22 septembrie 2022, ora 16:48

Guvernul de la Chișinău a expediat Curții Europene a Drepturilor Omului explicațiile solicitate în dosarul procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. În răspunsul expediat în data de 22 septembrie, Guvernul s-a referit la plasarea în arest la domiciliu a lui Stoianoglo, dar și la motivele suspendării acestuia din funcția de șef al Procuraturii Generale. 

„Prima cerere se referă la plasarea reclamantului în arest la domiciliu în urma inițierii urmăririi penale împotriva sa de către un procuror desemnat în acest sens de Consiliul Superior al Procurorilor (art. 5 §1 – dreptul la libertate și la siguranță), inclusiv scopurile urmărite prin aplicarea măsurii respective (art. 18 coroborat cu art. 5 – limitarea restrângerii drepturilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute de Convenție), precum și la interdicția de a participa la manifestări, dezbateri, comunicări publice, aplicată reclamantului în momentul liberării sale sub control judiciar (art. 11 – libertatea de întrunire)”, se anunță într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.

În contextul primei cereri, Guvernul a argumentat că aflarea reclamantului în arest la domiciliu s-a bazat pe existența unei bănuieli rezonabile că el ar fi comis anumite infracțiuni, fiind justificată inclusiv de riscurile care determinau necesitatea privării de libertate a reclamantului (de eschivare, de ingerință, de comitere a noi infracțiuni, de cauzare a dezordinilor publice). În plus, limitarea dreptului reclamantului la libertate și siguranță nu a urmărit alte scopuri decât cel prevăzut de art. 5 §1 (c) din Convenție, de a aduce reclamantul în fața autorității judiciare competente, având în vedere existența bănuielii rezonabile că el ar fi comis o infracțiune și riscurile care justificau îngrădirea libertății individuale. În continuare, a fost invocat faptul că limitarea dreptului reclamantului la libertatea de întrunire a fost prevăzută de lege (art. 191 alin. (3) pct. 3) din Codul de procedură penală), a urmărit scopurile legitime care rezultă din asigurarea siguranței publice, prevenirea comiterii infracțiunilor, apărarea ordinii și protecția drepturilor și a libertăților altor persoane, fiind necesară într-o societate democrată și proporțională în circumstanțele cauzei.

„Cea de-a doua cerere se referă la suspendarea reclamantului din funcția de Procuror General în urma inițierii cauzei penale împotriva sa și la imposibilitatea de a contesta această măsură potrivit legislației naționale (art. 6 §1 – dreptul de acces la o instanță). În urma examinării opiniilor tuturor autorităților implicate, Guvernul a ajuns la concluzia că în cererile respective nu a existat vreo încălcare a drepturilor și a libertăților fundamentale ale reclamantului garantate de Convenție”, mai susține Ministerul Justiției.

Cu privire la cea de-a doua cerere, Guvernul a făcut o distincție între procedura de contencios administrativ inițiată de către reclamant la nivel național, prin care a ales să conteste hotărârea CSP privind desemnarea unui procuror care să investigheze pretinsele fapte penale imputate lui, și suspendarea sa din funcție în virtutea legii. În această privință, s-a argumentat că reclamantul nu a utilizat cel mai eficient și adecvat remediu prevăzut de legislația națională în contextul contestării hotărârii CSP și acuzațiilor penale aduse lui, din moment ce aceste elemente intrau mai degrabă sub incidența controlului judiciar exercitat de către judecătorul de instrucție în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Cu referire la posibilitatea reclamantului de a contesta suspendarea sa din funcție în fața unui organ judiciar, Guvernul a susținut că art. 6 din Convenție nu este aplicabil acestei proceduri, din moment ce, în baza legislației naționale, suspendarea din funcția de Procuror General survenea de drept în urma inițierii unei cauze penale, iar legiuitorul nu a introdus posibilitatea contestării unei astfel de măsuri. În plus, reclamantul nu a argumentat existența unor drepturi sau obligații civile care ar fi rezultat din aplicarea măsurii respective.

În continuare, Curtea va expedia observațiile Guvernului către reclamant și îi va acorda un termen-limită pentru a-și prezenta propria sa poziție față de întrebările formulate de către Curte și argumentele aduse de către Guvern, precum și pretențiile sale pentru satisfacție echitabilă.

18 decembrie 2024, ora 22:30

Un nou record istoric înregistrat pe Aeroportul Internațional Chișinău. Astăzi a fost procurat biletul cu numărul patru milioane. Această realizare vine la trei luni după ce aeroportul sărbătorea trei milioane de pasageri, marcând astfel o creștere impresionantă a traficului aerian. Momentul de astăzi a fost marcat cu fast. 

Biletul norocos, cu cifra patru milioane, a fost al Efimiei Munteanu, care urma să ia cursa spre Dusseldorf. Femeia urma să își viziteze fiica, stabilită cu traiul în Germania. Nu bănuia ce surpriză o așteaptă.

„Am avut noroc. E ca un vis, nu înțeleg ce se petrece cu mine”.

După ce și-a procurat biletul a aflat că anume ea este cifra record de călători pe Aeroportul Internațional Chișinău - patru milioane. Ne spune că își va aminti tot restul vieții de această zi, mai ales că zboară și pentru prima dată în Dusseldorf. Bucuria i-a fost înmulțită de patru ori, asta pentru că, drept cadou, a primit un voucher pentru patru zboruri tur-retur. 

„Am mari emoții, nu îmi venea să cred că se întâmplă așa ceva cu mine. - Cu cine urmează să călătoriți, aveți patru bilete tur-retur. - Nu știu. nu am idee”.

În așteptarea avionului i-am surprins emoționați și pe alți pasageri care erau nerăbdători să zboare pentru ai revedea pe cei dragi.

„- Merg la copii mei, la Dublin, o faceți des de câte ori pe an? - De două ori, mai vin și ei acasă, la fel de două ori într-un an”.

„Cu mare plăcere mă întorc în Moldova, pentru că o am pe mama aici și vin des să o văd”.

Să le cânte și să-i încânte pe cei care urmau să zboare în diferite colturi ale lumii a venit și interpretul Constantin Moscovici. De altfel, el este și autorul melodiei care anunță zborurile și care, de la începutul anului, a trezit fiori pentru patru milioane de pasageri.

Constantin Moscovici ne-a spus că s-a simțit ca pe o scenă internațională, mai ales că a fost admirat de oameni din diferite țări. Deși zboară de mai bine de 50 de ani, artistul ne-a spus că de fiecare dată o face cu emoții.

„Prima dată când am urcat în avion, evident nu erau atât de performante, dar acest sentiment de când vii și pleci, rămâne mereu cu mine pentru că călătoresc foarte des, nu doar prin țară, dar și peste hotare. Evident vii la aeroport, te întâlnește lumea cu zâmbet, începând cu grăniceri și terminând cu vameși”,a subliniat interpretul Constantin Moscovici.

Dacă acum trei luni, reprezentanții aeroportului celebrau recordul de trei milioane de pasageri, astăzi, cifra a crescut cu încă un milion. Aceștia ne-au spus că numărul impresionant de mare de călători îi ambiționează și mai mult să dezvolte această ramură. 

„Asupra dezvoltării infrastructurii aeroportului se lucrează de aproximativ șapte luni, destul de intens. În permanență suntem în discuții cu foarte multe companii aeriene și punem accent pe atragerea noilor companii, dar nu uităm și de companiile actuale care operează de pe aeroportul internațional Chișinău și încercăm să îi convingem să își mărească frecvențele pe rutele deja existente”,a punctat administratorul interimar Aeroportul Chișinău, Sergiu Spoială.

Potrivit datelor statistice, cea mai mare creştere a fluxului de pasageri a fost înregistrată pe destinaţiile Antalya, Londra, Istanbul, Roma, dar și alte țări. Recent, mai multe companii aeriene au anunțat extinderea rețelei de zboruri de pe aeroport, ceea ce a dus la completarea listei de destinații disponibile pentru cetățenii Republicii Moldova.