Președintele rus, Vladimir Putin, împlinește 71 de ani. Istoricul Mark Galleotti, un fin cunoscător al politicii ruse, a realizat anul trecut un portret al liderului de la Kremlin, scrie adevarul.ro.
Astfel, specialistul în chestiuni de securitate prezintă șapte momente cruciale din viața președintelui rus care au contribuit la modelarea gândirii sale, dar și la înstrăinarea față de Occident.
Tânărul Putin s-a apucat de judo
Născut într-un Leningrad încă marcat de asediul de 872 de zile în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tânărul Vladimir Putin a fost un băiat neînfricat la școală, cel mai bun prieten al său a afirmat că „el se putea lupta cu oricine”, fiindcă „nu avea frică”.
Cu toate acestea, un băiat mic, dar bătăios, într-un oraș invadat de găști de stradă avea nevoie de un avantaj, iar la vârsta de 12 ani s-a apucat de sambo, un stil de arte marțiale originar din Rusia, și apoi de judo.
Era hotărât și disciplinat, iar la vârsta de 18 ani avea centura neagră la judo și ocupa locul trei în competiția națională de juniori.
Locul de muncă la KGB
În general, oamenii evitau să meargă la 4 Liteini Prospekt, sediul poliției politice KGB din Leningrad. Atât de mulți trecuseră prin celulele de interogatoriu și în lagărele de muncă gulag, încât gluma era că așa-numita Bolșoi Dom, „Casa Mare”, era cea mai înaltă clădire din Leningrad, pentru că se vedea Siberia din subsol.
La vârsta de 16 ani, Vladimir Putin a intrat în clădire și l-a întrebat pe ofițerul care era destul de nedumerit din spatele biroului cum ar putea să se alăture. I s-a spus că trebuie să fi terminat serviciul militar sau să aibă o diplomă, așa că el a întrebat ce diplomă ar trebui să aibă.
I s-a răspuns că ar trebui să aibă o diplomă în Drept. Astfel că Putin s-a hotărât din acel moment să obțină diploma, după care a fost recrutat în mod corespunzător.
Pentru Putin, KGB-ul era cea mai mare bandă din oraș, oferind securitate și promovare chiar și cuiva fără legături cu Partidul. El a dorit să învețe limba germană, iar acest lucru a determinat numirea sa la birourile de legătură ale KGB din Dresda în anul 1985.
Prăbușirea regimului est-german
În luna noiembrie a anului 1989, regimul est-german a început să se prăbușească cu o viteză șocantă.
Pe 5 decembrie, o mulțime a înconjurat clădirea KGB-ului din Dresda. Putin a sunat cu disperare la cea mai apropiată garnizoană a Armatei Roșii pentru a solicita protecție, iar aceștia au răspuns neputincioși „nu putem face nimic fără ordine de la Moscova. Moscova este tăcută”.
Putin a învățat să se teamă de prăbușirea bruscă a puterii centrale și a hotărât să nu repete niciodată ceea ce credea că a fost greșeala liderului sovietic Mihail Gorbaciov, să nu răspundă cu repeziciune atunci când se confruntă cu opoziția.
Programul „Petrol contra hrană”
Putin avea să părăsească KGB-ul ulterior, pe măsură ce Uniunea Sovietică se prăbușea, dar și-a asigurat poziția de consilier pentru noul primar reformist al Sankt-Petersburgului.
Economia era în cădere liberă, iar Putin a fost însărcinat cu gestionarea unui acord pentru a încerca să îi ajute pe locuitorii orașului să se descurce, schimbând petrol și metal în valoare de 100 de milioane de dolari pe alimente.
În practică, nimeni nu a primit mâncare, dar conform unei anchete, care a fost suprimată rapid, Putin, prietenii săi și gangsterii orașului au băgat banii în buzunar.
Invadarea Georgiei
Când Vladimir Putin a devenit președinte rus în anul 2000, el a sperat să poată construi o relație pozitivă cu Occidentul - în propriile sale condiții, inclusiv o sferă de influență în fosta Uniune Sovietică. Curând a devenit dezamăgit, apoi furios, crezând că Occidentul încerca în mod activ să izoleze și să înjosească Rusia.
Când președintele georgian Mihail Saakașvili se pregătea pentru aderarea la NATO, Putin a văzut acest lucru ca o încercare de a recâștiga controlul asupra regiunii separatiste susținute de ruși din Osetia de Sud.
În cinci zile, forțele ruse au distrus armata georgiană.
Occidentul a fost revoltat, dar în decurs de un an, președintele american Barack Obama s-a oferit să „reseteze” relațiile cu Rusia, iar Moscova a primit chiar dreptul de a găzdui Cupa Mondială de fotbal din anul 2018.
Protestele de la Moscova
O convingere larg răspândită că alegerile parlamentare din anul 2011 au fost fraudate a stârnit proteste care au fost sistate doar atunci când Putin a anunțat că va candida pentru realegere în 2012. Acestea sunt cunoscute sub numele de „Protestele Bolotnaia”.
Convingerea lui era că mitingurile au fost inițiate, încurajate și conduse de Washington, dând vina personal pe secretarul de stat american Hillary Clinton.
Perioada COVID-19
Când COVID-19 a lovit tot globul, Putin a intrat într-o izolare neobișnuită. Oricine avea să-l întâlnească era izolat timp de două săptămâni sub pază și apoi trebuia să treacă printr-un coridor scăldat în lumină ultravioletă.
În acest timp, numărul de aliați și consilieri capabili să-l înfrunte pe Putin s-a redus dramatic la o mână de oameni.
Expus la mai puține opinii alternative și abia văzându-și propria țară, Putin pare să fi „învățat” că toate presupunerile sale erau corecte și toate prejudecățile sale justificate.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
