Grigore Gacichevici este primul șef de la BEM cercetat penal în dosarul furtului miliardului. Prejudiciul total care îi este atribuit de procuratură este de aproape 3 miliarde de lei. Deși dosarul în care este judecat pentru acordarea unor credite neperformate a ajuns pe masa judecătorilor încă în 2013, o sentință pe acest caz încă nu a fost pronunțată. Amânările se țin lanț în acest dosar, iar termenul de prescripție pentru infracțiunile care îi sunt incriminate expiră într-un an. Astfel, șansele ca și fostul președinte al BEM să scape basma curată din acest dosar legat de furtul miliardului sunt tot mai mari. Cutia Neagră PLUS a încercat să descifreze misterele dosarului Gacikevici și am descoperit mai multe lucruri care ridică suspiciuni: de la procurorii care au instrumentat dosarul, până la sechestrele aplicate, despre care Procuratura Anticorupție evită să ofere detalii. Iar pe de altă parte, în așteptarea verdictului magistraților, Grigore Gacikevici, stabilit în Rusia, s-a apucat de scris poezii pentru copii. Cutia Neagră Plus vă spune astăzi istoria dosarului fără de sfârșit al fostului președinte al Băncii de Economii.
Octombrie 2022: Se împlinesc 9 ani și jumătate de când procurorii au trimis în judecată primul dosar penal pe numele lui Gacikevici. Bancherul și alți 4 membri ai Consiliului Băncii de Economii sunt judecați în instanța de fond pentru faptul că în perioada 2009-2012 au acordat credite neperformante sau neacoperite cu gajuri mai multor persoane fizice și juridice, cu valoarea totală în sumă de aproape trei miliarde de lei.
Iurie Tabarcea, avocatul lui Grigore Gacikevici:
„Domnul Gacikevici a fost pus sub învinuire, i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire. Am luat cunoștință! - De ce este învinuit? - Este învinuit, conform ordonanței care este înaintată, de eliberarea unui credit, contrar legislației în vigoare”.
De 9 ani și jumătate, dosarul se află pe masa judecătoarei Olga Cojocaru, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
În momentul în care i-a fost repartizat dosarul, magistrata tocmai își încheia primii 5 ani de activitate în sistem și aștepta numirea până la plafon. Până în momentul în care i-a fost repartizat dosarul lui Gacikevici, în presă, despre magistrată, se menționa că ar fi judecat mai multe dosare așa-zis politice, printre care și cel legat de arestarea unor tineri ce au încercat să afișeze harta României Mari în centrul Chișinăului.
Fostul președinte al Băncii de Economii a avut parte din start de o atitudine binevoitoare din partea procurorilor și judecătorilor. Gacikevici a fost cercetat penal în libertate, iar primul mandat de arest în privința sa a fost depus de oamenii legii abia în mai 2015, la doi ani după ce dosarul se afla deja în judecată. Prima dată a stat însă în izolatorul CNA doar 6 zile, până când Curtea de Apel Chișinău a stabilit că măsura de arest preventiv este prea dură pentru bancher și l-a plasat în arest la domiciliu.
Tot Cojocaru este judecătoarea care în martie 2016, după trei luni în care Grigore Gacikevici s-a aflat pentru a doua oară în arest preventiv în cadrul unui alt dosar penal pornit de procurori, a dispus eliberarea bacherului. Trei luni mai târziu, această decizie a magistratei a servit drept motiv pentru ca procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, să vină la CSM cu solicitarea de eliberare a acordului pentru urmărirea penală a judecătoarei. Membri CSM au respins însă atunci solicitarea lui Harunjen.
Examinarea în instanță a dosarului lui Gacikevici a început promițător, judecătorul numea multe ședințe, la intervale scurte și sedințele aveau loc în regim normal. Tergiversările au început exact în toamna lui 2015, în momentul în care magistrata se pregătea să pronunțe sentința. Cojocaru s-a răzgândit în ultima clipă, considerând că nu sunt suficiente probe pentru a da o sentință.
Acesta a fost momentul de cotitură în dosar. De atunci și până în prezent, aproape toate ședințele de judecată programate au fost amânate sau întrerupte din diferite cauze - fie pentru că vreun inculpat a invocat probleme de sănătate, fie din cauza că judecătoria era în imposibilitate de a asigura un grefier și interpret pentru petrecerea ședinței de judecată sau pentru că nu s-au prezentat martorii. (grafic ședințe).
ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație
„În cei 9 ani și jumătate de când dosarul se află la Judecătoria Buiucani, au fost programate în total 148 de ședințe. Majoritatea dintre acestea au fost însă fie amânate, fie întrerupte. Procurori îl acuză pe Gacikevici că în perioada cât a fost sef la Banca de Economii a acordat credite neperformante în valoare totală de peste 2 miliarde de lei. Dacă va fi găsit vinovat, aceasta riscă până la 7 ani de pușcărie”.
În toamna anului 2018, magistrata Olga Cojocaru a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău, Președintele CSM de atunci, Victor Micu, a dat însă o hotărâre prin care au fost menținute împuternicirile Olgăi Cojocaru pentru examinarea câtorva cauze, printre care si cea a lui Gacikevici.
Astăzi, există riscuri mari că dacă justiția moldovenească se va misca cu aceeași viteză ca până acum, Gacikevici poate scăpa basma curată. Potrivit juristului Vlad Gribincea, termenul de prescripție pentru infracțiunile care i se incriminează fostului președinte al Băncii de Economii este de 15 ani de la comiterea lor.
VLADISLAV GRIBINCEA, Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova
„Eu nu cunosc exact acuzațiile aduse, dar se pare că este vorba despre infracțiuni grave. Pentru infracțiunile grave, termenul de prescripție este de 15 ani de la ziua comiterii infracțiunii. Adică 15 ani, în prezent cel puțin, se calculează până la decizia instanței de Apel. Dacă e 2009-2012, înseamnă că acum, de la primele fapte, au trecut deja 13 ani. - Și prin urmare, ar putea să scape de justiție? - Aici, deja judecătorii nu trebuie să admită expirarea termenului din cauza procedurilor. Și știu că au fost chiar mesaje Curții Supreme de Justiție ca judecătorii să nu admită expirarea termenului de prescripție, tergiversând procedurile”.
În cadrul dosarului penal, la solicitarea procurorilor, judecătoarea a dispus sechestrarea mai multor bunuri aflate în proprietatea lui Gacikevici și a altor 4 foști membri ai Consiliului de Administrarea al BEM, care sunt judecați în același dosar. Valoare totală a bunurilor sechestrate este de peste 58 milioane de lei, a anunțat anterior Procuratura Anticorupție.
Tentativa noastră recentă de a afla care sunt bunurile sechestrate pe acest dosar a devenit o adevărată provocare. Am transmis două solicitări către Procuratura Anticorupție, dar în niciunul dintre răspunsurile primite nu sunt indicate bunurile sechestrate. În ultimul răspuns, Procuratura Anticorupție ne-a informat că:
„Din cauza multitudinii bunurilor plasate sub sechestru, la această etapă valoarea totală a bunurilor sechestrate nu poate fi comunicată și urmează să fie stabilită ulterior.”
Cutia Neagră PLUS a încercat să afle ce bunuri imobile deține Gacikevici în Republica Moldova și pe care ar fi putut fi aplicat sechestru. Potrivit datelor de la Cadastru, în Chișinău și suburbii, pe numele acestuia este înregistrat doar un contract de arendă a unui hectar de pădure din Durlești. Contractul a fost încheiat cu Moldsilva în 2008 și este valabil până în anul 2057. Pe acest bun, nu a fost aplicată nicio măsură de asigurare din parte judecătorilor.
Am contactat-o pe judecătoarea Olga Cojocaru, în speranța să aflăm de la ea mai multe detalii, dar și care este motivul tergiversarilor care durează mai bine de 7 ani în dosarul Gacikevici. Aceasta nu a dorit să se vadă cu reporterul Cutia Neagră Plus și a fost de acord să răspundă doar în scris la întrebările noastre:
„Vă comunic că instanța a depus toată diligența în vederea soluționării cauzei în termen rezonabil, respectând drepturile participanților la proces și principiul contradictorialității. Examinarea cauzei într-o perioadă îndelungată este dictată de faptul că la cauza penală inițială, au fost conexate încă 4 cauze penale parvenite în instanță ulterior, ultima fiind conexată în 2019, iar odată cu conexarea celor 4 cauze, complexitatea cauzei a sporit semnificativ”, a justificat magistrata tergiversările de peste 9 ani din dosarul Gacikevici.
La alte întrebări adresate de reporterul Cutiei Negre, judecătoarea a refuzat să răspundă pe motiv că nu are dreptul să ofere informații despre dosarele aflate încă pe rol.
Un răspuns similar am primit și de la Procuratura Anticorupție. Instituția ne-a explicat că dosarul durează atât de mult timp din cauza complexității sale, a numărului de persoane implicate, dar și a pandemiei:
„Examinarea cauzei penale în instanța de fond se desfășoară o perioadă îndelungată de timp, inclusiv datorită complexității cauzei, numărului mare de participanți la proces, pandemiei COVID-19, dar și a faptului că judecătorul care examinează cauza penală a fost promovat într-o instanță ierarhic superioară, fixând ședințele în dependență de graficul său și timpul disponibil”, se arată în răspunsul Procuraturii Anticorupție.
În cei peste 10 ani de când a fost pornit dosarul Gacikevici, pe caz au fost deja de patru ori schimbați procurorii. Inițial, de dosar s-a ocupat controversata procuroră Adriana Bețișor. Ulterior, dosarul a fost tansmis procurorului anticorupție Eugen Balan, iar mai târziu a ajuns pe mâinile procuroarelor Elena Cazacova și Mariana Leahu.
În cea mai mare parte, de investigarea dosarului Gacikevici și de reprezentarea în instanță, s-a ocupat procurorul anticorupție Eugen Balan. Din 2013 și până în 2018, el a transmis în judecată mai multe dosare ca vizează infracțiuni similare comise de Gacikevici. Toate aceste dosare au fost comasate în cauza inițială judecată de Cojocaru. Eugen Balan este fratele lui Iulian Balan, avocatul care îl apără pe succesorul lui Gacikevici la conducerea Băncii de Economii, Ilan Șor, condamnat penal într-un dosar similar, legat de furtul miliardului. Șor l-a acuzat în nenumărate rânduri pe Gacikevici de faptul că acesta a păgubit intenționat Banca de Economii. Contactat de Cutia Neagră Plus, Eugen Balan a refuzat să comenteze pe motiv că și-a dat demisia anul trecut și nu vrea să pericliteze mersul dosarului.
Eugen Balan, fostul procuror pe dosarul Gacikevici
„Noi facem o investigație despre dosarul Gacikevici și noi știm că dumneavoastră ați fost procuror pe acest caz și am vrea să luăm o reacție de la dumneavoastră. - Eu nu cred că asta e corect. E un dosar care se află în procedură, sunt responsabili pe dosar, este conducerea Procuraturii Generale. Eu nu cred că ar fi corect eu să fac careva comentarii pe un dosar care este încă pe rol”.
În anul 2021, Balan a demisionat din funcția de procuror și a depus actele pentru a obține licență de avocat. Atunci dosarul i-a fost transmis Elenei Cazacova, iar după numirea acesteia șefă interimară a Procuraturii Anticorupție, în octombrie 2021, dosarul a ajuns la procurora Mariana Leahu.
Eugen Balan a fost vizat în mai multe investigații jurnalistice. Ziariștii au atras atenția la donațiile considerabile pe care procurorul le primea periodic de la părinți și socri. În declarațiile de avere din perioada 2014-2019, când a fost procuror pe acest dosar, Balan a declarat că a primit donații de la rude și cu ocazia unor ceremonii de familie, în valoare totală de 360 mii de lei și 168 mii de euro.
Împreună cu Gacikevici, în cadrul aceluiași dosar penal, sunt judecați alți 4 membri ai Consiliului Băncii de Economii. În timp ce dosarul acestora bate pasul pe loc, o parte dintre beneficiarii creditelor neperformante oferite de Gacikevici și echipa sa, au fost demult condamnați și și-au ispășit deja pedepsa. Unul dintre aceștia este omul de afaceri Denis Ureche, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru un credit neperformant de 1,7 milioane de euro. După 2 ani și 7 luni acesta a fost eliberat din penitenciar.
Ajuns în libertate, Ureche l-a acuzat pe Grigore Gacikevici că se face vinovat de condamnarea sa.
Denis Ureche, om de afaceri
„Datorită acțiunilor ilegale a conducerii băncii și aici vreau să-l menționeaz pe domnul Grigore Gacikevici, pe domnul Alexandru Mișov, pe doamna Tcaci Ecaterina, este șefa primei filiale de la Banca de Economii. Prin intermediul acțiunilor lor ilegale, creditul dat într-adevăr a devenit neperformant”.
Vladislav Gribincea, Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, crede că dosarul Gacikevici este unul atipic, dat fiind faptul că acesta se află de foarte mult timp la examinarea în prima instanță.
VLADISLAV GRIBINCEA, Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova
„Pentru mine este cert că din anul 2016 dosarul este pe rol în instanța de judecată, cu acuzațiile despre care vorbim și astăzi. Adică efectiv discutăm de vreo 5 ani de zile de când dosarul se află pe rolul instanțelor și, potrivit datelor statistice din anul 2022, doar una din 11 cauze durează mai mult de 3 ani. În cazul domnului Gacikevici este vorba de 6 ani. Adică, ce pot să spun, este vorba de un dosar atipic. Recunosc că ar putea să fie și complex, dar 6 ani de examinare în prima instanță!”
Despre faptul că fostul președinte al BEM, Grigore Gacikevici, este implicat în acordarea unor credite preferențiale sau cu încălcarea normelor, presa de investigații a scris și cu alte ocazii. Într-o investigație din 2013, Ziarul de Gardă a scos la iveală că în perioada în care se afla la guvernare, PCRM a obținut de la BEM credite în sumă de 22 milioane de lei. Banii urmau să fie folosiți pentru construcţia unui nou sediu al PCRM pe str. Armenească din Chişinău. Pentru acordarea creditului, comuniștii au gajat sediul PCRM de pe str. N. Iorga, care nu le aparținea la acel moment. Creditul a fost întors până la urmă, dar mult mai târziu decât preciza contractul.
În așteptarea verdictului pe dosarul în care este acuzat de provocarea unui prejudiciu de două miliarde de lei Băncii de Economii, Grigore Gacikevici s-a stabilit cu traiul în Federația Rusă, unde s-a apucat de scris poezii pentru copii. În ultimii ani, acesta se laudă că a publicat opt volume de versuri.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook din ianuarie 2022, Gacikevici anunța că a devenit câștigătorul unui concurs literar la nominalizarea „Literatură pentru copii”. În aceeași postare, fostul șef al Băncii de Economii menționează că în ajunul sărbătorilor de iarnă a decis să fac un gest de caritate și a donat mai multe cărți grădinițelor și fundațiilor de caritate din Rusia.
Din informațiile pe care le avem, Grigore Gacikevici deține la moment și cetățenia Federației Ruse. Acest lucru, crede Vladislav Gribincea, ar putea să-l ajute pe bancher să scape de condamnare în Republica Moldova.
VLADISLAV GRIBINCEA, Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova
„La moment, domnul Gacikevici este plecat în Federația Rusă, se pare că are și cetățenia rusă. În cazul în care ar fi o decizie de judecată în care dumnealui este condamnat la închisoare, ce instrumente ar avea Republica Moldova pentru ca să-l aducă în țară pe domnul Gacikevici? - Din câte înțeleg eu, domnul Gacikevici trebuia să se prezinte în instanța de judecată și el avea declarația de a nu părăsi localitatea, sau țara. Dacă el a părăsit Republica Moldova, el a părăsit-o cu permisiunea fie a instanței de judecată, fie a procurorilor, în funcție de etapă, cu obligația bineînțeles de a reveni în țară. Dacă dumnealui încalcă această obligațiune, și nu revine, în termeni practici, aceasta înseamnă că sentința din Republica Moldova trebuie transmisă pentru executare în Federația Rusă. Dacă dumneavoastră spuneți că domnul Gacikevici are cetățenia rusă, și acest lucru este adevărat, și dumnealui, eventual este pe bune condamnat, Federația Rusă nu va extrăda în vederea executării sentinței cetățenii proprii”.
Am încercat să luăm o reacție de la Grigore Gacikevici și avocatul său. Cum este de ani buni plecați în Rusia, i-am scris un mesaj pe pagina de facebook, în speranța că acesta ne va oferi o reacție. Chiar dacă fostul bancher este destul de activ pe această pagină, nu a dat curs invitației noastre. Nici avocatul lui Gacikevici, Iurie Tabarcea, nu a răspuns la apelurile și mesajul reporterului Cutia Neagră Plus.
