Podul de peste Strâmtoarea Kerci este unul dintre cele mai protejate locuri din lume. Cel puțin așa părea până sâmbătă, 8 octombrie, când un camion a explodat pe el și șapte vagoane de combustibil ale trenului care trecea în acel moment pe calea ferată au luat foc. Meduza a realizat o amplă analiză a forțelor care au păzit podul, așa cum reiese din informațiile publice oferite de-a lungul timpului de autoritățile ruse, notează Libertatea.
Unul dintre cele mai mari proiecte de construcție din istoria Rusiei moderne și cel mai lung pod al țării este unul dintre simbolurile atât ale președinției lui Vladimir Putin în general, cât și ale „anexării” Crimeei. A doua zi după anunțul anexării, în 2014, Vladimir Putin a însărcinat Ministerului Transporturilor să elaboreze un proiect pentru trecerea peste Strâmtoarea Kerci. După cum era planificat, podul de 19 kilometri trebuia să facă legătura între peninsulele Taman și Kerci.
Un vechi prieten al lui Vladimir Putin, se cunosc de la un club de judo din Leningrad, Arkadi Rotenberg, a fost responsabil de construcție. Proiectul, în valoare de 228 de miliarde de ruble, a fost finalizat în timp record: în mai 2018, președintele Rusiei a inaugurat partea de automobile a podului, conducând solemn un Kamaz peste strâmtoare. Un an și jumătate mai târziu, Putin a parcurs din nou același traseu, dar de data aceasta cu un tren, deschizând astfel și podul de cale ferată.
După finalizarea construcției podului, autoritățile au luat protecția acestuia cât mai în serios. Experții au comparat protecția podului cu o turtă stratificată: structura monumentală trebuia păzită la sol, sub apă, în aer și chiar din spațiu. Presa de stat rusă susține că podul poate rezista la o lovitură directă a unui avion, iar digurile podului sunt construite pentru a rezista chiar și la un cutremur cu magnitudinea 9.
După începerea invaziei ruse, podul a fost numit una dintre principalele ținte ale Forțelor Armate ucrainene de către oficialii de la Kiev. În iulie, generalul-maior Dmitri Marcenko a declarat că podul este ținta numărul unu a Ucrainei. Dar reprezentanții Kievului au recunoscut în repetate rânduri că podul este bine păzit și că Forțele Armate ale Ucrainei nu au posibilitatea de a lovi în el. „Este acoperit de cel puțin două brigăzi de rachete antiaeriene, câteva nave și un detașament permanent de forțe în aer, care monitorizează toate mișcările, astfel încât nimic să nu ajungă acolo”, a spus Aleksei Arestovici, consilier al șefului biroului prezidențial al Ucrainei.
Ca răspuns, autoritățile ruse au subliniat inexpugnabilitatea podului.
„Am înțeles: dacă vrei pace, pregătește-te de război. Prin urmare, podul din Crimeea este în prezent cel mai protejat pod din lume”, a declarat senatorul Crimeei, Olga Kovitidi. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, numind amenințările Kievului de a ataca podul „anunțul unui atac terorist”, a subliniat că „în jurul podului, în jurul tuturor instalațiilor strategice, toate măsurile de siguranță necesare sunt asigurate de serviciile relevante”.
După 8 octombrie, Vladimir Putin a încredințat FSB-ului protecția podului. Serviciul a fost, de asemenea, instruit să protejeze alte două facilități de infrastructură: un traseu energetic din Rusia la peninsula anexată și o conductă principală de gaze din Teritoriul Krasnodar până în Crimeea. Pe apă, principala misiune de protejare a celui mai lung pod din Rusia este efectuată de mici bărci mobile ale mai multor unități de securitate. În primul rând, este vorba de bărci antisabotaj de tip Grachonok, echipate, în funcție de modificare, cu mitraliere, lansatoare de grenade și chiar sisteme de rachete Igla. Sunt un cuplu de ambarcațiuni mai mici, dar mai mobile (viteze de până la 50 de noduri – peste 90 de kilometri pe oră) ale proiectului Mongoose.
De asemenea, sunt echipate cu mitraliere și rachete, dar sunt folosite în principal pentru interceptarea și căutarea navelor. În plus, ambarcațiunile de debarcare BK-16 (aceleași rachete, mitraliere și 19 parașutiști la bord), bărci cu motor Afalina și Sargan pot fi folosite la fața locului, dacă este necesar. Separat, podul este protejat de palisade speciale, fortificații cilindrice din beton care vor împiedica navele să navigheze în apropierea pilonilor podului. De pe uscat, navele sunt susținute de sistemul de rachete de coastă Bal, echipat cu rachete antinavă cu o rază de acțiune de până la 260 de kilometri. Complexul mai modern Bastion cu rachete de croazieră Onyx îl ajută.
Podul este păzit și sub apă. Pentru a preveni lovirea sau minarea stâlpilor podului, scafandrii militari și grupurile speciale ale Flotei Mării Negre sunt în permanență de serviciu în apă. Aceștia inspectează în mod regulat pilonii podului și, de asemenea, controlează mișcarea oricăror obiecte folosind sistemul de control Plavnik. Datorită senzorilor tip sonar, precum și camerelor termice și radarului, un astfel de sistem poate detecta o persoană la o distanță de doi kilometri și o navă la o distanță de trei kilometri. Dacă sabotorii pot ocoli scafandrii și se pot apropia în liniște de pilonii podului la o distanță de 300 de metri, atunci ar trebui să intre în joc capcanele speciale de sunet (sistemul Amulet-P). Ele emit unde sonore la care urechea umană nu poate rezista, iar dacă ținta se apropie la o distanță de 100 de metri, frecvența este amplificată, ceea ce face ca sabotorul să nu suporte durerea și să iasă la suprafață.
Pe lângă scafandri și capcane, delfinii special antrenați ar fi implicați în protecția podului Crimeei. Cât de eficienți sunt aceștia, nu se știe. După anexarea Crimeei, delfinariile unde armata ucraineană antrena animale au intrat sub controlul armatei ruse. După cum era planificat, delfinii antrenați trebuiau să caute potențiale amenințări la o adâncime de până la 60 de metri. Ministerul rus al Apărării a negat experimentele pe mamifere marine, dar mai târziu s-a aflat că departamentul a ordonat detașarea a cinci noi instructori militari într-un delfinariu. Pe 8 mai, cotidianul pro Kremlin Komsomoskaia Pravda publica, de asemenea, un amplu material despre sistemele de apărare ale podului și îl ilustra cu o infografie în care apar inclusiv desene cu delfini și numărul folosit în apărarea podului: 17. Protecția din aer începe cu un satelit special „Cosmos-K”, care poate fi poziționat spre o anumită țintă de la sol. De pe orbită, satelitul poate transmite parametrii țintei, precum și imaginile acesteia, către centrul de control.
