De trei ani, primărița satului Roșcani, raionul Strășeni, Irina Gonța, luptă în judecată pentru a păstra în proprietatea localității un teren de 1,27 hectare din apropierea primăriei. După ce consiliul local a refuzat să vândă pământul la preț normativ unor foști funcționari din primărie, instanța de judecată a decis să îi oblige să înstrăineze terenul la doar 20 de mii de lei, de aproape 90 de ori mai ieftin decât valoare lui reală. Decizia prin care primăria a fost obligată să vândă terenul a fost emisă de magistrata judecătoriei Strășeni, Iana Talmaci, candidată la funcția de membră a CSM, despre care v-am povestit în una din edițiile precedente ale Cutiei Negre Plus. 

Întreaga istorie a început în toamna anului 2018, atunci când Consiliul Local Roșcani a decis comasarea a două terenuri cu suprafata totală de 1,6 ha, situate în preajma  a trei construcții în paragină, nu departe de Primăria Roșcani. La scurt timp, la primărie a fost depusă o solicitare de procurare a lotului, ca teren aferent. Cererea a venit de la Ecaterina Medic, consilieră locală în acel moment, și  Petru Mura, fiul specialistului funciar din cadrul primăriei. Cei doi sunt proprietarii fostei benzinării, a morii si a unei foste clădiri administrative aflate în preajma terenului. Atunci, Consiliu, din lipsă de cvorum, nu le-a dat curs solicitării. 

După alegerile din octombrie 2019, noua componență a Consiliului Local Roșcani a decis să anuleze decizia anterioară de comasare a celor două terenuri, după ce a stabilit că ședința la care s-a decis comasarea terenurilor a avut loc cu grave conflicte de interese.

Ședința a fost prezidată chiar de Ecaterina Medic, cea care era interesată să cumpere terenul. În timp ce își îndeplinea atribuțiile de ales local, aceasta a fost și singurul beneficiar al companiei Speranța-Agro, specializată în producerea și comercializarea produselor agricole. Firma nu a figurat în niciuna din declarațiile sale de avere din perioada 2015-2019. Contactată de Cutia Neagră Plus, fosta consilieră a evitat să comenteze conflictul de interese, afirmând că nu mai ține minte. 

Ecaterina Medic, fostă consilieră în Consiliul Local Roșcani, administrator Speranța-Agro SRL: „- Eu nu țin minte ce a fost în 2018 că eu îs bătrână deamu și eu am uitat ce am mâncat ieri. Este hotărârea judecății, și noi, ne conformăm hotărârii judecății. Eu mai multe răspunsuri nu am. - Dar dumneavoastră știți că erați în conflict de interese? - Nu mai eram eu în niciun conflict de interese. - Cum nu erați? - Eu nu țin minte v-am spus și nu sunt în niciun de ista. Și nu mă provocați vă rog” .

Acel proiect de decizie, prin care au fost comasate cele două terenuri, a fost prezentat la ședința consiliului local de Valentina Mura, mama lui Petru Mura, cel de-al doilea beneficiar al acestui teren. Nici aceasta nu și-a declarat atunci conflictul de interese în care se afla. Valentina Mura consideră că nu a existat nici un conflict de interese și că raportul ei nu a influențat decizia Consiliului.

Valentina MURA, fost specialist funciar din cadrul Primăriei Roșcani:

„- Cunoașteați la moment că dumneavoastră vă aflați în conflict de interese? pentru că erați cumva cointeresată direct - Ce fel de conflict de interese? când eu pun întrebarea la consiliu și consiliul hotărăște, nu eu. Eu mai nici n-am vorbit, nici nu mi-au dat voie să vorbesc la acel Consiliu, pentru că vorbesc alții în locul meu”. 

Noul consiliu a mai decis contractarea unei companii specializate care să stabilească cât din acel teren putea fi vândut la preț normativ ca și teren aferent. Compania a constatat că mai puțin de jumătate de hectar din acel teren de 1,69 ha putea fi atribuit ca teren aferent clădirilor din preajmă, iar restul, 1,27 ha urma să intre în gestiunea primăriei ca și teren agricol.

IRINA GONȚA, primar satul Roșcani: „Pe teren sunt amplasate trei clădiri, trei bunuri imobile. În baza studiului de fezabilitate, la fiecare bun imobil i s-a delimitat teren aferent corespunzător suprafeței. Deci, acestei construcții i s-a delimitat 37 de ari, construcției din fața noastră i s-a delimitat 3 ari și fostei benzinării i s-a delimitat un ar. Deci, tot terenul care este în spatele nostru, de aproximativ un hectar, nu are nici o construcție pe el, fiind ca teren agricol, adică fiind ca teren pe care Primăria Roșcani sau administrația publică locală l-ar putea da în arendă sau l-ar putea scoate la licitație pentru a fi vândut la un preț de piață”. 

Nemulțumiți de deciziile luate de autoritățile locale, Medic și Mura s-au adresat în judecată, cerând anularea tuturor deciziilor care îi dezavantajau și obligarea Primăriei să le vândă terenul la preț normativ, mult mai mic decât cel de piață. 

IRINA GONȚA, primar satul Roșcani:„Am preluat mandatul de primar cu un proces de judecată. Doamna Medic Ecaterina, administrator SRL “Speranța Agro” și Mura Petru, au acționat în judecată consiliul local, privind neexecutarea unei cereri din partea lor, ca terenul cu suprafața de 1,69 hectare să le fie vândut ca teren aferent. Acest teren aferent a fost comasat în baza unei ședinte a consiliului local în anul 2018, doar că, ulterior, când terenul a fost expus spre vânzare, Consiliul Local Roșcani nu a votat nici în prima ședință și nici în ședința următoare din februarie 2019. Ulterior, Primăria Roșcani a fost într-un proces de judecată din 8 noiembrie și până în prezent”. 

În ultimii aproape trei ani, dosarul s-a examinat la Judecătoria Strășeni, iar în noiembrie 2021 magistrata Iana Talmaci a decis să dea dreptate fostei consiliere și companiei acesteia, obligând Consiliu Roșcani să le vândă pământul la care pretind, la preț normativ, adică cel mai mic preț stabilit de lege.

În hotărârea adoptată, judecătoare își argumentează decizia prin faptul că deciziile Consiliului local legate de acest teren nu au fost destul de bine motivate, menționând că: „Instanţa judecătorească reține existența temeiurilor de ilegalitate a actelor administrative contestate, în aspectul lipsei motivării actului, or, în cazul în care motivarea actului administrativ individual lipsește, acțiunea în judecată reprezintă unicul mijloc de apărare”, se arată în hotărârea de judecată”. 

În justificarea deciziei sale, magistrata nu pomenește nimic despre argumentele invocate în instanță de primăriță. Alesul local a atenționat în judecată că „Acțiunile reclamanţilor au fost înfăptuite intenţionat şi planificat în prealabil pe parcursul a câțiva ani, având scop final de a procura la preţ normativ (mai mic decât preţul de piaţă) o suprafaţă mai mare de teren aferent unor construcţii care le aparțin lor sau rudelor apropriate, decât ar prevedea legislația în vigoare”, se arată în hotărârea instanței de judecată. Mai mult de atât, judecătoarea a transmis părților decizia motivată abia peste trei luni și jumătate, după ce Irina Gonța a depus o sesizare la Agenția Națională a Instanțelor Judecătorești.

Apelată de Cutia Neagră Plus, Iana Talmaci a refuzat să comenteze, menționând că motivele pentru care a luat o astfel de decizie se află în hotărâre. De asemenea, judecătoare ne-a spus că a prezentat hotărârea motivată la timp, deși actele pe care le avem la dispoziție o contrazic.

Iana Talmaci, judecător la Judecătoria Strășeni: 

„- Dumneavoastră nu ați luat în considerare faptul că la ședința consiliului, când s-a decis comasarea acestui teren, doamna Medic Ecaterina a fost președinta ședinței și dumneaei este în același timp administratorul companiei care era cointeresată să cumpere pământul. Prin urmare este cumva conflict de interese și decizia trebuia să fie ilegală. - Dumnevoastră nu sunteți specialist în domeniu. Dumneavoastră nu aveți studii juridice și dumneavoastră nu puteți să formulați niște întrebări care sunt absolut ne la locul lor. În al doilea rând, eu v-am spus că mi-am expus poziția în hotărârea motivată”. 

Din cauza unei scăpări admise de consiliul local din Roșcani, care a redactat greșit o decizie prin care i-a fost oferit primăriței mandat ca să îi reprezinte interesele la Curtea de Apel pe acest caz, cererea de recurs depusă de Irina Gonța a fost respinsă de judecători. 

Chiar dacă, imediat ce au sesizat problema, consilierii locali din Roșcani au adoptat o decizie nouă, oferind împuterniciri primăriței de a-i reprezenta în instanța de Apel, cererea de recurs a fost respinsă și de Curtea Supremă de Justiție. 

IRINA GONȚA, primar satul Roșcani:

„Deja este decizia finală, prin care dumneaei (Iana Talmaci - n.r.), necătând la faptul că a obligat consiliul sătesc să înstrăineze la preț normativ acest teren, dumneaei a anulat decizia de aprobare a studiului de fezabilitate, a anulat decizia de formare a bunului imobil și a anulat, de fapt un extras din procesul verbal care nu a întrunit numărul de voturi”. 

Pusă în fața obligației de a executa o decizie de judecată care i se pare nedreaptă și prejudicioasă pentru sat, Irina Gonța a decis să scrie o plângere și la Centrul Național Anticorupție, în care să semnaleze situația în care se află:

„Prin hotărârea emisă de judecătoarea Iana Talmaci, Consiliul sătesc Roșcani este obligat să înstrineze terenul aferent construcțiilor cu suprafața de 1,69 ha, comasat intenționat, la un preț de 20169 lei”. 

Contactat de Cutia Neagră, serviciul de presă al CNA a confirmat că există un asemenea demers și că nu a dat curs solicitării venite din partea Primăriei Roșcani, deoarece materialul se referă la o cauză civilă.

IRINA GONȚA, primar satul Roșcani:

„Am depus o plângere-denunț la Centru Național Anticorupție, ca să fie, în primul rând descusută această problemă, pentru că de fapt este o problemă, pentru că urmează ca primăria să fie deposedată de un bun imobil. Nu doar ar deposeda-o, dar ar prejudicia-o de o anumită sumă de bani. - Cam cât este estimativ? - În baza raportului de evaluare, terenul dat valorează un milion opt sute de mii. - Și conform deciziei doamnei Talmaci dumneavoastră ar trebui să-l vindeți cu cât? - Trebuie să-l vindem la prețut de douăzeci de mii o sută douăzeci și șase de lei”. 

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.