Anual, în jur de 2 mii de adolescente devin mame. Unele pentru prima dată. Când vorbim despre ele, le spunem „copile care fac copii” ori „mame minore”. Pentru statistică aceste fete sunt cifre, în realitate sunt cazuri reale, uneori atât de șocante încât te miri cum fac față unor asemenea experiențe dramatice. Într-o concluzie a unui studiu prin care a fost cercetat acest fenomen, s-a stabilit că, pe parcursul ultimelor decenii, Republica Moldova se caracterizează printr-o rată înaltă a nașterilor la vârsta adolescenței, în special în mediul rural. De cele mai dese ori, faptul că aduc pe lume un copil la o asemenea vârstă fragedă este rezultatul a mai mulți factori. În cazul eroinei despre care vă povestim în cele ce urmează am descoperit un cumul de cauze. A trăit într-o familie în care violența și consumul de alcool erau servite mai des decât o vorbă bună sau o îmbrățișare. A supraviețuit unui viol, unui abuz sexual, a fugit de acasă, ca în cele din urmă să rămână însărcinată și să nască la doar 14 ani, se arată într-un reportaj marca "Moldova gândește" de la TV8.

De opt luni, copila din imagini poartă în brațe propriul copil. De opt luni, s-a despărțit pentru totdeauna de statutul de copil pentru că a intrat într-o nouă etapă din viață. A intrat în rândul mamelor. Îi vom zice Elena, deși altul este numele ei. Fata a născut pe când avea 14 ani. Nici iubitul ei nu atinsese majoratul.

„Nu m-am speriat. Am născut-o la 7 luni. -Te-ai obișnuit să fii mamă? Da, acum e și mai interesant”.

Povestea Elenei este cunoscută opiniei publice. S-a lăsat filmată, cu pruncul în brațe, în timp ce cerea ajutor de oameni ca să poată supraviețui. Nu s-a ales cu nimic din asta, ne spune fata, care crede că a fost trasă pe sfoară.

„Au făcut bani pe mine, dar mie nu mi-au dat niciun leu”.

Dezamăgită, Elena a decis să vorbească mai puțin prin tot ce i-a fost dat să treacă și despre viața ei de acum. Ne-a povestit că este împăcată cu ceea ce are acum, își iubește fetița și are planuri pentru a-și croi o viață cu mai puține lipsuri.

„M-am gândit ca atunci când voi împlini 17 ani să las fata la soacră si eu să ma duc cu soțul peste hotare, sa facem bani ca sa trăim mai bine”.

Fata locuiește acum în satul iubitului ei. Pentru că este minoră, tutela o deține soacra. Primăria din localitate le-a oferit celor doi o locuință temporară. În ziua filmărilor, băiatul era după lemne. Elena nu este tot timpul singură. Vin să mai stea cu dânsa sora și fratele ei mai mici.

„A venit la soacra ei, apoi s-au creat situații de conflict. Noi am încercat să o ajutăm”.

În acest an, Elena va încerca să termine clasa a 9-a, ca să obțină un certificat de studii gimnaziale. De la doamna primar, am aflat că fata se află pe lista elevilor, iar ca să poată participa la lecții, i-a fost oferit un program mai simplificat.

„Este luată la evidență în grupul de risc, ca familie. O vizităm foarte des, mai acordăm și ajutoare. Din câte eu știu, ea ține legătura cu diriginta, cu profesorii”.

Cum a ajuns Elena să facă parte din statistica adolescentelor care nasc până să atingă majoratul? Studiile arată că, de cele mai dese ori, nașterile la vârste fragede au loc în familii în care nu există acces la informații, astfel că multe dintre fete nu știu cum să prevină sarcinile timpurii sau nedorite. Multe au crescut în medii neprietenoase și nu au avut sprijinul familiilor. Și nivelul de studii este un factor diferențiere accentuată a răspândirii nașterilor la această vârstă. Cazul Elenei le combină, din nefericire, pe toate. Și ea a fost adusă pe lume când mama ei era la limita între copilărie și majorat. Într-o notă informativă, pe care conducerea Inspectoratului de Poliție Orhei a trimis-o șefului Inspectoratului General al Poliției, aflăm, cu înfrigurare, prin câte i-a fost dat să treacă Elenei. Un viol, un abuz sexual, pe care sunt inițiate cauze penale, abandon de domiciliu și o familie divorțată, în care se consuma des alcool. Vom publica doar câteva date din raportul poliției.

„Minora face parte dintr-o familie cu ambii părinți care sunt în divorț, în familie se mai educă doi copii minori. Familie social-vulnerabilă. În timpul căsniciei în familie se petreceau diverse conflicte, unde mama consuma băuturi alcoolice, iar tatăl aplica violența. După separare, părinții au ajuns la înțelegerea că fiul va locui cu tatăl, iar fetele cu mama. Deoarece mama consuma băuturi alcoolice și nu avea grija de fete, ultimele erau crescute și educate de către bunica, unde au și frecventat gimnaziul”.

„Nici nu știu când ultima dată mi-au dat o bomboană”.

„Minora abandona domiciliul plecând în diferite locații din țară, unde a fost abuzată sexual. De fiecare dată, minora era transmisă mamei, ultima fiind sancționată contravențional pentru neîndeplinirea obligațiilor părintești. La evidența poliției se află și fratele ei, pentru abandon de domiciliu, comiterea contravențiilor, cerșit. A fost plasat într-un centru medical pentru tratament, având dereglări psihice”.

„Nu doresc nici puiului de șarpe să treacă prin ce am trecut eu”. Sunt cuvintele pe care le-a șoptit Elena când ne-am luat rămas bun. Aceasta este casa în care ea și frații ei mai mici au început să facă primii pași, să rostească primele cuvinte, care cu siguranță au fost „mama” și „tata”. Am vrut să discutăm cu femeia, dar era internată la spital. Așa că nu am reușit să aflăm și partea a doua a monedei. În curte însă am descoperit o altă tânără, în timp ce spăla rufele.

Ne-a spus că este o rudă. Și istoria ei de viață este la fel de dramatică. Și ea a născut adolescentă fiind. Cu doi copii mici, fără un acoperiș deasupra capului, tânăra și-a găsit adăpost aici. Temporar.

„Ați ajuns încoace pentru că soțul vă bătea? Au fost și astfel de situații. Mi-aș dori să trăiesc într-o casă mai bună, copiii să fie mai îngrijiți”.

Cea mai mare dintre fetițe, care a împlinit 6 ani, s-a oferit să ne arate unde doarme și ce mănâncă.

Mânca pâine, peste care presurase niște condimente, ca să-i dea puțin gust. Și-ar dori la grădiniță, dar acum nu se duce.

„Ce-ți place la grădiniță?”.

Despre familia în casa căreia locuiește acum, tânăra mamă nu știut să ne spună prea multe.

„- Copiii de ce nu stau cu ea. E mama, totuși.
 - Nu pot să vă spun. Nu știu.
 -Nu ați asistat la certuri? La discuții...
 -Nu”.

De la primarul localității, am aflat că familia respectivă s-a aflat și continuă să se afle la evidența asistentului social. A fost ajutată de mai multe ori, nu doar financiar.

„Nu o să dăm nume persoanelor”.

Acum, autoritățile locale spun că-și concentrează eforturile pentru a-i ajuta măcar pe copiii familiei.

„Cu doamna am încercat de mai multe ori să discutăm. Au fost vizite la domiciliu, cu asistentul social, cu comisia creată. Dar nu mai reacționează la discuțiile pe care le avem. Cel mai bun prieten al ei este păhărelul, a avut și ore, și sancțiuni, dar nici asta nu a învățat-o minte. Ne străduim acum să lucrăm cu copiii”.

Anual, în Republica Moldova circa 2 mii de copii sunt aduși pe lume de mame adolescente. În spatele fiecărei cifre, se ascund cazuri reale. Nu toate aceste mame mici au parte de ceea ce este mai important: sprijinul familiei. Fie sunt blamate și alungate de acasă, fie impuse să se debaraseze de nou-născut. Este important de știut că această categorie de mame pot găsi un refugiu temporar în centrele maternale și în centrele de plasament care există în mai multe localități din țară. Printre ele este și centrul maternal „În brațele mamei”.

La acest centru, mamele tinere, pe durata unui an, pot găsi ajutorul și susținerea de care au nevoie ca să reușească să stabilească o legătură puternică între ele și pruncii lor.

Un studiu elaborat în cadrul unui proiect comun România – Republica Moldova pentru sprijinirea mamelor adolescente din comunități defavorizate a arătat că în țara noastră 6 din 100 de copii sunt născuți de mame adolescente. 80 la sută din mamele care nu au atins majoratul provin din mediul rural, în special din zona de centru și de sud. O concluzie este că nașterea la vârsta adolescenței reprezintă un rezultat al comportamentului sexual riscant, o sarcină nedorită, precum și o reflectare a nivelului scăzut de educație sexuală a adolescenților și al accesului la serviciile de planificare familială. 

Între timp, raportul „Educația sexuală în Republica Moldova – cum o face școala și ce poate diferit?”, realizat în premieră, de către Platforma Copiilor a scos în evidență că peste 90 la sută dintre copiii intervievați sunt de acord ca subiectele legate de educație sexuală să e abordate în cadrul școlii. Pe de altă parte, circa jumătate dintre cadrele didactice nu se simt pregătite profesional să predea teme legate de educație sexuală.