Este director al Inspectoratului Național de Probațiune de aproape 4 ani, iar anterior a activat mai mulți ani în Serviciul Vamal. De curând, Andrei Iavorschi a fost suspendat din funcție, fiind învinuit de abuz în serviciu. Procurorii îl acuză că ar fi efectuat mai multe achiziții neplanificate de Inspectorat. Valoarea acestor contracte este însă una destul de mică, de câteva zeci de mii de lei pe an. CUTIA NEAGRĂ PLUS a depistat însă alte nereguli legate de proprietățile și bunurile pe care le folosește funcționarul. 

Andrei Iavorschi este șef al Inspectoratului Național de Probațiune din decembrie 2018. A fost promovat în funcție în perioada când la cârma Ministerul Justiției se afla Victoria Iftodi, după ce timp de mai bine de un an Inspectoratul a fost condus de un director interimar. Predecesorul lui Iavorschi, Vladimir Popa, a fost  înlăturat de la conducerea instituției în condiții similare, fiind acuzat de procurori că ar fi comis încălcări în procesul de achiziții publice. Mai exact, Popa a fost învinuit de favorizarea unor agenţi economici care s-au ocupat de achiziţionarea brăţărilor pentru persoane aflate sub supraveghere.

La nici o lună de la numirea în funcție, Iavorschi s-a pomenit în centrul unui mare scandal legat de eliberarea certificatelor de integritate pentru candidații la alegerile parlamentare din 2019. Inspectoratul de Probațiune a fost cel care a dat undă verde Autorității Naționale de Integritate pentru admiterea lui Ilan Șor în cursa electorală. Instituția a livrat informații care îi permiteau lui Ilan Șor să participe la alegerile în parlamentare pe lista Partidului Șor, chiar dacă acesta era deja condamnat de prima instanță în dosarul furtul miliardului. Într-un caz similar, care se referea la candidatul Partidului Nostru, Victor Bogatico, Inspectoratul de Probațiune a dat aviz negativ, invocând restricții de participare în alegeri în calitate de candidat pentru că avea o sentință de condamnare pronunțată de prima instanță. 

Solicitat atunci de presă să explice decizia diferită a INP față de Ilan Șor și Victor Bogatico, Andrei Iavorschi a dat asigurări că nu a fost vorba de o eroare și că certificatele au fost eliberate în baza informațiilor obiective de care dispunea atunci inspectoratul.

ANDREI IAVORSCHI, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Cum argumentați faptul că într-un certificat de integritate este menționat faptul că candidatul este condamant în prima instanță, iar în al doilea certificat nu este menționat faptul ăsta? - Toate certificatele sunt trimise în baza informației care la moment sunt deținute de către Inspectorat. Careva probleme eu chiar nu văd. Mai mult de atât, toată informația a fost furnizată obiectiv și nu văd la ce vă referiți dumneavoastră” .

Și Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care anunța suspendarea din funcție a lui Iavorschi, a amintit despre acel scandal din 2019: „Prima sa „realizare” (nr. Iavorschi) de la accederea în funcția de director al Inspectoratului Național de Probațiune, chiar înaintea alegerilor parlamentare din februarie 2019, a fost să contribuie plenar la obținerea certificatului de integritate de către Ilan Șor”.  

Astăzi, Iavorschi are o altă explicație a celor întâmplate atunci.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Inspectoratul Național de Probațiune pune în executare hotărârile judecătorești și îi împarte în funcție ce ține de măsurile completare, adică interdicția de a ocupa anumite funcții. Așa că accesul - are, nu are dreptul de a obține anumite funcții, sunt în funcție de hotărârile care par vin spre executare. Ori, inspectoratul asta face - nu eliberează certificate de integritate. Nu doar că nu e de competența mea, nu e nici de competența Inspectoratului pe care l-am condus” . 

De mai bine de 10 ani, Iavorschi activează la stat, mai întâi în cadrul unor direcții ale Ministerului Afacerilor Interne, după care s-a mutat la Serviciul vamal, de unde a și fost promovat la șefia Inspectoratului Național de Probațiune.  În declarațiile de avere din ultimii 9 ani, Iavorschi nu indică un loc de trai. Abia în una din declarațiile de avere din 2021, completată ulterior celei de bază, fostul funcționar scrie că este beneficiar al unui teren din s. Budești, înregistrat pe numele unei rude apropiate. În declarație este indicat doar lotul cu o suprafață de 7 ari. Cu toate acestea, directorul suspendat al INP indică această adresă ca fiind locul de domiciliu actual.

Am mers la această adresă ca să verificăm ce se află acolo și am dat de o casă cu două niveluri, relativ nou construită. În curte, se mai observă un garaj și o zonă ce pare a fi un foișor de tip închis. Locuința ridicată de familia lui Iavorschi se află într-un cartier obișnuit din Budești, iar casele din vecinătate sunt în mare parte modeste.

Casa în care locuiește directorul INP lipsește nu doar din declarația de avere a lui Andrei Iavorschi, dar și din înregistrările de la Cadastru. Potrivit extrasului din Registrul Cadastral, terenul a fost procurat încă în anul 2005, dar o construcție așa și nu a fost indicată la cadastru. Proprietari ai lotului de pământ, potrivit datelor cadastrale, sunt părinții funcționarului.

Pentru Cutia NEAGRĂ PLUS, Iavorschi a menționat că, deși locuiește încă din 2005 aici, nu a indicat această casă în declarația de avere deoarece nu este proprietar de drept. A indicat-o abia anul trecut, deoarece legea a suferit unele modificări și prin urmare, în calitate de beneficiar al casei, este obligat să o declare.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Proprietar de drept al imobilului din comuna Budești este cineva din familia mea. - Deci nu este casa dumneavoastră? - Beneficiar efectiv al bunului, adică că locuim acolo, în baza acordului, că ne-a dat voie proprietarul să locuim în ea, asta este alt lucru. - Nu cunoașteți de ce casa dată încă nu este înregistrată la cadastru?  - Nu sunt proprietar de drept! - Și nu puteți să ne spuneți? - Nu că nu pot să spun, dar e chestiune care ține nu de dreptul meu de proprietate”. 

Deși familia acestuia are în gestiune un automobil, potrivit declarațiilor de avere depuse în 2022, Andrei Iavorschi nu dispune la moment de nicio mașină. Anterior, acesta a fost proprietarul unui Fiat Punto din 2008, pe care l-a vândut în anul 2021 cu 6000 lei. Un alt automobil similar, doar ca din 2005, figura în declarațiile de avere din 2012 și 2013. Ulterior, mașina a dispărut fără urme din declarațiile de avere.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„ - Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră aveți mașină? - Eu personal nu am mașină. - deci dumneavoastră efectiv nu aveți mașină? circulați acum cu? - Cu mașina socrilor”. 

Mașina care se află în folosința familiei Iavorschi este un Suzuki Vitara, pe care, spune Iavorski, socrul său l-a procurat în perioada când lucra la INP.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Socrumi-o are un Mercedes, negru. El la un moment dat, iarna, avea tot timpul probleme când venea în vacanță și mi-o zis recomandă-mi ceva ce să iau. Eu i-am zis: “Uite eu am la serviciu Vitara, îs foarte mulțumit de dându, ieftine și 4 pe 4”. Și omu o luat-o. Adică nu-i vorba că este autotorismul meu”. 

În primăvara anului trecut, CUTIA NEAGRĂ PLUS a realizat o investigație despre mașinile de lux procurate de mai multe autorități publice în plină criză pandemică. Printre alte instituții vizate, se regăsea și Inspectoratul Național de Probațiune. Instituția a cumpărat, în perioada 2019-2021, 35 automobile de model Dacia și Suzuki Vitara pentru Birourile raionale de probațiune. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„A fost examinată posibilitatea de a amâna procedurile respective, dar nu au fost găsite alte alternative, să înlocuiască mijloacele de transport din dotare cu altele care să facă față sistemului. De fapt noi vorbim despre o necesitate stringentă întrucât autoturismele care erau în dotare puneau în pericol viața și integritatea angajaților”. 

Revenind la averea și veniturile familie Iavorschi. În calitate de venituri, Andrei Iavorschi indică în declarațiile de avere salariul obținut de la INP și Institutul Național al Justiției, precum și salariul soției sale, Tatiana Beiu, angajată a unei bănci din Moldova. În total, cei doi soți acumulează venituri lunare din salarii de circa 40 de mii de lei.

Soții Iavorschi sunt co-fondatori ai unei companii de vânzare a materialelor de construcție, fondată în  satul Rădulenii Vechi, raionul Florești. Compania apare doar în declarația de avere a funcționarului din 2012. Ulterior, Iavorschi nu a mai indicat-o, chiar dacă  „Poliasist” SRL are statutul de companie activă.

În anul 2013, “Poliasist” SRL a devenit beneficiară a Programului ,,Pare 1+1” – program de Atragere a Remitențelor în Economie, destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul 1 ale acestora, care investesc bani în afaceri în Republica Moldova.

Proiectul investițional consta în procurarea utilajului de uscare a nisipului de cuarț, în scopul reducerii cheltuielilor de producere și transport. Investiția totală a constituit 480 000 lei, din care finanțarea PARE 1+1 a fost de 200 000 lei. Restul sumei fiind acoperită de proprietarii companiei. Funcționarul spune că restul banilor, necesari pentru procurarea utilajului, au fost primiți de la socri săi, care lucrează de mai mulți ani în Italia. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Compania este suspendată activitatea, ea nu mai funcționează, dacă nu mă înșel chiar mai devreme de 2013. Dacă nu mă înșel, eu nu cunosc pentru că eu nu am fost administrator al companiei”.

Referindu-se la dosarul penal care a fost pornit în privința sa, Iavorschi afirmă că pe dosar sunt șase capete de acuzare. Funcționarul este învinuit că a semnat mai multe contracte de prestare a serviciilor în valoare de sub 10 mii de lei, delapidând în acest fel bugetul instituției. El spune că este gata să demonstreze în instanță că este nevinovat și că a făcut chiar și un test poligraf pentru a-și demonstra nevinovăția, mai ales că i se pare suspectă rapiditatea cu care a derulat dosarul la început.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Testul poligraf pe care l-am trecut demonstrează expres că careva beneficii directe, patrimoniale sau nepatrimoniale, din contractele despre care am vorbit, nu au fost. Nu am beneficiat nici direct, nici indirect. Ce este suspect în tot acest dosar, este perioada foarte scurtă, de la bănuială când a fost înaintată, până la învinuire, nu au trecut mai multe de 5 zile. Care este presupoziția mea? Calitatea de bănuit nu permite angajatorului, ministerul în cazul nostru, să suspende rapoartele de muncă. Ori învinuitul îi permite angajatorului, la demersul organelor de urmărire penală să suspende rapoartele de muncă”. 

Amintim că procurorii anticorupție îl acuză pe Iavorschi că în perioada de activitate în calitate de director al INP, ar fi cauzat daune în proporții considerabile instituției pe care o conducea. Mai exact, în perioada anilor 2019-2022, el ar fi încheiat mai multe contracte de achiziționare a unor bunuri și servicii în valoare totală de aproximativ 676 259 lei. Aceste cheltuieli, considerate ca fiind “achiziții neplanificate”, constituie temeiul pornirii urmăririi penale.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.