Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1062: Risc în Europa, Vietnamul lui Trump și generali arestați! „Al Treilea Război Mondial a început deja”

/DOC/ Tamara Chișca-Doneva se întoarce la CSJ. Magistrata, bănuită de îmbogățire ilicită, a fost scoasă de sub urmărire penală

missing
22 octombrie 2022, ora 17:17

Magistrata Tamara Chișca-Doneva, suspendată din funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce oamenii legii au dispus cercetarea acesteia pentru îmbogățire ilicită, a fost scoasă de sub urmărire penală. O ordonanță în acest sens a fost semnată încă în 22 septembrie de procurorul anticorupție Cristina Gladcov. Tamara Chișca-Doneva urmează să se întoarcă astfel la CSJ.

Potrivit probatoriului acumulat de Procuratură, la etapa de urmărire penală, judecătoarea a reușit să își justifice bunurile dobândite de ea și familia sa între anii 2014-2021. În această perioadă, atât ea, cât și i soțul ei, Vasile Chișca, funcționar în cadru Serviciului Vamal, dar și fiii săi, și-au mărit substanțial patrimoniul. Familia Chișca a făcut lucrări costisitoare de reparație la casa în care judecătoarea și soțul ei trăiesc de mai mulți ani. În aceeași perioadă, unul dintre fiii Tamarei Chișca-Doneva a achiziționat trei terenuri agricole situate în extravilanul localității Ratuș, raionul Criuleni, a căror valoare de piață este estimată la peste 700 de mii de lei. Pe acele terenuri, a fost amenajat un spațiu de agrement cu un lac, 7 foișoare, o casă și o crescătorie de animale. 

Familia Chișca și copiii lor și-au achiziționat în intervalul aceleiași perioade mai multe mașini scumpe. Valoarea bunurilor acumulate depășea cu mult veniturile oficial declarate.

Între anii 2014-2021, Tamara Chișca-Doneva și Vasile Chișca au declarat venituri de puțin peste 5 milioane de lei, la care au adăugat și câteva conturi bancare grase, cheltuielile familiei depășind substanțial veniturile declarate. Conform materialului probatoriu, în actul de sesizare nu ar fi fost reflectate corect sumele totale ale veniturilor Tamarei Chișca-Doneva și ale soțului ei, venitul oficial al familiei Chișca fiind de fapt, în perioada respectivă de peste 6 milioane de lei. 

Procurorii anticorupție și ofițerii SIS au descins la sfârșitul lunii martie cu percheziții la sediul Curții Supreme de Justiție și acasă la Tamara Chișca-Doneva, Consiliul Superior al Magistraturii eliberând acordul pentru efectuarea perchezițiilor, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu. 

După efectuarea perchezițiilor, Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație despre afacerea de famillie a vicepreședintei CSJ, Tamara Chișcă-Doneva.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei. Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

Continuarea investigației, o puteți citi accesând link-ul: Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem.

Vicepreședinta CSJ, Tamara Chișcă-Doneva, cercetată pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendată din funcție
/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem
Ultima Oră! Percheziții la CSJ și acasă la vicepreședinta Tamara Chișca-Doneva

Așa cum ne așteptam din start, gazul rusesc revine în Transnistria. Grinch și-a făcut treaba băgând frigul, întunericul și spaima în locuitorii din stânga Nistrului, iar acum, cu pompă, anunță ajutor umanitar pentru salvarea regiunii de dezastrul pe care tot el l-a produs. Haideți să vorbim verde-n ochi despre pagubele politice după noul raid energetic al Rusiei în Moldova.
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Cine este Călin Georgescu? Terapia cu șoc de la alegerile prezidențiale din România
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: 1000 de zile de război. Ucraina rezistă contra ursului turbat, înnebunit după miros de sânge
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Antieroii campaniei electorale. Cine sunt cei care incită la ură și dezbinare în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Referendum salvat la limită de diasporă. Alegerile au fost influențate de corupție, îngâmfare și lene
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: UE sau russkii mir? Să avem grijă ce alegem la referendumul din 20 octombrie
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Apostolii minciunii și războiului. Cum unii preoți au devenit propagandiști cu crucea în mână
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Putin, Lavrov, Peskov și viața de lux a copiilor lor în Europa
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: De ce hoții din Moldova se tem de UE și se opun procesului de integrare al țării noastre?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Unde sunt banii de la UE? Cum au fost cheltuiți 2,2 miliarde de euro în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

/VIDEO/ Tiraspolul acceptă gaz prin Moldovagaz. Anunțul lui Vadim Krasnoselski
/VIDEO/ Tiraspolul acceptă gaz prin Moldovagaz. Anunțul lui Vadim Krasnoselski
/VIDEO/ Record meteo în Moldova: Fenomenele extreme prognozate în 2025. Anul trecut a fost cel mai cald
/VIDEO/ Record meteo în Moldova: Fenomenele extreme prognozate în 2025. Anul trecut a fost cel mai cald
/VIDEO/ Gazul din Rusia pentru malul stâng, o incertitudine. Serebrian: „Entuziasmul celor de la Tiraspol pare să fi scăzut”
/VIDEO/ Gazul din Rusia pentru malul stâng, o incertitudine. Serebrian: „Entuziasmul celor de la Tiraspol pare să fi scăzut”
/VIDEO/ Secretul banilor: Fenomenul domino care a lovit Moldova la început de an, explicat de ministrul Dumitru Alaiba
/VIDEO/ Secretul banilor: Fenomenul domino care a lovit Moldova la început de an, explicat de ministrul Dumitru Alaiba
Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate. Surse: Se discută lichidarea PA și PCCOCS
Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate. Surse: Se discută lichidarea PA și PCCOCS

/VIDEO/ Record meteo în Moldova: Fenomenele extreme prognozate în 2025. Anul trecut a fost cel mai cald

missing
20 ianuarie 2025, ora 22:33

2024 a fost cel mai cald an, la nivel global, înregistrat în ultimii 175 de ani. Sunt concluziile Serviciului European pentru Schimbări Climatice, Copernicus, care precizează că pragul de încălzire globală a fost depășit cu 1,5 grade Celsius. Măsurătorile meteorologice au arătat că 2024 a fost cel mai cald an și în Republica Moldova, media fiind depășită cu aproape un grad. Ce pericole aduce acest fapt, care sunt prognozele pentru vară, dar și pentru restul anului, vedeți din reportajul ce urmează.

„Observațiile noastre din Republica Moldova sunt din 1954 și până în prezent. Deci cea mai instabilă, din punct de vedere climatic, este perioada 2020-2025. Chiar și în luna ianuarie se atestă devieri de la temperaturile medii multianuale specifice teritoriului Republicii Moldova”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Temperaturile extreme s-au simțit nu doar în aer, ci și în apele mărilor și ale oceanelor, care au atins un nivel record în 2024, de 20.87°C, cu 0.51°C peste media perioadei 1991-2000. Masele de aer cald au ajuns și pe teritoriul țării noastre, iar anomaliile de temperatură au fost resimțite și aici.

„Încălzirea suprafeței oceanelor care aduce cel mai mare aport la încălzire la nivel internațional. La nivel regional vorbim despre impactul mai mult transfrontalier, deci impactul maselor de aer care străbat teritoriul țării noastre. Avem o răcire în lunile care nu sunt specifice și viceversa, avem mase de aer toride. De exemplu, cum a fost în 2024 când în teritoriu am depistat mase de aer tropicale stabile pentru 5 - 6 zile consecutive”, a punctat Rodica Cojocari.

În țara noastră, temperatura medie a fost depășită cu aproximativ un grad Celsius, asta a însemnat însă valuri de căldură fără precedent. Nici anul care tocmai a venit nu este altfel, chiar din primele zile ale lunii am înregistrat din nou temperaturi record.

„- Cu cât s-a depășit această normă?- Cu 0.2 - 0.7, aproape cu un grad față de anii precedenți, anul 2024 a depășit. Începutul acestei luni a anului 2025, temperaturile sunt ridicate. Chiar avem maxim 17 grade la stația metrologică Ciadîr-Lunga”, a subliniat șefa secției climatologie și servicii climatice, Aliona Rotari.

Specialiștii susțin că fenomenele meteo extreme se vor amplifica și nu este exclus să avem parte de secetă și în vara anului 2025.

„Vom avea o frecvență mai mare a fenomenelor secetoase extreme. Secetă, cald, uscat, umed, temperaturi excesive, temperaturi negative. Fenomene cum ar fi căderile de grindină și viceversa căderi de praf tropical. Ultima perioadă 2020 - 2024, fiecare an următor a înregistrat tot mai multe fenomene de acest fel”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Vor fi afectate și cele două râuri mari care traversează teritoriul țării noastre, Prut și Nistru, iar climatologii estimează că în aproximativ 50 de ani acestea se pot transforma în mlaștini.

„Pierderea valorilor debitului și din calitatea apei potabile ca rezultat a insuficienței de precipitații, poluarea locală și activitățile transfrontaliere. Riscăm să ne pomenim cu insuficiență de apă potabilă”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Schimbările climatice au dus, pentru prima dată, anul trecut, temperatura globală anuală peste limita de 1,5 grade Celsius, convenită la nivel internațional, iar fenomenele meteo extreme s-au amplificat, atrage atenția un raport al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. 

Temperatura medie în 2024 a fost cu 1,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, astfel fiind înregistrat un record al nivelului de căldură. 

Cea mai fierbinte zi din istorie a fost anul trecut, pe 22 iulie, când temperatura medie a aerului la nivel global a crescut la 17,15 grade Celsius.

Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este unul dintre cei mai vizibili și vocali bloggeri pro-Kremlin din Moldova. A servit tuturor oligarhilor apropiați puterii, iar acum promovează activ agenda lui Ilan Șor. În ultimii ani, Gabriel Călin a făcut mai multe achiziții importante. Ce îl leagă pe Gabriel Călin de interesele Kremlinului și ce bunuri și-a procurat, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS: Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman

/VIDEO/ Planul decuplării Tiraspolului de la gazul Rusiei. Recean explică vizita permisă lui Krasnoselski
/VIDEO/ Planul decuplării Tiraspolului de la gazul Rusiei. Recean explică vizita permisă lui Krasnoselski
/VIDEO/ Record meteo în Moldova: Fenomenele extreme prognozate în 2025. Anul trecut a fost cel mai cald
/VIDEO/ Record meteo în Moldova: Fenomenele extreme prognozate în 2025. Anul trecut a fost cel mai cald
/VIDEO/ Soluție sau capcană financiară? Ce se ascunde în spatele propunerii lui Șor pentru criza din stânga Nistrului
/VIDEO/ Soluție sau capcană financiară? Ce se ascunde în spatele propunerii lui Șor pentru criza din stânga Nistrului
/VIDEO/ Secretul banilor: Fenomenul domino care a lovit Moldova la început de an, explicat de ministrul Dumitru Alaiba
/VIDEO/ Secretul banilor: Fenomenul domino care a lovit Moldova la început de an, explicat de ministrul Dumitru Alaiba
Maia Sandu vrea scuze și despăgubiri: Replica femeii care i-a acuzat bunicul și rezultatul primei ședințe de judecată
Maia Sandu vrea scuze și despăgubiri: Replica femeii care i-a acuzat bunicul și rezultatul primei ședințe de judecată

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.