. Una din soluții este majorarea plafonului de împrumut.

„Primul este majorarea valorii, vorbim de 2,5 milioane probabil, o să vedem. Vorbim de subiecții, care urmează să poată beneficia. Noi până la urmă trebuie să acordăm acest drept cetățenilor care activează în Republica Moldova, plătesc impozite, dar vedem cât este posibil în spațiul fiscal să majorăm acești subiecți, care au dreptul să depună. Vorbim și de cota pe care o garantează statul, e 70%, poate să discutăm de o majorare acestei cote ca să impulsionăm și sistemul bancar să investească, să participe în acest proiect”.

În 2022, beneficiarii programului „Prima Casă” s-au pomenit, aproape peste noapte, că trebuie să achite rate lunare cu două, trei sau chiar patru mii de lei mai mari. Asta după ce băncile au majorat dobânzile. După o serie de proteste în centrul Capitalei, Guvernul a intervenit. Astfel, marja maximă aplicată de bănci a fost plafonată la trei procente, iar 50 la sută din dobânda ce a crescut a fost compensată de stat.

„Când a crescut foarte mult rata de refinanțare și au crescut ratele dobânzilor și costurile pe buget au crescut. În 2022 noi am avut un cost de 80 de milioane de lei, pentru 2023 și 2024 noi am planificat 160 de milioane, practic am dublat aceste costuri, respectiv reieșind din aceasta trebuie să avem și o abordare foarte prudentă”.

Amintim că, programul „Prima Casă” a fost lansat în anul 2018. În primul an, proiectul a avut o mie 119 beneficiari, iar 2019 a fost anul de glorie pentru „Prima Casă”, fiind oferite peste două mii 700 de credite. Moldovenii au fost atrași rapid de facilitățile oferite de stat, iar în 2019 s-au vândut peste 2700 de apartamente și case. Peste un an, pandemia a dat lucrurile peste cap, iar cererea a scăzut la 1397 de locuințe. (AF 2) În 2021 situația a revenit, iar 2022 a fost anul ce declanșat căderea, fiind oferite doar 555 de împrumuturi. Anul trecut, însă, a devenit clar că e nevoie fie de o intervenție, fie de lichidarea programului, întrucât programul nu mai este eficient.

Până în prezent, prin acest program au fost cumpărate, în total, puțin peste 8200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei. Beneficiar „Prima Casă” poate fi orice cetățean al Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani. Contractul de credit poate fi încheiat pe un termen de până la 25 de ani, iar statul garantează 50 la sută din suma achiziției. Solicitantul trebuie să dispună de un avans minim de cinci la sută din costul locuinței.